Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 04 Decembrie 2016 21:51

Manifestul Revolutiei Nationale - Sorin-Pavel-Petre-Tutea-Nicolae-Tatu...O analiz? f?r? menajamente a devenirii României ca stat modern. Petre ?u?ea ?i ceilal?i co-autori afirm? c? România modern? este o crea?ie a intereselor economice occidentale ?i a na?ionalismului românesc. În volum sunt criticate liberalismul, bol?evismul, dar ?i conservatorismul. Zilele trecute, directorul Institutului „Elie Wiesel" (I.N.S.H.R.-E.W.), Alexandru Florian, spunea despre ?u?ea c? face parte dintre „autorii morali" ai crimelor din perioada interbelic? ?i cultul s?u trebuie interzis.

„Manifestul Revolu?iei Na?ionale"
Sorin Pavel, Petre ?u?ea, Ioan Cr?ciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu, Petre Ercu??
- Tipografia Miron Neagu, Sighi?oara, 1935 -

Prefa??. Rostul nostru. Istoria statului român modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele Iui: banul occidental ?i na?ionalismul român

„Banul occidental ?i-a descoperit aici la gurile Dun?rii interese mari ?i precise: interese politice: s? împiedece înaintarea Rusiei c?tre Constantinopole; interese comerciale: s? cumpere produse agrare ieftine ?i s? vând? produse industriale scumpe, câ?tigând de la particulari numai diferen?a de pre?, iar de la stat (furnituri) ceva în plus; interese economice: s? exploateze direct - prin personal superior str?in ?i slugi indigene - imensele bog??ii ale solului ?i subsolului acestei ??ri; interese financiare: s? încaseze dobânzile pip?rate cuvenite, împrumuturilor f?cute atât statului român cât ?i economiei române?ti private, care aveau nevoe de un prim ajutor ca s-o ia din loc (instal?ri, inventar, aparat) - odat? pentru România Mic?, alt?dat? pentru România Mare - cât ?i de-o serie de ajutoare impuse de evenimente grave pentru destinul ??rii, r?zboiul din 1877 (Independen?a), compania din 1913 (o demonstra?ie de for?? necesar?) r?zboiul din 1916 (Întregirea). Na?ionali?tii români din secolul al XIX-lea nu sunt altceva decât prima încercare a poporului român maturizat de a ie?i în lumina istoriei. În ei vorbea ?i lucra energia ?i tenacitatea unui neam al c?ruia act de na?tere e columna lui Traian, despre a c?ruia copil?rie prodigioas? - o mie de ani - nu ?tim nimic ?i a c?ruia vajnic? adolescen?? ne-o povestesc cronicarii.

Utilizând cu m?iestrie interesele banului occidental în p?r?ile noastre, dar mai cu seam? asigurându-i câ?tiguri coloniale ?i safisf?cându-i dorin?e privind îns??i forma de stat, regimul politic ?i acordarea calit??ii de Român - lucruri inacceptabile pentru un stat cu adev?rat suveran - ?i chemând în fruntea ??rii o dinastie în stare s? ne reprezinte prin str?lucitele ei leg?turi în diploma?ia european? (noi fiind la vremea aceea prea neam prost ca s? ne reprezent?m singuri) ?i s? ne organizeze în interior datorit? incomparabilei preg?tiri dobândit? în sânul unei familii regale specializat? în construc?ii ?i diriguiri statale, na?ionali?tii români din secolul 19 au întemeiat ?i au pus pe drum statul român actual, care e în zilele noastre obiectul de aprig? disput? al ursitoarelor lui: al cui e? Un tân?r inginer român ?omeaz? în cafeneaua târgului natal cu diploma de la Charlottenburg în buzunar, întâlne?te un Ovreiu, fost coleg de liceu, tot inginer, dar nu ?omer, c?ruia îi poveste?te din vorb? în vorb? durerea lui, ca s? aud? imediat exclama?iile Ovreiului scandalizat de atâta lips? de informa?ie asupra bursei interna?ionale a muncii: „De ce nu te duci, drag?, în Palestina? Acolo e de lucru acum! Un c?pitan de artilerie cump?r? ni?te nutre? pentru cai ?i îl încarc? pe jurgoane. R?mânându-i un rest - cam o c?ru?? ??r?neasc? - vrea s? angajeze un s?tean, s? i-l duc?: « Nu merg, Domnule C?pitan, z?u, nu merg, c?... mi-am f?cut suma »".

Într-un stat, care politice?te e vasal ?i-?i vars? sângele la comanda altora, care etnic e o cloac? interna?ional? ?i economice?te o colonie, care î?i trimite - prin decalaj, concesii, dobânzi - peste grani?e prinosul brazdei ?i prisosul muncii, ar fi o nebunie s? munce?ti mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu ap?r? bog??iile ??rii ?i nu garanteaz? munca na?iunii. Nu, pentru c? nu e statul na?ional al Românilor ci, statul sucursal? la gurile Dun?rii al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative ?i dup? modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne ap?r? pe noi de str?ini, ci pe str?ini de noi: siguran?a transporturilor, creditelor, plasamentelor, func?ionarilor lor. Ca-n colonii. De aceia nu e tragere de inim? în ?ara româneasc?. De ce s? ari, s? gânde?ti, s? alergi - în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opai?, drumul tot c?rare, casa tot bordeiu.

Pentru c? cu banii câ?tiga?i la noi, finan?a interna?ional? cl?de?te oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi r?mânem tot cum am fost, s?raci ?i ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vie?i na?ionale intrate în fundac cu doine melancolice ?i chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adev?rat? a indolentei române?ti: în exploatare. S? nu ne în?ele palatele bucure?tene: sunt contuarele str?inilor. S? nu ne în?ele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. S? nu ne în?ele o re?ea telefonic?, o linie ferat?, o ?osea nou?: nu le fac pentru noi ?i unde ne trebue nou?, ci pentru ei ?i unde le trebuie lor. S? nu ne în?ele forfota comercial?, economic?, financiar?, politic?: nu noi ne sbatem, ei - ca s? ne sug? mai bine. Na?iunea român? st? deoparte: deoparte de via?a economic?, în care nu poate decât s? fie spoliat?, deoparte de statul liberalo-democrat, care înlesne?te spolierea. Na?iunea e în rezisten?? pasiv?. De aceea se vorbe?te în România numai cu jum?tate de gur? ?i nici-o treab? nu e întreag?. De aceea ?ara asta mare ?i bogat? face impresia unei case de v?dan?: nici pustie ?i nici vie. De aceea suntem ?ara lui „a-da, bine-bine, las?-las?".

Una dintre ursitoare - na?ionalismul român - a fost în?elat?: în loc de sfat propriu s-a trezit cu tejghea str?in?. Acest contuar al burgheziei apusene ?i-al vechililor ei trebuie d?râmat f?r? z?bav? ?i în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie ?i minciun?, trebuie s? se înal?e adev?ratul stat al Românilor, un stat na?ional în care s? se poat? munci cu dragoste ?i elan, un stat al Românilor în România Mare. ?tim c? munca aceasta nu va fi u?oar? ?i nici lipsit? de primejdii. Pentru c? unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua str?inilor. Ace?ti nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demasca?i ?i na?iunea desl?n?uit?. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revolu?iei na?ionale. ?tim c? ne a?teapt? o existen?? precar? ?i poate pe mul?i dintre noi o moarte violent?. ?tim c? intr?m în toiul unei lupte, care va scutura ?ara ca o vijelie, dar pentru cei care au un crez nu exist? nici târguiala, nici rezerv?. Vom îndura toate mizeriile ?i ne vom bate în toate luptele, dar nu vom ceda"[1].
------------------------------------
[1] http://www.activenews.ro/stiri-politic/Acesta-este-textul-pentru-care-vor-sa-l-interzica-pe-Petre-Tutea-Statul-acesta-ii-apara-pe-straini-de-noi.-Ca-n-colonii.-Aici-sta-cauza-indolentei-noastre-in-EXPLOATARE.-De-ce-si-pentru-cine-sa-muncesti-in-plus-123784#at_pco=smlrebv-1.0&at_si=583dba92f2a547c6&at_ab=per-2&at_pos=2&at_tot=4

footer