Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
MarĹŁi, 06 Septembrie 2016 18:46

General Br. (r) Aurel I. RogojanLa ce duce autismul clasei politice

Brexitul ?i Uniunea Statelor Riverane M?rii Nordului, neoimperialismul otoman ?i axa Ankara-Moscova-Teheran-Beijing, reamorsarea crizei din Ucraina, pericolul federaliz?rii celui de al doilea stat românesc ?i avansul Rusiei c?tre Prut, "Slavic Brotherhood 2016", alerta inopinat? a Armatei Ruse pe direc?iile strategice sud ?i vest, revigorarea propagandei neorevizioniste antiromâne?ti ?i notabilele absen?e ale pre?edintelui ?i prim-ministrului României din realit??ile politice ale vie?ii interna?ionale, dar ?i ale celei interne, sunt doar câteva dintre motivele de îngrijorare ?i reflec?ie f?r? loc pe agenda unei clase politice în permanent? vacan??.

Brexitul ?i Uniunea Statelor Riverane M?rii Nordului

Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord a dat startul destr?m?rii Uniunii Europene. Sunt tot mai evidente semnele c? ?i al?i membri ai Uniunii doresc s? evadeze din corsetajul eurobirocra?iei devenite o amenin?are la adresa libert??ii na?iunilor. Statele din regiunile m?rilor Nordului ?i Baltice par serios afectate de perspectiva pierderii rolului Marii Britanii în Uniunea European?, un rol important pentru securitatea ?i cooperarea „Nordului", fapt pentru care ele se arat? dispuse la „propuneri ?i eforturi pentru a crea rela?ii pragmatice care vor redefini viitorul Europei. În pofida naturii lor cooperante, aceste propuneri - subliniaz? Stratfor.com - favorizeaz? fragmentarea Uniunii Europene" (s.n.). Anali?tii de peste Atlantic v?d lucrurile într-un orizont mult mai larg, mai clar, cu deta?are ?i, în consecin??, mai aproape de adev?r. Referendumul britanicilor a acoperit ?i ambalat în poleiala democra?iei pur specifice Uniunii Europene inten?iile ceva mai vechi ale Regatului Unit de a nu mai accepta dictatul neoimperial german. Discursul Reginei Elisabeta a II-a cu prilejul vizitei efectuate în Germania (iunie 2015) a fost nu doar elocvent, cât mai cu seam? diplomatic sugestiv în privin?a primatului Regatului Unit în evolu?ia lumii moderne ?i, de aici bineîn?eles, imposibilitatea de a accepta preten?iile hegemoniste ale Reichului Economic German.

Brexitul a determinat apari?ia unor oportunit??i pentru for?ele care amenin?? s? destrame Uniunea European?. Unele state doresc extinderea cooper?rii dincolo de grani?ele UE. Politicianul belgian Geert Bourgeois a avansat (22.08.2016) proiectul unei uniuni a statelor riverane M?rii Nordului, din care s? fac? parte Marea Britanie, Fran?a, Germania, Danemarca ?i Belgia. Concomitent, Finlanda a accelerat negocierile pentru încheierea unui acord de cooperare în domeniul militar cu S.U.A. Pentru statele riverane M?rii Nordului, f?r? Marea Britanie exist? posibilitatea ca la nivelul U.E. s? nu se mai dea aten?ia cuvenit? problemelor importante pentru regiunea M?rii Nordului, care sunt relevante doar pentru pu?ine state membre ale Uniunii. În regiunea M?rii Baltice, la frontiera nordic? a U.E., Suedia ?i Finlanda iau m?suri similare pentru accelerarea securit??ii. De?i cele dou? state ?i-au p?strat neutralitatea pe parcursul R?zboiului Rece, Helsinki urmeaz? în prezent exemplul Stockholmului, prin negocierea unei colabor?ri militare cu S.U.A. Asemenea statelor membre U.E. din estul Europei, Suedia ?i Finlanda tind s? adopte propriile politici distincte, pe baza intereselor lor comune. În cazul în care U.E. î?i va pierde însemn?tatea, cele dou? state ar putea ajunge în situa?ia de a depinde unul de cel?lalt pentru sus?inere în mai multe aspecte. Semnificativ? este ?i decizia „Nordea Bank" din Suedia ?i „D,N,B," din Norvegia, dou? dintre cele mai mari b?nci din nordul Europei, care au convenit s? î?i combine opera?iunile din ??rile baltice, pentru a beneficia de o prezen?? mai mare în regiune, pe fondul intensific?rii concuren?ei.

Potrivit „EuroNews" (Marea Britanie), "[...] cel mai probabil, Fran?a este ?ara care ar putea urma exemplul Marii Britanii de a vota pentru ie?irea din Uniunea European?, pe fondul unei lipse complete de idei în privin?a modului de abordare a euroscepticilor s?i bine plasa?i. Problemele economice, atacurile teroriste ?i revenirea lui Nicolas Sarkozy ar putea constitui un avantaj pentru Marine Le Pen la alegerile preziden?iale de anul viitor, potrivit expertului în euroscepticism Simon Usherwood, creând condi?iile care ar putea deschide drumul unui referendum similar celui din Marea Britanie". Exper?ii au catalogat, de asemenea, Olanda, Danemarca, Italia ?i Austria ca fiind, cel mai probabil, urm?toarele ??ri, dup? Fran?a, care ar putea solicita sau ob?ine o nou? rela?ie cu Bruxelles-ul. Dup? succesul referendumului pentru Brexit, cancelarul Germaniei ?i ?eful de facto al Uniunii Europene ?i-a reconsiderat substan?ial pozi?ia ?i tonul, vorbind despre „o faz? de ascultare, de în?elegere ?i de înv??are unul de la cel?lalt, astfel încât s? putem cu adev?rat în?elege ?i dezvolta un nou echilibru cu Uniunea European? de 27 de membri care vor r?mâne [...]. Cele 27 de state care vor r?mâne în Uniunea European? dup? ce Marea Britanie va ie?i din blocul comunitar vor trebui s? se asculte unul pe cel?lalt cu aten?ie ?i s? evite adoptarea precipitat? a unor decizii, a recomandat (24.08.2016, Tallinn) Angela Merkel, potrivit Reuters. De asemenea, viitorul Summit informal al celor 27, prev?zut s? aib? loc (16.09.2016) la Bratislava, are drept obiectiv stabilirea unei agende pentru viitor, nu adoptarea unor decizii ferme, a subliniat ?eful Guvernului german".

Conturarea unei „Ligi a Nordului Europei" era previzibil? chiar de la debutul celei mai recente crize economice, când propaganda eurosceptic? a mutat diferendele dintre membrii Uniunii în interiorul bisericilor ?i a nuan?elor catolicismului reformat, care face diferen?a specific? ?i ar conferi o alt? identitate, net superioar? popoarelor din nord, fa?? de cele mediteraneene. Ce se va întâmpla, îns?, cu Fran?a, care este riveran? atât M?rii Nordului, cât ?i M?rii Mediterane?! Va ridica, asemenea Norvegiei, un zid de o?el pentru st?vilirea valurilor de emigra?i, sau va continua partitura început? sub bagheta dirijorului Merkel? Nu r?spunsul la aceast? ipotetic? întrebare ne intereseaz?, ci incertitudinile ce pândesc viitorul statelor foste comuniste ?i neeliberate pe deplin de propriul trecut.

Neoimperialismul otoman

Nu este un joc de cuvinte, ci o direc?ie de ac?iune strategic? de mai mult timp preg?tit?. Turcia face parte dintr-o cu totul alt? lume ?i continu? s? fie fidel? doctrinei turcice, a c?rei f?clii se str?duie s? o ?in? aprins? pe tot arealul dintre China ?i Balcanii de Vest, cu ambi?ia nedisimulat? de a-i pune tor?a în inima Europei. Turcia este, de departe, cea mai mare putere a Islamului, iar resursele sale militare ?i economice ar putea reface cel mai bine unitatea acestei lumi speciale ?i pu?in, ori superficial, în?elese de lumea cre?tin-occidental?. Turcia nu face nimic întâmpl?tor ?i se pare c? ?tie foarte bine ce vrea, unde ?i cum dore?te s? ajung?. Într-o sear? de sfâr?it de s?pt?mân?, ?apte canale de televiziune din Bucure?ti transmiteau concomitent filme turce?ti. „Le dau gratis sau le vând ieftin", suntem tenta?i s? credem. Posibil, dar asta se întâmpl? fiindc? suntem deliberat în prezen?a unei forme de propagand? cu mare audien?? ?i ?inte exacte. Cancelarul german Angela Merkel, spre deosebire de politicienii auti?ti ai României, a respins în permanen?? pozi?ia pre?edintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, care consider? comunitatea turc? drept o extensie a Guvernului s?u în Germania. Într-un r?spuns clasificat drept confiden?ial, la o interpelare parlamentar? formulat? dup? încerc?rile „Uniunii Democrate a Turcilor Europeni" (U.E.T.D.) de a-i atrage pe turcii din str?in?tate de partea obiectivelor politice ale partidului de guvern?mânt AKP, se men?ioneaz?: „În opinia Guvernului Federal, diasporei sub Guvernele AKP îi este acordat? o importan?? deosebit?. Acest lucru este sus?inut ?i de înfiin?area, în 2010, a Oficiului pentru turcii din str?in?tate'. Potrivit aprecierii Turciei, diaspora este un instrument important al unei 'politici externe proactive' care se bazeaz? pe 'doctrina strategic?' formulat? de fostul premier ?i ministru de externe, Ahmet Davutoglu". Nimeni altul decât revendicatorul, de acum câ?iva ani, al aspira?iei Turciei de a pune întreaga zon? balcanic? sub noua ordine otoman?.

Potrivit „Frankfurter Allgemeine Zeitung" (Germania, 24.08.2016), r?spunsul confiden?ial la interpelare men?ioneaz? c? diaspora este considerat? drept "un actor politic legitim" în Europa, în special în Germania, diaspor? a c?rei loialitate este luat? în calcul. Gradul înalt de organizare ?i pozi?ia sa influent? în sfera social? au f?cut-o s? devin? un multiplicator eficient [...]. În ?colile din Turcia se înva?? despre România c? este apar?in?toare spa?iului otoman, iar românilor trebuie, din acest motiv, s? li se arate bun?voin??. Strângerile de mân? turco-ruse ?tim bine ce efecte au avut în istoria noastr?. Acum, ca ?i alt?dat?, Occidentul considerând Rusia ?i Turcia ca ??ri de mâna a doua, nu face altceva, decât s? le alieze. Împotriva cui? Este semnificativ? ?i, în acela?i timp, sugestiv? în acest sens recenta declara?ie, pentru grupul de pres? „Sputnik", a ministrului turc de Externe, Mevlüt Cavu?oglu: „Tratând Rusia ?i Turcia drept ??ri de categoria a doua, Occidentul nu poate tolera nici critica venit? din partea lor, nici spiritul de dreptate care îi distinge pe liderii acestor dou? state [...]. De aici provine motivul de animozitate din partea multor ??ri ?i politicieni cu privire la pre?edintele rus, Vladimir Putin. Putin le spune foarte direct adev?rul, adev?rul despre erorile lor ?i îi nemul?ume?te. Iar ei, tratând Rusia ?i Turcia ca ??ri de mâna a doua, se irit? pentru c? aceste ??ri «de categoria a doua» îndr?znesc s?-i critice. Consider? c? doar ei au aceast? prerogativ? de a spune acest gen de lucruri în mod deschis ?i, de aceea, încearc? o vie preocupare ?i anxietate. Atâta vreme cât Occidentul nu î?i schimb? atitudinea, aceast? anxietate va dura [...]".

Turcia, România ?i Polonia au ini?iat o „Trilateral?". De pe site-ul Ministerului turc al Afacerilor Externe afl?m c? „pe agenda reuniunii mini?trilor afacerilor de externe, care a fost g?zduit? de c?tre ?eful diploma?iei turce, au fost incluse subiecte de interes precum tentativa de lovitur? de stat din 15.07.2016 ?i amenin?area constituit? de c?tre FETO, evolu?iile regionale, rezultatele Summitului NATO de la Var?ovia ?i evaluarea rela?iilor Turcia – U.E.". Ni se spune: „În cadrul întâlnirii de la Ankara, discu?iile s-au concentrat asupra situa?iei de securitate regionale ?i interna?ionale, cu accent asupra evolu?iilor din estul ?i din sudul Alian?ei, a rezultatelor Summit-ului N.A.T.O. de la Var?ovia ?i a rela?iei Turciei cu UE. În mod concret, cei trei înal?i oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la evolu?iile din Ucraina, subliniind sprijinul ferm pentru integritatea teritorial? ?i suveranitatea acesteia. Au abordat, de asemenea, aspecte privind asisten?a acordat? Georgiei ?i Republicii Moldova. In ceea ce prive?te vecin?tatea sudic?, discu?iile s-au axat asupra dezvolt?rilor din Siria ?i a progreselor înregistrate în combaterea DAESH. [...]"[1]. Diferen?ele notabile de con?inut pot însemna s? credem fiecare ce ne convine?! Actualul regim de la Ankara a arestat ?i internat din motive politice peste 40.000 de persoane. La ce alte precedente se poate raporta o represiune de asemenea dimensiuni? Sigur, peste 14.000 de firme turce?ti cu o cifr? de afaceri în România estimat? la 6 miliarde de euro pot fi un argument pragmatic. Depre ce fel de afaceri, despre calitatea produselor ?i serviciilor, ca ?i despre îndeplinirea îndatoririlor fiscale este de discutat. Dar, în acela?i timp, cât de stabil se prefigureaz? a fi un regim politic ale c?rui servicii secrete trebuie cur??ate de 6.500 de agen?i din totalul de 7.000, motivul fiind leg?turile cu Organiza?ia Terorist? Fetullah Gulen-FETO? Dac? teroarea instituit? de Recep Erdogan se va n?rui sub propria greutate, ce se va întâmpla cu Trilaterala, a c?rei proxim? întâlnire este planificat? la Bucure?ti, ?i cum vor mai suna comunicatele oficiale?!

Cu câteva secole de istorie a românilor ?i la limesul Imperiului Otoman ar fi de a?teptat ca politicienii ?i diploma?ii de la Bucure?ti s? fi anticipat r?spunsul.
- Va urma -
--------------------------------------
[1] www.mae.ro

footer