Revista Art-emis
Alexopatul r?t?citor (3) PDF Imprimare Email
Corneliu Florea, Canada   
Miercuri, 19 Octombrie 2016 15:22

Vara pisicilor negre 3Dan Alexe s-a întors în Europa, în Belgia chiar în Bruxelles unde e mare c?utare de poliglo?i, de mercenari pentru parlamentul european, considerat de mul?i europenii un teatru de marionete ?i astfel, în AD 2015 , libr?riile din România s-au umplut de volumele lui Dan Alexe Dacopatia ?i alte r?t?ciri române?ti, editat? la Humanitas-ul lui Gabriel Liiceanu. Editura nu scrie câte exemplare are tirajul editat, doar c? copyright îi apar?ine. În cazurile de c?r?i comandate se practic? aceast? în?elegere între cel cu bani ?i interese - ce pe parcurs ies la iveal? - s? i se scrie ?i editeze la comand? c?r?ile. A trecut ceva ap? pe Tamisa de la începuturile modeste de recoltare a mercenarilor cu peni?a pe Grub Street, pân? acum, când interesele celor ce vor s? st?pâneasc? angajeaz? mercenari pentru ?elurile lor mari, globale, deci pl?tesc bine pe to?i care îi servesc. Dan Alexe recunoa?te c? nu a b?tut, cu manuscrisul în bra?e, la poarta Humanitas, ci Gabriel Liiceanu l-a invitat la editur?. Domn mare Gabriel Liiceanu, de editor nici nu mai vorbesc, are maniere alese, dac? dedesubturile afacerilor au fost aranjate.

Volumul de 350 de pagini a lui Dan Alexe, are opt sec?iuni, ca opt raiduri de bombardamente peste tot ce românii credeau, sus?ineau ?i demonstraser? c? face parte din identitatea lor milenar?, dar din care, dup? raidurile lui Dan Alexe s-a ales praful ?i pulberea, ar?tând la fel ca Dresda dup? 15 Februarie 1945 !! De ce ?! Din interesul unor puternici str?ini ce ?i-au g?sit mercenari pentru acest ?el de cucerire ?i jefuire. Din prima sec?iune afl?m c? noi, românii tr?im în ?ara lui mici ?i bere... c? suntem în depresie religioas?... cu basmele împrumutate de la vecini... ?i suntem ni?te tembeli. Sec?iunea a doua este despre dacopatie, termenul este construc?ia proprie a lingvistului poliglot, format din românescul dac ?i din grecescul pathie = suferin??. Pathie - suferin?? este des întâlnit în terminologia medical? : cardiopatie, pneumopatie, hepatopatie ?i tocmai era s? uit psihopatiile, adic? suferin?ele psihice, incurabile, ale unora, chiar cu mult? carte, fiindc? vorba ardeleanului, probabil, dup? Dan Alexe, împrumutat?: unde-i mult? minte, nu-i toat? bun? ?i trag concluzia c? mul?i domni o folosesc numai pe cea nebun?. Dacopatia este teza lui Dan Alexe prin care respinge ?i desfiin?eaz? în mod grobian pe to?ii românii, de la obi?nui?i la erudi?i, care încearc?, sus?in ?i dovedesc însu?irile geto-dacilor ?i specificitatea de popor primordial din marea familie tracic? din antichitatea a?eza?i în partea de Sud Est a Europei.

Felul cum lupt? împotriva veridicit??iilor arheologice, istorice, lingvistice în aceast? sec?iune demonstreaz? c? este o tez? comandat? ?i pl?tit?. Fiindc? la educa?ia, cultura ?i abilitatea verbal? ?i scris? pe care le are, numai a?a se poate explica ceea ce a scris despre români sau, poate c? s-a r?t?cit mintal, f?când o form? personal? de sociopathie, în urma c?ruia i se poate crea un termen personal de alexopatie. Am s? revin la aceast? sec?iune pentru explica?ii. Sec?iunea a treia e o lucr?tur? lingvistic? ampl? prin care ne cople?e?te cu împrumuturile lingvistice între popoare, absolut firesc, dar nici un popor nu a împrumutat vreun cuvânt, nici m?car o onomatopee de la daci fiindc?, a?a cum se ?tie de la Dan Alexe încoace, dacii nu au fost în stare de o limb? proprie ci numai de împrumuturi, pe care nu le-au mai înapoiat. ?i, ca exemplu pe care îl comenteaz? cu amploare, stufos ne aduce la cuno?tin?? c? str?mo?ii no?tri au împrumutat de la ru?i ?i „p**da", a?a e în carte scris? cu aldine. Merit?, dac? nici de atâta cuvânt nu am fost în stare în mii de ani s? form?m. Sec?iunea a patra, demonstra?iile lingvistice împotriva ideii c? limba român? ar avea r?d?cini proprii, continu?. Totu?i, în persiflare, prin jocuri de r?d?cini de cuvinte, s-ar putea ca m?m?liga s? aib? ceva în comun cu noi fiindc? nu explodeaz? !! Probabil, în cutia cranian? a lingvistului, mânc?rile altor popoare pot s? ?i explodeze, ca poliglot putea s? ne dea exemple. Sec?iunea a cincea este despre importantul aport al cuvintelor ?ig?ne?ti la îmbog??irea limbii pe care o vorbesc românii în aceste zile, când foarte des folosesc „mi?to" ?i „nasol". ?i nu numai atât, dar mai ales cât ne-au îmbog??it cultura ?i faima în lume.

În urm?toarea sec?iune ne demonstreaz? cât suntem de balcanici, ne place sau nu, dar dup? Dan Alexe ar trebui s? fim mândri, chiar s? renun??m c? suntem din Mun?ii Carpa?i, s? ne numim balcanici, ce înseamn? de asemenea munte ?i asta datorit? faptului c? atât sârbii cât ?i bulgarii cânt? „manele" ca ?i românii, plus înc? câteva argumente de alexopat ! Sec?iunea a ?aptea este foarte bine venit? fiindc? ne scute?te de teoriile lingvistice antiromâne?ti, Ne d? un r?gaz interesant, îl descoperim ca pe un narator pl?cut cu un dezvoltat spirit de observa?ie pe care-l prelucreaz? literar cu umor ?i satirice sclipiri. Sus?in, ?i acest capitol dovede?te, ca este inteligent, este literat, dar în loc s? fac? literatur? de calitate, de care este capabil, coboar? în rândul mercenarilor ordinari. Ultima sec?iune, intitulat? „Mult e dulce ?i apoas?'' parafrazând „Mult e dulce ?i frumoas? limba ce o vorbim", ne dovede?te cât de josnic poate coborî un mercenar cu peni?a, în cazul de fa?? Dan Alexe, care îl atac? def?im?tor pe Mihai Eminescu! Nici nu putea s?-?i termine aceast? cartea comandat? f?r? un atac la poetul nostru na?ional, dar o face pe la spate. cu josnicie, recurgând la un artificiu, cred ca dintr-un atavism psihic, introducând poe?i na?ionali din Sud Estul Europei, pe care îi clasific? în derizoriu poe?i na?ionali provinciali, în aceia?i oal?, în care referirile la Mihai Eminescu sunt relevante, ajungând pân? unde se cere ?i impune, prin corectitudinea politic? a tot st?pânitoare, la perpetuarea antisemitismului în România de azi. De?i la valoarea sa intelectual? e greu de crezut c? nu cunoa?te adev?rul istoric ?i reac?iile adverse, dar mercenarii ?in cont numai de simbria lor.
- Va urma -

Fragment din volumul Corneliu Florea, Vara pisicilor negre, Bistri?a, Editura Aletheia, 2016, 250p

footer