Revista Art-emis
Ce este Intelligence-ul? (1) PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 21 Septembrie 2016 21:06

Intelligence 1Puncte de vedere privind termenul ?i conceptul Intelligence

Într-o exprimare simpl?, prin „Intelligence" se în?elege cunoa?terea anticipat? a lumii ce ne înconjoar? - preludiul deciziei factorilor decizionali în materie de politic? din S.UA., precum ?i al ac?iunilor desf??urate de ace?ti deciden?i. (Central Intelligence Agency - Office of Public Affairs -, A Consumer's Guide to Intelligence, (Washington, DC: Central Intelligence Agency, 1999, p. VII.

De ce termenul „intelligence" trebuie s? fie definit, simplu ?i generic

Definirea termenului de „intelligence" din limba englez? poate avea mai multe semnifica?ii cum ar fi: abilitatea de a gândi ?i înv??a, informa?ii ?i colec?ie de informa?ii secrete, culeg?tori de informa?ii secrete (agen?i/spioni) secret?, sau spirit inteligent (în sensul entit??ii capabil? de gândire ra?ional?)[1]. O defini?ie centrat? pe termenul „Intelligence" ar putea fi util? în elaborarea unei teorii a informa?iei, sporind, totodat?, ?i în?elegerea sferei sale semantice. În speran?a c? cercetarea poate progresa în abordarea acestui subiect, prezentam o serie de defini?ii sintetice ale termenului „intelligence", defini?ii care, consider eu, se disting fie prin sursa lor, fie prin claritate. Deasemenea, având în vedere toate aceste semnifica?ii preluarea acestui termen în limba român? este argument de necesitatea definirii conceptului de intelligence, cel?lalt termen utilizat informa?ii nu face referiri la domeniul extins ?i cuprinz?tor al activit??ii de informa?ii necesitând preciz?ri suplimentare în definirea conceptului pentru care este utilizat (în cazul nostru activitatea de informa?ii). În S.U.A., Charta fundamental? a serviciilor de informa?ii ?i care a definit ini?ial tipul de intelligence care ne intereseaz? a fost Legea privind securitatea na?ional?, din anul 1947, astfel Sintagma" informa?ie extern?" reprezint? informa?ia referitoare la capacit??i, inten?ii sau activit??i ale altor guverne sau elemente ale acestora, organiza?ii ori persoane din exterior[2]. Comisiile de studiere, desemnate s? controleze Comunitatea de Informa?ii, au folosit vreme îndelungat? o terminologie similar?. Grupul operativ Clark al Comisiei Hoover a decis, în 1955, urm?toarele: Intelligence abordeaz? toate aspectele ce trebuie cunoscute anterior ini?ierii unui anume curs al ac?iunii.

Un raport ce a avut un impact important la mijlocul anilor '90 (elaborat de Comisia Brown-Aspin)[3] avanseaz? urm?toarea defini?ie:

Comisia consider? c? este de preferat ca termenul „intelligence" s? fie definit, simplu ?i generic, drept informa?ie despre" aspecte din exterior" - oameni, locuri, lucruri ?i evenimente - de care guvernul are nevoie pentru a-?i exercita func?iile. ?efii Marelui Stat Major Interarme sunt deopotriv? utilizatori ?i consumatori de informa?ii, drept urmare este necesar s? ne referim ?i la ace?tia. Cel mai recent dic?ionar în domeniu, Dic?ionarul de termeni militari ?i lexic conex (Joint Publication Joint Chiefs of Staff, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication)[4], define?te „intelligence" astfel:
1. Produsul rezultat din colectarea, procesarea, integrarea, analiza, evaluarea ?i interpretarea informa?iilor existente, referitoare la alte ??ri ori regiuni;
2. Informa?ii ?i date despre un adversar, ob?inute prin observare, investigare, analiz? sau rationament.
Ulterior, C.I.A. avanseaz? urm?toarea defini?ie: într-o exprimare simpl?, prin „intelligence" se în?elege cunoa?terea ?i cunoa?terea anticipat? a lumii ce ne înconjoar? - preludiul deciziei factorilor decizionali în materie de politic? din S.UA., precum ?i al ac?iunilor desf??urate de ace?ti deciden?i[5]. În toate aceste defini?ii se pune mai mult accentul pe aspectele "informa?ionale" circumscrise domeniului intelligence decât pe aspectele „organizatorice" - o turnur? ironic? a situa?iei, îndeosebi dac? ?inem cont de faptul c? toate aceste defini?ii sunt emanate de la organiza?ii care produc ?i utilizeaz? informa?ii. Prin urmare, tocmai aceste organiza?ii ar trebui s? prezinte în culori cât mai frumoase inclusiv aspectele procedurale legate de acest termen.

Despre unele încerc?ri ale unor specialisti pentru a defini intelligence-ul

Cei care scriu despre intelligence în scopuri editoriale, pur comerciale, par s? se bucure de o mai mare libertate ?i flexibilitate, comparativ cu aceia care elaboreaz? proiectele de declara?ii oficiale guvernamentale. Cu toate acestea, multe autorit??i neimplicate în acest demers afirm? ?i ele c? intelligence semnific?, în esen??, „informa?ie". Astfel, unul dintre primii teoreticieni în domeniu, Sherman Kent, redutabilul expert analist al C.I.A. sus?ine Intelligence, în accep?iunea mea, reprezint? datele pe care civilii ?i militarii no?tri, de la nivelurile ierarhice de vârf, trebuie s? le de?in? pentru a salvgarda bun?starea na?ional?. Desigur, personalitatea lui Sherman Kent, ca ?i aportul s?u nu poate fi redus la câteva paragrafe. M? refer aici la contribu?ia sa general? la profesia analitic?. Kent, profesor de istorie european? la Yale, a lucrat în domeniul cercet?rii ?i analizei la Oficiul pentru Servicii Strategice, în timpul celui de-al doilea r?zboi mondial. În perioada în care se afla la Colegiul Na?ional de R?zboi, la sfâr?itul anilor '40, a scris o lucrare important?, „Informa?iile strategice pentru puterea mondial? american?". A fost vicepre?edinte ?i apoi pre?edinte al Directoratului de Informa?ii al C.I.A. (D.C.I.)[6]: Fostul director adjunct al C.I.A., Vernon Walter a publicat o savuroas? carte de amintiri; povestea plin? de via?? a lungii sale cariere publice, intitulat? Misiuni înv?luite în t?cere, abund? în evenimente. Acest autor furnizeaz? o defini?ie mai detaliat?: lntelligence reprezint? informa?iile, nu întotdeauna existente în sectorul public, referitoare la efectivele, resursele, capacit??ile ?i inten?iile unei ??ri str?ine care pot afecta vie?ile noastre ?i siguran?a na?iunii noastre[7]. Vernon Walters fost director adjunct al C.I.A. 1972-1976, iar pentru o perioad? în 1973, el a fost ?i în calitate de director al agen?iei. In tot acest timp, el a rezistat cu succes eforturilor unora de a implica C.I.A. pentru a acoperi scandalul Watergate ?i care a dus la demisia lui Nixon. Într-o declara?ie la moartea generalului lui Walters, directorul C.I.A., George J. Tenet la descris ca fiind „un patriot cinstit de talent enorm", care a condus "o via?? excep?ional de bogat? de serviciu pentru ?ar? ?i umanitate. Un alt ofi?er C.I.A. de rang înalt, Lyman Kirkpatrick a studiat în profunzime chestiunea, atât în perioada în care a activat în cadrul agen?iei, cât ?i pe parcursul celeilalte cariere de profesor de ?tiin?e politice, adic? în calitate de prestigios cunosc?tor al problematicii conexe domeniului intelligence. Lyman Kirkpatrick (1916-1995) a servit ca inspector general ?i director executiv al C.I.A. . El a scris o serie de c?r?i despre Intelligence dup? pensionare. În aprilie 1962, Kirkpatrick a fost numit director executiv al C.I.A., o pozitie nou creata cu scopul de a ajuta la u?urarea cerin?ele administrative pe McCone ?i directorilor viitor. În 1965, Kirkpatrick a p?r?sit C.I.A. pentru a deveni un profesor de stiinte politice la Universitatea Brown. În plus fa?? de cursuri ?i de predare, el a servit ca pre?edinte al Asocia?iei Fo?tilor ofi?eri de informa?ii, ?i a fost un membru al consiliului de administra?ie al Naval War College ?i Ap?rare Colegiul Intelligence. Kirkpatrick, de asemenea, a contribuit la Encyclopćdia Britannica (precum ?i alte enciclopedii) ?i a scris trei c?r?i pentru publicul larg, precum ?i manualele folosite în cadrul comunit??ii de informa?ii ?i articole pentru reviste care se ocup? cu chestiuni militare ?i de informa?ii (C.I.A. Real" de Lyman Kirkpatrick, MacMillan & Co, 1968[8].

Aportul s?u în domeniu a constat în urm?toarele: Intelligence reprezint? cunoa?terea - idealul fiind cunoa?terea anticipat? - un deziderat al na?iunilor, ca r?spuns la amenin??rile externe, pentru protejarea intereselor lor vitale, îndeosebi bun?starea propriilor popoare. În sfâr?it, dar nu în cele din urm?, într-un studiu elaborat în anul 1996 de c?tre organismul american responsabil cu intelligence, la solicitarea Consiliului pentru Rela?ii Externe (Council on Foreign Relations) , se afirm?: Intelligence reprezint? informa?iile care nu sunt destinate publicului, sau analiza f?cut?, cel pu?in par?ial, pe baza acestor informa?ii, o analiz? elaborat? pentru factorii de decizie sau pentru alte componente ale guvernului[9]. Totu?i, pentru cei ce produc informa?iile pentru securitatea na?ional? , ecua?ia „intelligence = information" este prea vag? pentru a putea asigura jaloanele necesare activit??ii lor. Pentru profesioni?tii din domeniu, datele în sine nu reprezint? informa?ii de securitate; astfel, aceste defini?ii sunt incomplete. Gândi?i-v? la multele nume existente în cartea de telefon ?i la atât de pu?inele situa?ii când cineva chiar caut? respectivele nume. Acea calitate special?, îndeob?te denumit? „intelligence" , rezid? tocmai în modul de utilizare a datelor ?i informa?iilor, precum ?i în scopul folosirii acestora. Exist? ideea c? „intelligence" înseamn? informa?ie, f?r? a se preciza, îns?, cine anume are nevoie de informa?ie sau, înainte de toate, de ce anume este necesar? informa?ia. În mod sigur, „intelligence" include informa?iile în sfera sa no?ional?. Fapt este, îns?, c? „intelligence" are o sfer? semantic? mult mai cuprinz?toare.
- Va urma –

-------------------------------------------------------
[1] Encarta 2007- 1993-2006, Microsft Corporation
[2] National Security Act din 1947 ( L. Pub. No. 235, 80 Cong., 61 Stat. 496, 50 USC ch.15 ) a fost semnat de c?tre Statele Unite ale Americii Pre?edintele Harry S. Truman pe 26 iulie 1947, ?i reorganizate , politica extern? , ?i Comunitatea de Informa?ii dup? de al doilea R?zboi mondial . Din 2004 , a fost elaborat? Legea pentru Reforma Comunit??ii de Informa?ii ?i Prevenirea Terorismului Intelligence Reform and Terrorism Prevention Act of 2004), respectiv, Legea Public? 108-458
[3] Comisia Brown Aspin, mai bine cunoscut sub numele Comisiei cu privire la rolul ?i capacit??ile de Informa?ii din S.U.A. comunitar, a fost comandat de c?tre Congresul Statelor Unite dup? National Security Act din 1992 nu a reu?it s? fie trecut. Comisia a elaborat un raport în 1996. În anul 2000, senatorul american David L. Boren , democrat din Oklahoma , a scris în prefa?a car?ii lui D. Steele e Robert carte On Intelligence: Spies and Secrecy in an Open World (AFCEA, 2000). ISBN 0-9715661-0-0. (Spioni ?i secretul într-o lume deschis?) c? aceste reforme nu au fost înc? puse în aplicare de c?tre oricare dintre directorii Central Intelligence care au avut o oportunitate de a face acest lucru http://en.wikipedia.org/wiki/Aspin%E2%80%93Brown_Commission
[4] Joint Chiefs of Staff, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication 1-02, 12 April 2001, p. 208.
[5] Central Intelligence Agency (Office of Public Affairs), A Consumer's Guide to Intelligence, (Washington, DC: Central Intelligence Agency, 1999), p. vii.
[6] Vezi Sherman Kent, Strategic Intelligence for American Foreign Policy (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1949), p. vii.
[7] http://www.latinamericanstudies.org/us-relations/vernon-walters.htm " . Vezi, Vernon Walters, Silent Missions (Garden City, NY: Doubleday, 1978), p. 621.
[8] Vezi, Lyman B. Kirkpatrick, Jr., "Intelligence," in Bruce W. Jentelson and Thomas G. Paterson, eds. Encyclopedia of US Foreign Relations, Volume 2 (New York: Oxford University Press, 1997), p. 365.

9] Council on Foreign Relations [Richard N. Haass, project director], Making Intelligence Smarter: Report of an Independent Task Force (New York, NY: Council on Foreign Relations, 1996), p. 8

footer