Revista Art-emis
Pulsul planetei - Cu noul pre?edinte american, America revine acas?? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 13 Noiembrie 2016 20:59

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisReac?iile provocate de rezultatul alegerilor preziden?iale din Statele Unite ale Americii trebuie atent observate ?i ca atare consemnate, acum „la cald", pentru a avea, mai târziu, termenii de compara?ie „la rece". Liderii politici, din Extremul Orient pân? la Atlantic ?i din Scandinavia pân? în ?ara de Foc au reac?ionat, fie cu scepticism, fie cu nedisimulat entuziasm, ori strict în limitele protocolului diplomatic la anun?ul privind victoria lui Donald Trump. ?i trebuie, neap?rat ?i ap?sat, subliniat, c? victoria este a lui Donald Trump, pentru a elimina din start interpret?rile surzilor ?i orbilor care nu au auzit ?i nu au v?zut ce se înt?mpl? cu adev?rat în lume ?i care este pulsul planetei. Marea na?iune american?, prezent? peste tot în lume în ipostaza de a suporta costurile grele ale unei gestiuni periculoase a afacerilor globale, s-a trezit, iar Donald Trump i-a auzit vocea ?i a în?eles c? americanii, înainte de a dori s? mai fie gardienii unei lumi a haosului, au foarte mult? treab? la ei acas?.

„Vom reconstrui [...]"
Sub auspiciile acestui angajament-deviz?, pre?edintele ales a expus, simplu ?i f?r? echivoc, strategia pentru reconstruc?ia Americii (întreaga infrastructur? de autostr?zi, poduri, tuneluri, aeroporturi, ?coli, spitale).

„Vom avea grij? [...] "
Promisiunea de recuno?tin?? fa?? de loialitatea veteranilor nesfâr?itelor r?zboaie ale Americii are, cel pu?in, o dubl? semnifica?ie. Gloria ?i m?re?ia na?iunii americane s-au edificat prin munc?, demnitate ?i libertate, dar s-au impus, respectat ?i ap?rat cu pre?ul vie?ii ?i al sângelui eroilor ?i veteranilor „U.S. Army".
Problemele veteranilor , nu pu?ine , nu simple, ?in, deopotriv?, de asumarea noii istorii a lumii create de America, dar ?i de motivarea viitoarelor genera?ii de voluntari ?i veterani, în mod sigur necesare ?i în vremurile ce se anun??.

„Vom avea cea mai puternic? economie la nivel global [...]"
Pe seama reconstruc?iei interne, este estimat? dulbarea cre?terii economice ?i suprema?ia economic? mondial?, ceea ce d? sensuri ?i semnifica?ii aparte orient?rii strategice de politic? extern?...

...Ne vom în?elege bine [...]
Ne vom în?elege bine cu toate ??rile care doresc s? se în?eleag? bine cu noi"
Rivala real? a puterii economice a Statelor Unite are un nume, ea se cheam? Uniunea European?. Ce va decurge din acest adev?r, imbatabil statistic ?i prin analiza tendin?elor, Donald Trump se dovede?te a fi „acas?", pe când Uniunea European? pare a avea nevoie de defribilator.

Prima disponibilitate exprimat? de Donald Trump pentru o vizit? extern? - Moscova

În plin? capmanie electoral?, cu riscurile calculate, Donald Trump ?i-a declarat disponibilitatea s? merg? la Moscova, dac? va fi invitat, neezitând, s? arate c?-l respecta pe omul ?i liderul Vladimir Putin. De la Moscova, mesajul transmis de Vladimir Putin pre?edintelui ales este, de departe, cel mai realist, dar ?i conform etichetei diplomatice: „Rusia este preg?tit? ?i dore?te restabilirea rela?iilor depline cu S.U.A. Consider?m c? este un drum dificil, dar suntem preg?ti?i s?-l parcurgem ?i s? facem totul pentru ca rela?iile ruso-americane s? revin? pe o traiectorie stabil? de dezvoltare".

Primul invitat de noul pre?edinte la Washington - Beniamin Netanyahu

De la tel Aviv, mesajul de felicitare a noului pre?edintes-a transmis telefonic „person to person": „Domnule pre?edinte Trump, prietenul meu, felicit?ri pentru alegerea în func?ie. Sunte?i un prieten bun al Israelului. De-a lungul anilor, ne-a?i sus?inut consistent, iar eu apreciez profund acest lucru [...]" a spus Beniamin Netanyahu, în convorbire telefonic? avut? cu pre?edintele ales al Statelor Unite. Donald Trump, l-a invitat pe Benjamin Netanyahu s? efectueze o vizit? la Washington.

Reac?ii normale, de curtoazie, animate de dorin?a consolid?rii încrederii în rela?iile interna?ionale au fost exprimate din partea majorit??ii cancelariilor lumii, cu inerentele exceptii, care înt?resc regula ?i ne permit s? extragem ?i s? obsev?m diferen?a specific?. Si în America, la Washigton, Los Angeles ?i în alte mari ora?e au izbucnit proteste, mii de oameni ie?ind în strad?. Dar, chiar înainte de proteste, Donald Trump a spus: „Pe cei care nu m-au sus?inut, îi rog s? m? corecteze, pentru a putea lucra împreun? ?i uni America".

Cei care s-au declarat ?oca?i ori surprin?i de votul americanilor ?i au transmis mesaje în marja dintre îngrijorare ?i debusolare sunt prizonierii unui sistem politic al c?rui e?ec a fost pecetluit la 8 noiembrie 2016, când ruperea de ideologia corectitudinii politice ofer? lumii ?ansa de a reveni pe t?râmul realit??ilor. Ce nu au putut exprima liderii europeni din linia întâia, au transmis politicenii din e?aloanele urm?toare. A?a de exemplu, ministrul german al ap?r?rii, Ursula von der Leyen, un aliat al cancelarului german Angela Merkel, a descris rezultatul ca fiind „un ?oc imens" ?i s-a întrebat dac? nu cumva acest lucru înseamn? sfâr?itul „Pax Americana", starea de pace relativ? supravegheat? de Washington, care a stat la baza rela?iilor interna?ionale de la Al Doilea R?zboi Mondial.

Ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, a promis c? va lucra cu Trump, dar a spus c? personalitatea sa „ridic? întreb?ri" ?i a recunoscut c? nu este sigur ce ar însemna o pre?edin?ie Trump pentru provoc?ri majore de politic? extern?, de la schimbarea climatic? ?i acordul nuclear al Occidentului cu Iranul pân? la r?zboiul din Siria.
„Se pare c? acesta va fi anul pentru dublul dezastru din Vest" este de p?rere fostul ministru de externe al Suediei, Carl Bildt, referindu-se ?i la votul din iunie al Marii Britanii de a p?r?si Uniunea European?.

Extrema de dreapta din Europa vede în victoria lui Trump o confirmare a propriilor politici ?i o tendin?? general? în lumea occidental?

„Americanii ?i-au luat ?ara înapoi", a declarat Geert Wilders, liderul forma?iunii olandeze de extrem? dreapta Partidul Libert??ii (P.V.V.). Acela?i sentiment a fost împ?rt??it de Nigel Farage, liderul interimar al U.K.I.P. din Marea Britanie, eurofob, ?i de Marine Le Pen, de la conducerea Frontului Na?ional din Fran?a, care l-au felicitat pe Trump. „Ai dus o lupt? curajoas? în campanie" (Farage). „Felicit?ri noului pre?edinte al Statelor Unite, Donald Trump, ?i poporului american, liber!" (Marine Le Pen). „Lumea lor se pr?bu?e?te. A noastr? tocmai se creeaz?" (Florian Philippot, Frontul National ).
In Germania, unul din liderii partidului de extrem? dreapta Alternativa pentru Germania (Af.D.) a v?zut în victoria lui Trump „un semnal c?, în lumea occidental?, cet??enii vor o schimbare a cursului politic". „Nu doar în SUA, dar ?i în Germania cet??enii vor grani?e sigure, mai pu?in? globalizare ?i politici de bun-sim? care sunt mai concentrate pe propria lor ?ar?" (Beatrix von Storch ).
Din Austria, Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libert??ii (F.P.Oe.), l-a felicitat pe
Trump pentru victorie, men?ion?nd c? „stânga politic? ?i establishment-ul izolat ?i murdar sunt pedepsi?i de votan?i ?i da?i afar? din diferite pozi?ii decizionale".

„Politica national? din câmpiile fertile ?i politica global? din dealuri..."

Ce spun în?elep?ii de la „Stratfor"? Ei recurg la un citat din Sir Halford Mackinder, unul dintre fondatorii geopoliticii, pentru a risipi speran?ele celor ce cred c? America, dac? se întoarce, va ?i r?mâne mult? vreme acas?.
Sir Halford Mackinder a spus: „Democra?ia implic? o conducere cu consim??mântul cet??eanului de rând, care nu observ? evolu?iile de pe dealuri, deoarece acesta munce?te pe câmpiile fertile [...]". El era de p?rere c? politicile sunt, în cele din urm?, locale, adic? cet??enii vor vota, în mare parte, luând în considerare propria situa?ie - siguran?a locului de munc?, educa?ia copiilor, orient?rile religioase ?i viziunea asupra drept??ii social. Dup? Stratfor, „cet??enii americani nu au votat în func?ie de viziunea strategic? ampl? a acestei ??ri ?i de locul cesteia în cadrul sistemului interna?ional. [...] De pe dealuri, problemele care motiveaz? o mare parte din electorat par a fi ilogice, îns? de pe câmpiile fertile, ele reprezint? un vot ra?ional ce are leg?tur? cu influen?area vie?ilor cet??enilor americani. In contextul în care Trump va ocupa func?ia de pre?edinte, iar Congresul american se va afla sub controlul Partidului Republican, aten?ia se va îndrepta din ce în ce mai mult de la câmpiile fertile c?tre dealuri. [...] Conflicte au loc în mai multe regiuni ale lumii, iar acestea vor necesita aten?ia - ?i viziunea strategic? - a pre?edintelui ?i administra?iei sale. [...]. S.U.A. nu va putea s? gestioneze povara politicii externe de una singur?, iar sl?birea arhitecturii sale de securitate din str?in?tate doar va îngreuna aceast? situa?ie. Alegerile din S.U.A. reprezint?, astfel, un test important nu doar pentru democra?ie, ci ?i pentru teoria geopolitic?. Chiar dac? Administra?ia Preziden?ial? american? de?ine mai multe prerogative în aplicarea politicii externe decât în ceea ce prive?te problemele interne, echilibrul puterilor în stat din cadrul sistemului S.U.A. va determina modific?ri dramatice ale politicilor. Un Congres aflat sub controlul republicanilor va fi, în special, atent la angajamentele ?i alian?ele militare ale S.U.A. din str?in?tate. Retorica privind anularea acordurilor « teribile », ?i negocierea altora noi, se va confrunta cu constrângerile strategice, precum ar fi costul ridicat al redeschiderii unui front cu Iranul, în timp ce sunt gestionate o serie de alte crize, solicit?rile ample pe care Rusia ?i China, le vor avea în cadrul negocierilor, ?i vulnerabilitatea ??rilor aliate din regiunile strategice, unde garan?iile S.U.A. privind securitatea nu mai au importan?a de alt? dat?".

Lumea dore?te grani?e mai sigure ?i mai pu?in globalizare.

Ambasadorii S.U.A. în marile capitale ale lumii segr?besc s? lini?teasc? spiritele, ori rezum? la „preziceri de încec?ri ?i speran?e" (Teft, Moscova) privind continuitatea politicii globale a Washingtonului.
Comisia European? ?i Consiliul European ?i-l doresc pe Donald Trump, de îndat? ce-i va fi convenabil (elegant ?i diplomatic spus) la un summit S.U.A.-U.E. Germania a luat ini?iativa unei reuniuni speciale de urgen?? a mini?trilor de externe, gest în care Moscova vede „îngrijorare ?i debusolare".

Criticii Americii conduse de Obama, sufl? în pânzele viitoarei administra?ii, sugerându-i s? valorifice rapid ?i deplin ?ansa „noii ere a Americii ?i poten?ialul extraordinar al momentului de r?scruce în afacerile globale"
Numai dou? întreb?ri :
- Se va r?zboi Donald Trump cu oligarhia generalilor din N.A.T.O.?
- Cine va ocupa locurile r?mase libere acolo de unde America va pleca (dac? va pleca) acas??

footer