Revista Art-emis
Ce este Intelligence-ul? (3) PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 28 Septembrie 2016 17:59

Intelligence 3În pofida faptului c? defini?ia lui Random este de calitate, ea a generat o reac?ie abia dup? ?ase luni. Un ofi?er de contrainforma?ii din cadrul C.I.A. a publicat, sub pseudonimul Martin T. Bimfort, în „Studii de intelligence", un material în care s-a plâns de faptul c? Random a omis contrainforma?iile din prezentarea elementelor constitutive ale no?iunii intelligence. Bimfort aduce modific?ri la defini?ia lui Random, astfel: Intelligence reprezint? culegerea ?i procesarea informa?iilor privitoare la alte ??ri ?i la agen?ii acestora, ce sunt necesare unui guvern pentru politica sa extern? ?i pentru securitatea na?ional?, desf??urarea, în exterior, de activit??i ce nu le pot.fi imputate, în scopul facilit?rii implement?rii politicii externe, precum ?i protec?ia procesului, a produsului, a persoanelor ?i organiza?iilor angrenate în acest proces împotriva deconspir?rii neautorizate[20]. Aceast? formulare nu pare s? fie de folos în g?sirea unei defini?ii adecvate. Bimfort adaug? „sarea ?i piperul" la defini?ia lui Random, dar din îns??i introducerea elementului „contrainformativ" transpare faptul c? Bimfort a pierdut unul din elementele esen?iale ale defini?iei lui Random: afirm a?i a potrivit c?reia intelligence este o activitate de stat care reclam? secretizarea. Dac? Bimfort ar fi con?tientizat acest aspect, atunci ar fi admis faptul c? o activitate ce este oficial? ?i secret? ipso facto implic? ?i activit??i suplimentare de p?strare a secretului. Astfel, completarea f?cut? de Bimfort - „protejarea atât a procesului, cât ?i a produsului, precum ?i a persoanelor ?i organiza?iilor implicate, fa?? de deconspir?ri neautorizate" - nu este numai greoaie, ci ?i superflu?. Mai mult, respectiva defini?ie este nefolositoare, întrucât dep??e?te cadrul contrainfonnativ, ?i subsumeaz? diverse func?ii comune, circumscrise securit??ii, ce se reg?sesc ?i în multe birouri guvernarnentale ?i întreprinderi private. Tocmai aceast? analiz? critic? a lui Bimfort ne conduce, vrând nevrând, spre un aspect important. În ce anume const? diferen?a dintre securitate (?i aspectele conexe aplic?rii legii, legate de re?inere ?i urm?rire judiciar?, din perspectiva riscurilor la adresa securit??ii) ?i contrainforma?ii?

Consideram, c? diferen?a const? tocmai în caracterul secret. Exist? numeroase agen?ii ?i firme care au compartimente de securitate; de asemenea, multe dintre acestea desf??oar? ?i activit??i de investiga?ii. Dar, acest lucru nu înseamn? c? toate respectivele organiza?ii sunt, prin urmare, agen?ii de informa?ii. Securitatea ?i activitatea de investiga?ii împotriva spionilor str?ini devine „activitate contrainformativ?" atunci când respectiva activitate trebuie s? se desf??oare în secret, de teama de a nu îi pune în gard? pe spionii în?i?i sau de teama de a nu alerta serviciul în slujba c?ruia ace?ti spioni actioneaz?. Într-adev?r, caracterul secret reprezint? elementul-cheie în definirea termenului intelligence, întocmai cum Random a l?sat s? se în?eleag?. Inexisten?a secretelor indic? faptul c? nu avem a face cu o activitate informativ?. Într-o gândire corect?, activitatea informativ? reprezint? acea gam? de activit??i - fie ele analiz?, culegere ori ac?iuni sub acoperire - desf??urate în beneficiul politicii externe a unei na?iuni, activit??i a c?ror existen?? ar fi negat? în cazul în care „subiec?ii" externi ai respectivelor ac?iuni ar depista implicarea unei alte ??ri ?i, în consecin??, ar ac?iona diferit.

O defini?ie complet? a termenului, care s? precizeze ce anume este intelligence, f?r? a mai con?ine ?i tot soiul de aspecte referitoare la ce nu este intelligence, ar trebui s? cuprind? mai multe elemente. în aceaste condi?ii, Michael Warner afirma c? intelligence reprezint? acel „ceva" care este[21]:
- dependent de surse ?i metode secrete, în vederea ob?inerii unei eficacit??i totale; desf??urat de c?tre ofi?eri ai statului, pentru obiective de stat (aceasta presupune faptul c? directivele primite de respectivii ofi?eri sunt ini?iate de liderii civili ?i militari ai statului);
- axat pe elemente din exterior - de regul? alte state, dar adesea cet??eni, corpora?ii sau grupuri din exterior (în cazul în care activitatea respectiv? vizeaz? cet??enii propriei ??ri, atunci aceast? activitate devine o ramur? fie a domeniului aplic?rii legii, fie a sistemului guvernamental);
- circumscris producerii ?i disemin?rii informa?iilor;
- angrenat în influen?area entit??i lor str?ine, prin mijloace ce nu pot fi puse în sarcina guvernului în activitate (dac? activit??ile sunt „la vedere" ?i au un caracter explicit, declarat, acestea reprezint? aria de competen?? a diploma?iei; dac? în aceste activit??i sunt folosi?i membri ai for?elor armate, atunci respectivele activit??i ?in de domeniul militar).

De ce trebuie s? în?elegem i?tellige???-ul?

Diverse agen?ii s-au descurcat bine ani de zile, f?r? s? aib? la îndemân? ? d?fini?i? „bun? de pus în ram?" pentru i?tellige???. Mai mult, s-ar putea ?firm? ?i ?? este ?u?in probabil ?? „în?rm?r??" acestor agen?ii ?u ? atare d?fin?i? ar fi de natur? s? le r?v?lu?i?n?z? activitatea. ?u toate acestea, d?fin?i? Intelligence-ului poate fi de folos atât cercetatorilor ?i anali?tilor, care studiaz? acest domeniu, dar este util? ?i ??munit??ii de Inf?rma?ii ?i societ??ii , sub mai multe aspecte. Pornind de t?rmenul Intelligence se poate ?fi?n? ?? exist? t?rmeni deja consacra?ii de tipul i?tellige?ce care stau la baza unor concepte din domeniul securit??ii ?i care au mai multe semnificatii în limba român? (cazul Intelligence). Deci, se poate observa importan?a ?i utilitatea folosirii corecte ? unor t?rmeni deja consacra?ii în vocabularul curent al culturii de securitate/intelligence ?i de securitate care sunt i?tellige?ce-ul, cou?teri?tellige?ce-ul (tradus prin ??ntr?inf??n?tii), competitiv intelligence (competi?ie prin informa?ii) etc. Conceptului „intelligence" este ???l di? co?ceptele complexe în sensul în care poate fi utilizat din cel ?u?iin trei perspective ?i anume: proces[22], orga?iza?ie[23] ?i produs[24].
- intelligence -ul din perspectiva procesului - poate reprezenta „ansamblul opera?iilor de culegere, filtrare, analiz? a datelor ?i informa?iilor[25] ?i de diseminare a produselor de intelligence cu valoare ac?ionabil? pentru a satisface necesit??ile unui consumator specific"[26].
- intelligence-ul ca organiza?ie - define?te structurile, unit??ile, agen?iile, care pun în practic? procesul respectiv ?i elaboraz? produsul final[27].
- intelligence ca produs - din aceast? perspectiv? intelligence -ul reprezint? acel produs realizat la nivelul structurilor de informa?ii rezultat din culegerea, selectarea, evaluarea, analiza, integrarea ?i interpretarea informa?iilor, unele secrete alte nu, ce ofer? liderilor, politici sau militari, informa?iile necesare lu?rii unor decizii de interes na?ional[28].
Termenul intelligence ar trebui utilizat ca atare în limba român?, iar conceptul de intelligence poate fi în?eles în sensul s?u complex de proces, organiza?ie ?i produs atatât în studiile de specializate, cât ?i în cultura de securitate, dar ?i în vocabularul curent.

---------------------------------------------------

[20] Martin T. Bimfort, A Definition of Intelligence, Studies in Intelligence, Fall 1958, p. 78. Declassified.
[21] Michael Warner art cit https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/kent csi/vol46no3/html/v46i3a02p.htm
[22] Intelligence -ul din perspectiva procesului sau ? producereii de informatii -reprezinta un proces analitic, organizat ?i desta?urat de c?tre structuri specializate de analiz?-sintez?, ?? baza corobor?rii, integr?rii, analiz?rii ?i evalu?rii datelor care, luate separat, aparent nu ?u ? semnifica?ie deosebit?, dar care, stocate, preluate ?i interpretate, ulterior, într-un context dat, capat? importan?? operativ?. Aceast proces (intelligence) poate ?v?? dou? componente: strategic? ?i opera?ional?, vezi Tiberiu T?nase, Intelligence modern, în Revista Intelligence nr, 16 iulie-septembrie 2009.
[23] Agen?ia/ Serviciu de informa?ii -reprezi?t? ? institu?ii? public? sau privat?, legal constituit?, care utilizeaz? metode, mijloace, proceduri ?i tehnici specifice activit??ii de inf??n??ii, în scopul caut?rii, culegerii, verific?rii, prelucr?rii, docu?e?t?rii, stoc?rii sau co?u?ic?rii i?for¬?a?iilor de i?teres beneficiarilor/utilizatorilor abilita?i sau unor ?ntit??i interesate (institu?ii, agen?i economici, persoane private), î? for?e ?i ?odalita?i i?stituite potrivit legii ?i n??n?l?r interne.
[24] vezi Mark Lowenthal, I?tellige?ce: fro? secret to ?olicy, Washington DC: Congressional Quarerly Press, 2002
[25] Intelligence (informa?ie finit?): informa?ie supus? unui proces complex de analiz?, careza i s-a ad?ugat valoare. Vezi www.Intelligence Competitiv un alt mod de a gândi în afaceri -glosar.
[26] Herbert E Mayer, Adev?rata lume a intelligencelui, New York, 1987.
[27] Apud, Dan PI?vi?u, Revolu?ia informa?iilor în epoca postmodern? în „Informa?iile militare în contextul de securitate actual, coordonator Sergiu T. Medar, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucure?ti, 2006. p. 46
[28] În terminologia N.A.T.O., intelligence -ul reprezint? produsul finit ob?inut în urma prelucr?rii informa?iilor brute.( vezi Doctrina de informa?ii a N.A.T.O., A1P- 2.0 ), iar în accep?iunea prevederilor Doctrinei na?ionale a informa?iilor pentru securitat , produsul informa?ional (intelligence n.n.) este considerat un rezultat al activit??ii de procesare (producere) a informa?iilor pentru securitate, ob?inut de c?tre structuri analitice specializate, materializat ?i individualizat în documente ?i forme de eviden?? specifice ?i destinat factorilor decizionali stabili?i de lege. (Doctrinei na?ionale a informa?iilor pentru securitate, adoptat? în ?edin?a C.S.A.T. din 23 iunie 2004, p. 35).

footer