Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 25 Septembrie 2016 18:50

Pobeda-Hitler-Stalin-Churchil-Antonescu-Mihai-1Īntr-un text intitulat „V? spun ?i o noutate...", aflam c? īntr-o discu?ie purtat? la Moscova de un oficial romān, Silviu Brucan, cu redactorul ?ef al ziarului „Izvestia", un fel de oficial rus, expertul rus īn politic? interna?ional? i-a declarat omologului s?u romān urm?toarele: „Sunte?i nestatornici, domnule profesor. Din cāte cunosc, de-a lungul istoriei, īn marile conflagra?ii europene ?i mondiale, conduc?torii romāni nu au fost loiali pān? la cap?t cu cei ce s-au aliat. Au tr?dat u?or ?i tot atāt de u?or ?i-au p?r?sit aliatul, trecānd cu bagaje cu tot īn tab?ra advers?. Subliniez, este vorba de conduc?torii romāni, nu de poporul romān, pe care īl respect [...]. Oscila?ia dumneavoastr? īn rela?iile cu alia?ii ?i cu vecinii ne-a determinat s? fim „pruden?i" cu politicienii romāni. ?i nu numai noi".

Silviu Brucan nu a avut replic? la aceast? acuza?ie deosebit de grav?. N-a? pune t?cerea lui Brucan pe seama faptului c? nefiind „romān" nu s-a sim?it jignit sau vizat! Cu ani īn urm?, un ministru de externe romān, neīntrebat de nimeni, s-a trezit īntr-un cadru relativ oficial s?-i acuze pe romānii s?i cam īn aceia?i termeni (chiar ?i-a cerut scuze īn numele Romāniei de la un oficial german - n.n.I.M.). Acel ministru era nimeni altul decāt penibilul Adrian Severin. Ca ministru ?i om politic, mai impostor decāt „profesorul" Brucan. De data asta treaba este mult mai serioas?. Expertul rus nu pare s? vorbeasc? cu patim? ?i nici nu pare a fi necunosc?tor. Ce cunoa?te el de fapt nu sunt faptele, ci opinia, larg r?spāndit? īn multe medii interna?ionale, cum c? „romānii tr?deaz? u?or"! Am īntālnit aceast? vorb? ?i la al?i vecini de-ai no?tri, prea mul?i ca s?-i mai citez ca atare. Oare a?a stau lucrurile? Oare romānii, „īn marile conflagra?ii europene ?i mondiale, nu au fost loiali pān? la cap?t cu cei ce s-au aliat. Au tr?dat u?or ?i tot a?a de u?or ?i-au p?r?sit aliatul, trecānd cu bagaje cu tot īn tab?ra advers?"? Hai s? verific?m!

Evident, aceast? vorb? are sau pare c? are o acoperire suficient? īn evenimentele petrecute la 23 august 1944. L?s?m pentru īncheierea acestor rānduri examinarea celor īntāmplate atunci ?i ne īntreb?m care vor fi fiind celelalte „conflagra?ii europene ?i mondiale" la care se putea gāndi specialistul sovieto-rus. Dac? vom considera, pe drept cuvīnt, c? r?zboiul ruso-turc de la 1877 a fost o conflagra?ie european?, atunci povestea cu tr?darea se confirm?, dar cu roluri schimbate: Romānia este tr?dat? de aliatul ei, nimeni altul decāt imperiul rus! Nu intru īn detaliile cunoscute, dar este probabil un caz rarisim felul īn care am pierdut noi atunci sudul Basarabiei, de?i eram co-beligeran?i īnving?tori!... Dar se pare c? decāt s? fii īnving?tor al?turi de Rusia, mai bine lips?! Urm?toarea conflagra?ie european? ar putea fi considerate cele dou? r?zboaie balcanice, care au antrenat toate ??rile din regiune. Are cineva ceva de repro?at romānilor pentru cele petrecute atunci? Dup? ?tiin?a mea, numai romānii ar avea ce s?-?i repro?eze: nu au profitat de conjunctura favorabil? pentru a-i ajuta pe fra?ii lor din sudul Dun?rii īn dou? privin?e:
- s?-i apere pe viitor de politica de dezna?ionalizare a romānilor practicat? patima? de statele din sudul Dun?rii;
- s?-i ajute pe fra?ii aromāni s? capete un statut politic, la care aveau dreptul prin vechime, autohtonie ?i contribu?ie economic?. Un stat aromānesc īn sudul Dun?rii, īn jurul Pindului, era posibil ?i era ?i īndrituit! Dac? nu s-a īnf?ptuit acel stat sau m?car ?inut autonom, acesta este un motiv pentru ca oficialii statelor sud-dun?rene s? pun? surdin? oric?rui repro? la adresa Romāniei. (Nota bene: dreptul la un statut propriu aromānii nu ?i l-au pierdut definitiv). A?adar a fost tr?dare: guvernan?ii de la Bucure?ti i-au tr?dat pe romānii din sudul Dun?rii! O tr?dare care nu-l confirm? īns? pe rus!

Ar urma Primul R?zboi Mondial. Din care Romānia a ie?it nesperat de bine, peste toate a?tept?rile. De?i la intrarea noastr? īn r?zboi am fost īn situa?ia dureroas? de a alege īntre Transilvania ?i Basarabia, amānānd ziua Unirii cu unul dintre cele dou? ?inuturi romāne?ti, la sfār?itul r?zboiului ne-am v?zut cu ?ara īntregit? ?i spre Est, ?i spre Nord-Vest, īntr-o formul? neimaginat? de niciun politician īnainte de 1916. A fost un miracol, un miracol dumnezeiesc! A fost un noroc „porcesc", zic unii neprieteni, ca, prin izbucnirea „Marii Revolu?ii din Octombrie", lucrurile s? evolueze īn direc?ii total neprev?zute. Dar poate va fi fost ?i o r?splat? dumnezeiasc? pentru soldatul romān, sigurul de pe frontul de Est care a luptat cu inima ?i sufletul d?ruite unui ideal autentic, cel na?ional. Mul?i au v?zut atunci a?a lucrurile: Dumnezeu nu ne-a l?sat! Dumnezeu ne-a r?spl?tit pentru jerfele de atunci ?i de odinioar?, f?r? egal īn aceast? parte a lumii! ?i a?a a fost! Au tr?dat romānii pe cineva īn acele momente? Faptul c? romānii s-au dezis de īn?elegerea dintre Carol I ?i Puterile Centrale, īn?elegere secret?, care nu avea ?i nici nu putea s? aib? acordul romānilor, nu se cheam? tr?dare. Regele Carol I a ?inut-o pe a lui, adic? a fost loial cuvīntului dat, dar legile ??rii nu-i permiteau s? decid? singur. ?i au decis īn Consiliul de coroan? persoane care nu-?i puseser? nicio semn?tur? pe īn?elegerea de la 1883. Mai degrab? atunci putem spune c? a fost un gest de tr?dare din partea regelui Carol I, dar nu fa?? de ni?te alia?i, ci fa?? de supu?ii s?i. Eu unul īns? nu a? folosi cuvīntul „tr?dare"!

Despre alia?ii pe care i-am avut īn Primul R?zboi Mondial se poate spune, pe drept cuvīnt, c? ei ne-au tr?dat! Rusia ne-a l?sat nu numai f?r? sprijinul militar promis, dar ne-a l?sat ?i f?r? Tezaur. Ceilal?i alia?i n-au fost nici ei corec?i, nu ?i-au respectat angajamentele ?i promisiunile nici pe front, īn timpul confrunt?rii militare, nici ulterior, cānd diploma?ia a decis geografia politic? nou? a Europei. M?car c? prin campania militar? a Romāniei īmpotriva bol?evismului maghiar Romānia binemerita recuno?tin?a īntregii Europe!... Prin īn?elegerile cu Fran?a ?i Anglia, hotarul de Vest trebuia s? fie pe Tisa, Banatul īntreg era un Banat romānesc ?i se cuvenea s? fie cuprins ca atare īn Romānia de dup? 1918! Mare, e drept, dar nu atāt de mare cāt s-ar fi cuvenit. ?i asta din pricina alia?ilor no?tri, care ne-au cam tr?dat la Versailles! Ei, nu noi! Oricum, indiferent cum privim lucrurile ?i indiferent cāt ar fi ele de discutabile, nicicum nu se poate vorbi de tr?dare din partea Romāniei. Acest cuvīnt dac? ?inem s?-l folosim nu poate avea Romānia decāt ca obiect al ac?iunii de tr?dare. Subiectul verbului „a tr?da" fiind mai degrab? Rusia tovar??ului de la „Izvestia". Dac? m? nimeream de fa?? i-a? fi amintit rusnacului un detaliu pe care istoricii sovietici ?i ru?i, dar ?i al?ii, l-ar vrea uitat, disp?rut din con?tiin?a public?: noi, romānii, avem o leg?tur? special? cu soarta ?arului Nicolae, soart? pe care, īn?elegem din acela?i text, o deplānge insistent redactorul ?ef, regretānd asasinarea familiei ?ariste imperiale.

A fost un asasinat ru?inos, dezgust?tor. E bine de ?tiut c? ?arul se bucura de protec?ia unei g?rzi imperiale, care nu l-a p?r?sit īn primele zile ale „revolu?iei". Ci abia īn urm?toarele... Garda era alc?tuit? din militari selec?iona?i din tot imperiul. Erau printre ei ?i mul?i romāni basarabeni! Ei, bine, eu i-a? fi amintit lui Ivan c? romānii au fost singurii din garda imperial? care i-au r?mas loiali ?arului pān? īn ultima clip?. Ceilal?i militari, de alte etnii din Rusia multi-etnic?, s-au l?sat prin?i īn iure?ul de?ucheat al revolu?iei pl?tite cu bani nem?e?ti, cu banii inamicului, ?i au tr?dat, au p?r?sit palatul īn care era ?inut arestat ?arul. Romānii nu s-au clintit din preajma celui pe care au jurat s?-l apere. Din p?cate nu li s-a permis s?-l īnso?easc? pe ?ar atunci cānd acesta, cu toat? familia, a fost scos din palat ?i urcat īn tren, spre a fi scos din Petrograd. Soarta a f?cut ca de asasinarea ?arului s? se ocupe, cu elan revolu?ionar, o band? de dezertori din armata austriaca, o echip? de voluntari unguri, printre care s-a aflat ?i Imre Nagy, cel c?ruia vecinii no?tri i-au ridicat statuie la Budapesta, dup? 1990. Merita, fire?te! Deci nici la aceast? conflagra?ie nu avem motive s?-i stigmatiz?m pe romāni cu pecetea de tr?d?tor!

Urmeaz? Al Doilea M?cel Mondial. A īnceput īn septembrie 1939 cānd Germania ?i Rusia au dat buzna īn Polonia. Noi nu eram alia?i nici cu Germania, nici cu Rusia, a?a c? nu am tr?dat pe nimeni dac? am intervenit īn ajutorul Poloniei. C?ci a?a trebuie considerat? decizia Romāniei de a-i permite Poloniei s? tranziteze prin Romānia nu numai tezaurul Poloniei, dar ?i cea mai bun? parte a elitei militare. S-a produs astfel propriu zis o interven?ie a Romāniei īn desf??urarea r?zboiului, un act de co-beligeran?? cu īnfrānta Polonie. Avem noi romānii un talent aparte de a ne b?ga īn sprijinul celui c?zut la p?mānt... De a paria pe gloabe. Ceilal?i, marile puteri, nu au f?cut nimic pentru Polonia. Aveau tratate de alian?? cu Polonia, tratate care nu au mai avut nicio valoare la īncheierea r?zboiului. De?i aflat? īn tab?ra īnving?toare, Anglia nu a mai fost deranjat? de ocuparea Poloniei de c?tre U.R.S.S. ?i-a l?sat aliatul la cheremul eternului du?man - Rusia! A tr?dat Anglia? Nu ?tiu cum s-ar putea numi altfel! E cazul s? insist?m pe acest aspect prea u?or trecut cu vederea: interven?ia Romāniei īn desf??urarea primelor zile din cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. Nu cumva, lipsindu-i pe germani de tezaurul Poloniei for?a Germaniei a fost diminuat?? Nu cumva, prin permisiunea acordat? polonezilor, inclusiv armatei poloneze, de a tranzita Romānia, prin faptul c? n-am īnchis grani?a cu Polonia, ci am deschis-o larg, Romānia a contribuit la sporirea for?ei militare a Alia?ilor? C?ci, se ?tie, polonezii au fost extrem de activi ca militari īn rāndurile armatelor aliate! Iar dac? am intervenit īnc? din primele zile ale r?zboiului īmpotriva intereselor germane, asta nu īnseamn? co-beligeran?? cu Polonia, cu Anglia ?i celelalte for?e militare anti-naziste?!

Dac?-mi aduc bine aminte, nu aveam nicio alian??, nicio īn?elegere militar? cu Polonia! A?a cum aveau alte state! ?i atunci de ce am intervenit īn sprijinul Poloniei?! Simplu: pentru c? dintotdeauna Romānia ?i romānii au avut o īn?elegere cu Dumnezeu! O īn?elegere pentru ceea ce se cheam? sentimentul onoarei, al cavalerismului, al demnit??ii! Dac? Romānia ?i-ar fi īnchis grani?a cu Polonia l?sāndu-i pe polonezi prad? s?lb?ticiei nazisto-bol?evice, to?i romānii s-ar fi sim?it ru?ina?i de la?itatea guvernului. Ar fi sim?it c? guvernul ne tr?deaz? pe noi, pe romāni, c? nu pune niciun pre? pe valorile dragi tuturor romānilor, c? se dezice de tradi?ia romāneasc? cea mai profund?! Nimeni īn acele zile nu a protestat īmpotriva guvernului care luase aceast? decizie īn deplin acord cu omenia romāneasc?, vestit? ?i activ? la ceas de cump?n? pentru Cel?lalt! I-am primit pe refugia?ii din Polonia cu toat? omenia ?i compasiune! Īn acest spirit tat?l meu, Zaharia Coja, i-a oferit cas? ?i slujb? bun? lui Cazimir, ofi?er polonez. E jenant s? constat?m c? istoricii no?tri nu s-au priceput s? comenteze īn termeni potrivi?i ce s-a īntāmplat īn septembrie 1939! Mai ales c? termenii īn care se puteau comenta acele evenimente sunt termeni de elogiu ?i laud? aduse spiritului romānesc, capacit??ii romāne?ti de a pune anumite valori morale mai presus de interesele propriu zise! C?ci, o asemena interven?ie īn desf??urarea r?zboiului, īn favoarea Poloniei, ne punea automat īn adversitate cu cotropitorii Poloniei! E oare o īntāmplare c? la scurt? vreme am avut de suferit ?i noi din partea acelora?i cotropitori, Germania ?i Rusia?! Amput?rile teritoriale din vara lui 1940 s? nu aib? nicio leg?tur? cu faptul c? īn septembrie 1939 le-am īncurcat socotelile celor doi mon?tri ai istoriei mondiale?[1]

Dac? nu m? īn?el aveam ?i noi ni?te alia?i īn 1940. A schi?at vreunul dintre ei un gest de solidaritate moral? m?car, cu suferin?a noastr? atāt de nemeritat?? Nu cumva am fost pu?in, pu?in de tot, foarte tr?da?i?! Īn niciun caz nu am tr?dat noi, romānii, vreun aliat īn vara anului 1940. Ne-au tr?dat alia?ii īns?, ?i nici pān? azi nu le-am b?tut obrazul! Din nou, cel mult va fi fost o „tr?dare" a romānilor de c?tre propriii guvernan?ii, dar acesta este alt subiect! Iar discu?iile pe acest subiect vor avea de īnfruntat alte stereotipii mentale. Īi asigur īns? pe cititori c? nu poate fi vorba de tr?darea Bucure?tiului fa?? de romānii din Basarabia sau Transilvania īn vara lui 1940. Exemplul Finlandei, care este mereu invocat, trebuie citit pān? la cap?t: sacrificiul finlandez a fost inutil. Au f?cut jocul germanilor, dar cu ce pre?? La sfār?itul conflictului, Finlanda a pierdut mai mult decāt le ceruse Stalin s? cedeze prin ultimatumul s?u. ?i pierdut a r?mas!... R?mānem a?adar la subiectul nostru: care sunt alia?ii pe care romānii i-au tr?dat, cum sus?in o mul?ime de Severini ?i Brucani etc. Pun la „etc" ?i pe ambasadorul care l-a īnso?it pe sec?tura de Brucam la īntālnirea cu Ivan cel obraznic! A t?cut ?i acel ambasador! Nu de diplomat ce e, ci de ignorant ?i f?r? ?ira spin?rii ce este! C? numai a?a ajungi diplomat!...
- Va urma -

Grafica - Ion M?ld?rescu
----------------------------------------------
[1] Not?: Īntr-o discu?ie pe acest subiect, fiind total de acord cu cele de mai sus, domnul T, fost ministru de externe, a mai ad?ugat un eveniment tragic pe care l-a provocat r?zbunarea lui Hitler pentru interven?ia Romāniei īn desf??urarea invaziei, stricānd planurile naziste care mizau pe Tezaurul polonez ?i pe militarii polonezi ce urmau s? fie f?cu?i prizonieri, adic? mān? de lucru super-calificat? ?i ieftin?: primul ministru al Romāniei, cel care a īncuviin?at deschiderea grani?elor, a pierit tot īn septembrie 1939 īntr-un asasinat ai c?rui autori nu au ?tiut niciodat? c? fuseser? manipula?i din ordinul lui Hitler. Domnul T avea de unde s? cunoasc? culisele asasinatelor politice din Romānia. Fire?te, deocamdat? este o ipotez?, pentru mine. Repet: domnul T nu vedea povestea de mai sus ca pe o ipotez?, ci era ferm convins c? īmi ofer? o informa?ie cert?!

footer