Revista Art-emis
Axa Moscova-Ankara-Teheran-Beijing ?i declara?ia ambasadorului James Pettit (1) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 31 August 2016 17:07

General Br. (r) Aurel I. RogojanCine se încumet? a observa ?i comenta public „Axa" risc? a fi etichetat ca parte în angrenajul sofisticatului mecanism al r?zboiului informa?ional global purtat de Federa?ia Rus?, dup? ce a constatat ?i studiat amploarea ?i impactul opera?iunilor psihologice speciale ale S.U.A. Noua dimensiune a confrunt?rii americano-ruse nu este vizibil?, uneori nici cert identificabil?, dar face înconjurul planetei cu viteza propag?rii sunetului ?i a imaginii. Prin mijloacele r?zboiului informa?ional se creeaz? ?i valorific? vulnerabilit??i ?i se încearc? gestionarea dezordinii induse. În contextul degringoladei mondiale cauzate, între altele, ?i de criza de lideri politici capabili s? gestioneze provoc?rile globaliz?rii, pre?edintele Turciei, Recep Erdogan, valorific? din plin vulnerabilit??ile Uniunii Europene, dar ?i sl?biciunile caracteristice mai tuturor administra?iilor S.U.A. spre finalul ultimului lor mandat. Acela?i lucru îl face ?i Vladimir Putin, pe de o parte prin apropierea special? fa?? de Iran, iar, pe de alt? parte, prin lansarea de mari provoc?ri militare care vizeaz? Alian?a Nord Atlantic?.

La Teheran, dup? concilierea în dosarul nuclear, s-au gr?bit s? ajung? ori s? transmit? mesaje de relansare a rela?iilor bilaterale, mai mul?i lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, dar scopurile acestora erau circumscrise debloc?rii problemelor economice. Cu totul altfel este rela?ia dintre Moscova ?i Teheran. Cum se vede aceast? rela?ie, de exemplu ?i nu întâmpl?tor, la Tel Aviv? Sima Shine, fost director general în Ministerul Afacerilor Strategice ?i ?ef al departamentului de cercetare din cadrul Mossad, în prezent membr? a Institutului pentru Studii de Securitate Na?ional? (I.N.S.S.) din Israel, analizeaz? impactul „alian?ei Iran-Rusia", subliniind: „În ultimii ani am fost martorii unei apropieri neobi?nuite între Iran ?i Rusia. [...] În prezent, se desf??oar? discu?ii cu privire la furnizarea de c?tre Rusia a unor avioane de lupt? avansate c?tre Iran. De curând, s-au derulat eforturi de cooperare în domeniul militar ?i pe probleme de intelligence menite a asigura r?mânerea la putere a pre?edintelui sirian, Bashar Al-Assad, acestea culminând cu folosirea bazei aeriene Shahid Nojeh (din Iran) pentru a ataca Siria". Dar nu numai atât! Comandantul bazei aeriene de ap?rare Khatam Ol-Anbia, generalul de brigad? Farzad Esmayeeli, a anun?at (29.08.2016) c? Iranul a desf??urat un sistem rusesc de ap?rare antirachet? S-300 la situl nuclear Fordo, reiterându-se faptul c? industria nuclear? este un obiectiv strategic na?ional care necesit? m?suri adecvate de protec?ie. Un oficial al Armatei americane a declarat s?pt?mâna trecut? c? patru nave ale Corpului Gardienilor Revolu?iei Islamice (I.R.G.C.) au „h?r?uit" mar?i o nav? de r?zboi a S.U.A. în apropiere de strâmtoarea Ormuz. Teheranul a afirmat c? navele sale ?i-au f?cut doar datoria monitorizând navele str?ine aflate în apropierea apelor iraniene. Dronele aeriene americane care p?trund în spa?iul aerian al Iranului sunt imediat interceptate ?i nevoite s? se retrag?.

Concluziile analizei citate: „De?i cele dou? ??ri au o istorie îndelungat? de rela?ii bilaterale, acestea au expandat dup? semnarea, în anul 2015, de c?tre Teheran ?i principalele puteri mondiale a acordului asupra poten?ialului nuclear al Iranului, iar situa?ia creat? consolideaz? statutul Teheranului de actor principal în regiunea Orientului Mijlociu ?i îi asigur? acestuia un rol important în cadrul oric?rui acord viitor în Siria ?i Irak. Cele dou? implica?ii ale acestor evolu?ii - consolidarea Iranului ?i grup?rii Hezbollah ?i subminarea axei sunnite sub conducerea saudi?ilor [...] - nu vin în sprijinul intereselor Israelului.[...] Israelul nu poate influen?a cursul evenimentelor. Continuarea dialogului cu Rusia este important? ?i ar trebui men?inut?, în pofida conflictului de interese. Cooperarea cu ??rile arabe sunnite s-ar putea dovedi mai pu?in atractiv? dac? axa sunnit? va fi sl?bit?, în compara?ie cu cea ?iit?. Totodat?, rela?iile revigorate cu Guvernul de la Ankara vor fi limitate de aparenta schimbare de direc?ie din politica turc?. In contextul tuturor acestor evolu?ii, este esen?ial ca Israelul s?-?i consolideze, pe cât posibil, dialogul cu viitoarea Administra?ie a S.U.A., pentru a-?i proteja interesele regionale". Trebuie ad?ugat temerilor Israelului ?i faptul c? atât Turcia, cât ?i Iranul au exprimat op?iuni foarte clare privind deschiderea c?tre o cooperare special?, inclusiv în domeniul militar ?i cu China.

În luna septembrie a acestui an sunt planificate aplica?iile mlitare navale comune ale Rusiei ?i Chinei („Cooperarea maritim? 2016") în Marea Chinei de Est. Dar nu numai atât! Înainte de aceste aplica?ii, Vladimir Putin a ordonat, cu începere din 25 august 2016, o verificare inopinat? de amploare a capacit??ilor de ripost? militar? ale Rusiei pe direc?iile strategice sud ?i vest, cu ?int? clar? culoarele de avans ale NATO, tot mai departe c?tre est, prin flancarea sudic? a Federa?iei Ruse. Prim-vicepre?edintele Comitetului pentru ap?rare din Duma de Stat, Andrei Krasov, a declarat c? acum Rusia st? ferm pe pozi?ii ?i, prima oar? dup? un sfert de veac, se testeaz? complet ciclul de preg?tire pentru a fi în stare s? se aperea mai ales în actualele condi?ii, cu sublinierea: „Oricât s-a spus c? N.A.T.O. nu va ajunge la grani?ele noastre, acum Alian?a este deja lâng? grani?ele noastre ?i for?ele armate treuie s? poat? ?i s? fie preg?tite s?-?i apere cet??enii". Într-o completare bine regizat? de speciali?tii r?zboiului informa?ional, de aceast? dat? pre?edintele numitului comitet, Vladimir Komodev, vine ?i precizeaz? c? alerta militar? „nu trebuie legat? e un anumit factor: sabotorii ucraineni din Crimeea, amenin?area erprist? pe fondul opera?iunii din Siria, desf??urarea baalioanelor N.A.T.O. în statele baltice sau concentrarea de r?zboi a Ucrainei la grani?a cu Crimeea".

Toate structurile federale ale puterii executive ?i întreprinderile complexului industrial de ap?rare vor trece la regim de lucru 'în condi?ii de r?zboi', se men?ioneaz? (29.08.2016) pe site-ul Ministerului rus al Ap?r?rii. Astfel, la m?surile de mobilizare, din cadrul verific?rii inopinate a For?elor Armate ale Rusiei, vor participa ?i structuri din Ministerul Comunica?iilor, Ministerul de Finan?e, Ministerul Industriei ?i Comer?ului, Agen?ia Federal? a Rezervelor Statului ?i Banca Central? a Rusiei. În comunicat se men?ioneaz? c? structurile puterii executive din regiuni vor coordona activitatea tuturor participan?ilor la aplica?ii. În cadrul verific?rii vor fi testate mobilizarea rezervi?tilor, livrarea de tehnic? ?i formarea de unit??i militare de ap?rare teritorial? în districtele militare de Sud ?i Centru ?i în cadrul Flotei de Nord. Agen?ia de ?tiri „RIA Novosti" (Rusia) a mai informat: „Avia?ia maritim? a Flotei M?rii Negre efectueaz? opera?iuni de supraveghere aerian? în apele M?rii Negre ?i ale M?rii Caspice în cadrul verific?rii inopinate a nivelului de preg?tire de lupt? al trupelor ruse, se men?ioneaz? (29.08.2016) într-un comunicat al Serviciului de pres? ?i informa?ii al Ministerului rus al Ap?r?rii. [...] Echipajele avia?iei maritime îndeplinesc, în Marea Neagr?, misiuni pentru identificarea, urm?rirea ?i for?area unor submarine ale unui inamic imaginar s? ias? la suprafa??. La opera?iuni particip? avioane Il-38 ?i Tu-142 ale avia?iei maritime a Flotei de Nord [...]. În spiritul bun?voin?ei ?i al transparen?ei activit??ii militare a For?elor Armate ale Federa?iei Ruse, Rusia i-a invitat pe ata?a?ii militari acredita?i la Moscova s? participe, la 9 septembrie 2016, la faza activ? a aplica?iilor strategice de comand? ?i stat major «Caucaz-2016»", se men?ioneaz? în comunicat.

Opera?iunea „Slavic Brotherood 2016"

Demonstra?ia de for?? a Rusiei nu se opre?te aici. Ea continu? mult avansat? în Vest, tot prin sud, cu aplica?iile militare comune cu Serbia, care vor dura din septembrie pân? în octombrie 2016, coincizând ?i cu o vizit? a premierului rus Dmitri Medvedev în Serbia. Acest exerci?iu este anual ?i se afl? la cea de-a treia edi?ie. În ansamblul opera?iunii este prev?zut? aplica?ia cu for?e de avia?ie „Brotherhood of Aviators of Rusia and Serbia", pentru testarea avioanelor de lupt? MiG-29 ?i a elicopterelor MI-17 intrate în dotarea Armatei Serbiei. Putem da crezare afirma?iilor ministrului Ap?r?rii de la Belgrad c? „Slavic Broterhood" este o simpl? colaborare de îmbun??ire a capacit??ii opera?ionale, a?a cum se des??oar? cu armate din alte peste 60 de ??ri?!

Ne vizeaz? Rusia în mod direct ?i de drept vecin?tatea?

R?spunsul ne vine la ambasadorul S.U.A. la Chi?in?u, James Pettit, dup? ce numeroase, extrem de numeroase semnale au fost transmise auti?tilor politici de la Bucure?ti prin toate canalele posibile. Planificarea federaliz?rii Moldovei de peste Prut ?i mixarea cu euroregiunile româno-moldovo-basarabene, miopia politico-diplomatic? de la Bucure?ti (un eufemism pentru crima de înalta tr?dare?!) ?i capitalizarea politic? de imagine, cel mai mult electoral?, a rela?iilor cu cel de-al doilea stat românesc sunt realit??i de neocolit. Pericolul federaliz?rii Republicii Moldova ?i extinderea controlului Federa?iei Ruse la nivelul întregului teritoriu au fost readuse în discu?ie (19.08.2016) ?i la Universitatea de Var? a organiza?iilor românilor de pretutindeni de la Izvoru Mure?ului, de personalit??ii ale vie?ii publice de la Chi?in?u. Fostul deputat în Parlamentul de la Chi?in?u ?tefan Sec?reanu a declarat c? exist? pericolul „transnistriz?rii Republicii Moldova" prin a?a-zisa federalizare ?i sus?ine c? Moscova caut? solu?ii de legalizare a prezen?ei sale militare în regiunea transnistrean?. Exist?, de asemenea, pericolul legaliz?rii separatismului în Republica Moldova, prin a?a-zisa federalizare sau cofederalizare. Adic?, acceptarea unui statut pe care Moscova ?i l-a dorit întotdeauna pentru aceast? zon?, pe care o controleaz?, în scopul legaliz?rii prezen?ei sale militare.

Potrivit Agerpres, fostul deputat a sus?inut c? „se fac presiuni asupra Chi?in?ului din partea Moscovei ?i c? ar urma s? se modifice legea electoral? ?i s? fie introdus un sistem de circumscrip?ii, ceea ce înseamn? acordarea unui num?r de locuri în Parlament pentru separati?tii transnistreni ?i «legalizarea», practic, a separatismului [...]".S-a men?ionat c? punctul de vedere referitor la federalizare ar fi sus?inut de Germania, dar ?i de reprezentantul U.E. la Chi?in?u, fiind necesar? o pozi?ie ferm? a României fa?? de aceast? chestiune. S-a observat, cu drept temei, c? „undeva, ar avea loc ni?te în?elegeri ascunse, în spatele nostru, al basarabenilor, în aceast? problem? ?i deocamdat? nu aud vocea Bucure?tiului', a punctat fostul parlamentar de la Chi?in?u [...]. El consider? c? „scenariul federaliz?rii' este unul care ar crea un precedent foarte periculos pentru securitatea din zon? [...]". La rândul s?u, pre?edintele Asocia?iei „R?s?ritul Românesc" de la Chi?in?u, Vlad Cubreacov, a subliniat c? „planul de federalizare este unul « antiromânesc » ?i care vine în contradic?ie cu interesele europene ?i euroatlantice [...].", iterând necesitatea caRomânia s? fie mult mai prezent? în Republica Moldova pe toate planurile ?i s? aib? grij? de cet??enii s?i. Constatin Codreanu, pre?edintele Blocului Unit??ii Na?ionale de la Chi?in?u, este de p?rere c? „singura solu?ie pentru Republica Moldova este unirea cu România, întrucât în 25 de ani de independen?? ?i-a dovedit incapacitatea de a exista ca stat [...]". A?adar, s? se fi speriat Departamentul de Stat al S.U.A. de dezbaterile diasporei române ?i s?-l fi mandatat pe ambasadorul James Pettit s? devoaleze câte ceva din tainele diploma?iei secrete practicate de Washington ?i Moscova cu cozile de topor de la Chi?in?u ?i de la Bucure?ti?!
- Va urma -

footer