Revista Art-emis
Cele mai proaste 25 de decizii ale Republicii Moldova (5) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u   
Duminică, 28 August 2016 18:44

Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u Decizia nr. 6 - Capturarea ?i eliberarea lui Igor Smirnov

Constitu?ia R.S.S. Moldovene?ti, adoptat? la 15 aprilie 1978, declara c? R.S.S.M. este stat suveran, sovietic, socialist, care ?i-a pus în fa?? sarcina construirii societ??ii comuniste, înt?ririi unit??ii economice ?i politice, asigur?rii securit??ii ?i ap?r?rii ??rii; iar pentru a realiza cu succes sarcina formulat?, împreun? cu alte 14 republici, a constituit URSS. Articolul 69 al acelei Constitu?ii prevedea dreptul R.S.S.M. de a ie?i liber din componen?a Uniunii R.S.S.[1]. Urm?torul articol al Legii fundamentale a R.S.S.M. stipula c? teritoriul R.S.S. Moldovene?ti nu poate fi modificat f?r? acordul republicii, iar frontiera R.S.S.M. poate fi modificat? doar în acord reciproc cu alt? republic? unional? ?i cu aprobarea U.R.S.S.. Aceast? Constitu?ie era în vigoarea la momentul adopt?rii Declara?iei de Suveranitate din 23 iunie 1990 ?i în perioada imediat urm?toare (pân? la proclamarea Intenden?ei de Stat a Republicii Moldova (27 august 1991).

În Declara?ia cu privire la Suveranitatea R.S.S. Moldova s-a fundamentat urm?torul principiu: „Republica Sovietic? Socialist? Moldova este un stat unitar, indivizibil. Frontierele R.S.S. Moldova pot fi schimbate numai pe baz? de acorduri reciproce între R.S.S. Moldova ?i alte state suverane, în conformitate cu voin?a poporului, adev?rul istoric ?i ?inându-se seama de normele dreptului interna?ional unanim recunoscute"[2]. Deci, atât Constitu?ia în vigoare atunci, cât ?i Declara?ia de Suveranitate a R.S.S. Moldova, fundamentau R.S.S. Moldova ca un stat integru ?i indivizibil, iar posibilele modific?ri teritoriale urmau a fi realizate în conformitate cu voin?a poporului R.S.S. Moldova (a întregului popor!) ?i în conformitate cu legisla?ia interna?ional?. Perspectiva unor schimb?ri teritoriale ale R.S.S.M. i-a îngrijorat pe nomenclaturi?tii sovietici, în special - pe cei de la Tighina ?i Tiraspol. Deja pe data de 2 septembrie 1990, pe teritoriul R.S.S.M. se proclam? a?a-numita „Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? Nistrean? (R.S.S.M.N.)" cu un soviet suprem provizoriu în frunte cu Igor Smirnov.

N?scut la 23 octombrie 1941, în ora?ul Petropavlovsk-Kamciadskii din Extremul Orient, Igor Smirnov a trecut etapele fire?ti ale unui tân?r din U.R.S.S: a fost sudor, muncitor la uzin?, a f?cut serviciul militar, a absolvit Universitatea Tehnic? din Zaporojie, devenind inginer-mecanic, avansând la postul de vice-director al Uzinei de motoare electrice din ora?ul Novaia Kahovka. Din 1987 locuie?te în Tiraspol, fiind director al Uzinei „Electroma?". A fost ales deputat în Sovietul Suprem al R.S.S.M. I. Smirnov s-a implicat în politic?, devenind liderul separati?tilor, ideologul de baz? al autoproclamatei RSSMN, totodat? – persoana care a comis infrac?iunea anticonstitu?ional? de nerespectare a integrit??ii teritoriale a R.S.S.M., infrac?iune ce se pedepsea prin prevederile art. 67 al Codului Penal al R.S.S.M. A?a dar, Igor Smirnov a comis o crim? grav? de ciopâr?ire a teritoriului republicii, o crim? împotriva poporului R.S.S. Moldova, ?i urma s? fie tras la r?spundere conform legii. La 19 august 1991, la Moscova, adversarii politicii lui Mihail Gorbaciov a încercat s? preia putere în U.R.S.S., îns? puciul a e?uat, deja la 22 august au fost aresta?i principalii organizatori ai loviturii de stat ?i adep?ii lor din teritorii. Conducerea autoproclamatei republici nistrene, inclusiv ?i în primul rând - Igor Smirnov, a sus?inut lovitura de stat de la Moscova. Dup? e?ecul puciului, situa?ia liderilor separati?ti de la Tiraspol devenise critic?: în acele nop?i î?i g?siser? culcu? în caz?rmile Armatei a 14-a, sta?ionate în Tiraspol. A?a era mai sigur pentru ei. A?a cum men?ioneaz? în excelenta sa carte generalul Ion Costa?, „duminic?, 25 august, în secret, la subsolul uzinei « Kirov », a avut loc sesiunea Sovietului Suprem al a?a-numitei R.S.S.M. Nistrene, care a adoptat „Declara?ia de independen?? a R.S.S.M.N." ?i a adresat un apel c?tre Sovietul Suprem al Ucrainei"[3].

Amintim c? la 24 august 1991 Ucraina ?i-a proclamat Independen?a de Stat. Dup? ce separati?tii tiraspoleni ?i-a proclamat ?i ei „independen?a", al?turi de Grigori Maracu?a, Vasilii Iakovlev ?i Veaceslav Zagreadski, Igor Smirnov plecase de la Odessa spre Kiev cu avionul pentru a înmâna pre?edintelui Ucrainei Leonid Cucima o copie a „Declara?iei de independen?? a R.S.S.M.N." ?i a negocia perspectivele noii entit??i statale, realizate prin fraud?, prin crim? de stat. Toate aceste mi?c?ri ale liderilor separati?ti erau cunoscute de conducerea Republicii Moldova. La cererea autorit??ilor de la Chi?in?u fa?? de generalul I. Morozov, comandantul Districtului Militar Odessa de a-l extr?da pe criminalul de stat Igor Smirnov, r?spunsul a fost negativ. Domnul General Ion Costa? a insistat mereu în fa?a lui Snegur cu propunerea de a-i aresta pe capii separati?tilor din Transnistria ?i G?g?uzia dup? e?uarea puciului de la Moscova. Pentru a-l aresta legal pe Smirnov, care se afla fugar la Kiev, era necesar ca ministrul afacerilor Interne s? primeasc? urgent mandat de arestare a liderului separatist din Transnistria. Procurorul general se opunea arest?rii lui Smirnov sub pretextul c? Smirnov era deputat ?i avea imunitate parlamentar?. Snegur l-a convocat pe Dumitru Postovan, procuror general al Republicii Moldova ?i cu mare greu l-a convins s? emit? mandat de re?inere ?i arestare a lui Smirnov, decizie în baza c?reia domnul General Ion Costas a trimis grupa de ofi?eri ai M.A.I. în Kiev pentru realizarea re?inerii criminalului Igor Smirnov. În situa?ia descris?, conducerea Republicii Moldova a luat decizia de a-l captura pe liderul separati?tilor de la Tiraspol care se afla în Kiev ?i de a-l aduce în fa?a instan?ei de judecat? la Chi?in?u.

Generalul Ion Costa?, responsabil de opera?iunea de capturare ?i aducere a lui I. Smirnov la Chi?in?u, descrie am?nun?it, cu publicarea documentelor de epoc?, opera?iunea de prindere a lui I. Smirnov în Kiev ?i aducerea lui la Chi?in?u[4]. Opera?iunea „Smirnov", una plin? de riscuri serioase (ofi?erii moldoveni ?i-au pus via?a în primejdie), a fost realizat? cu succes datorit? inteligen?ei, curajului, devotamentului echipei realizatoare. Îi vom men?iona pe ace?ti bravi eroi: Chiril Panteleev, Radu Stratan, Victor Breahn?, Gheorghe Ciobanu, Tudor Odobescu, Valeriu Apostol, Alexandru Zelinschii. Pe 30 august 1991 liderul separatist Igor Smirnov era la Chi?in?u, în subsolul cl?dirii M.A.I. al Republicii Moldova. El a fost învinuit de lovitur? de stat ?i urma a fi tras la r?spundere conform prevederii art. 203, p. 1 al noului Cod Penal al Republicii Moldova, aprobat în iunie 1990. Igor Smirnov a fost anchetat de procurori, a fost vizitat de deputa?i ai Republicii Moldova, dar ?i ai Dumei de Stat a Rusiei. Toate sursele media din Moscova, ziarele, TV centrale ?i locale ale Rusiei au difuzat dou? zile la rând ca una de „urgen??" ?tirea arest?rii liderului separati?tilor de la Tiraspol. În ap?rarea lui I. Smirnov au s?rit femeile din Tiraspol, conduse de Galina Andreeva: ele au blocat calea ferat?, oprind circula?ia trenurilor. În a?a condi?ii, neputând rezista presiunilor Moscovei, Tiraspolui ?i nu f?r? acordul lui Mircea Snegur, la 1 octombrie 1991, al?turi de al?i câ?iva separati?ti, re?inu?i de organele de for?? ale Republicii Moldova, Igor Smirnov a fost eliberat „cu obliga?ia scris? de a nu p?r?si localitatea (Tiraspolul) ?i, sub cuvânt de onoare, c? nu va mai face politic?"[5]. Generalul Ion Costa? nici nu fusese cel pu?in informat despre decizia luat?.

În pofida angajamentului dat în form? scris? de a nu face politic?, I. Smirnov a f?cut politic?, îndreptat? împotriva Republicii Moldova: de la 2 septembrie 1990 pân? la 30 decembrie 2011 el a fost ?eful nerecunoscutei de nimeni Republici Moldovene?ti Nistrene (R.M.N.). Domnul General Ion Costa? scrie c? în 2010, la întâlnirea deputa?ilor Parlamentului 90, deputatul N. Slabu l-a întrebat pe M. Snegur: „De ce a fost eliberat Smirnov, de ce nu a fost tras la r?spundere conform legii, pentru destr?marea ??rii, de ce nu a fost deferit justi?iei?" R?spunsul lui M. Snegur a fost: „Nu am luat de unul singur aceast? decizie, ea a fost luat? în colectiv". La rându-i, domnul General constat?: „Cine anume a luat decizia absurd? ?i criminal?, ce colectiv anume nu se ?tie nici în ziua de ast?zi"[6].

Un an mai târziu, la împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Independen?ei de Stat (2011), ziari?tii publica?iei periodice „Timpul" l-au rugat pe domnul M. Snegur s? comenteze urm?toarele afirma?ii: „Generalul Ion Costa? face public, în cartea sa, actul prin care a fost eliberat din arest Igor Smirnov, în care figureaz? ?i semn?tura lui Ion Hadârc?. La rândul lor, Mo?anu ?i Druc afirm? c? dvs. singur trebuia s? semna?i, dar l-a?i atras pe Hadârc?, ca s? nu r?spunde?i de consecin?e...". Domnul Mircea Snegur a r?spuns: „V? rog s? m? crede?i, nu ?in minte cine a semnat. Dar nu trebuie de c?utat aici mare politic?, pentru c? s-a luat o decizie de comun acord. Calea ferat? ne era blocat? în prag de iarn? ?i în Republica Moldova nu puteau intra e?aloanele cu cele necesare pentru sezonul rece. Am încercat s? mut?m trecerea transportului feroviar prin Ocni?a, dar nu eram preg?ti?i... Despre semn?tura lui Hadârc? nu ?tiu. Poate c? era ceva legat de procedura de amnistiere..."[7]. A?adar, în 1990-1991, evenimentele decurgeau vertiginos. Conducerea Republicii Moldova avea nevoie de capacitatea de a asimila informa?iile, venite buluc, avea nevoie de luciditate în luarea anumitor decizii, de corectitudinea c?rora depindea viitorul politic, economic etc. al oamenilor. Consider, c? decizia de a-l prinde pe Igor Smirnov ?i a-l defini justi?iei a fost una corect?. Opera?iunea s-a desf??urat excelent, f?r? v?rs?ri de sânge ?i pierderi umane. Smirnov a fost întemni?at. Era de a?teptat s? fie reac?ii. Din toate p?r?ile, ?i nu doar de condamnare a lui Smirnov, ci ?i de eliberare a lui. Ce a f?cut conducerea de vârf a RM, Mircea Snegur, personal, chiar dac? a convocat pe cineva anume în ?edin??? Pe cine anume, nici ministrul de Interne de atunci nu ?tie.

Conducerea Republicii Moldova ia cea mai proast? decizie posibil?: de a-l elibera pe Igor Smirnov din deten?ie! Decizia a fost luat? f?r? a se gândi cel pu?in o secund? la ce urm?ri va aduce: la victoria incontestabil? a separati?tilor, la încurajarea lor în perpetuarea operei nedemne de separarea a teritoriului Republicii Moldova ?i de creare, în continuare, a unei entit??i statale, ostile Republicii Moldova. Pentru a câta oar? dl M. Snegur încearc? s? argumenteze decizia luat? prin necesit??i economice: „nu puteau intra e?aloanele cu cele necesare pentru sezonul rece". Ce anume ne trebuia, lemne, c?rbune, gaze, petrol? Rusia trecuse la rela?ii de pia??, pentru toate m?rfurile importate am pl?tit bani, nimic nu ni s-a dat pe degeaba. Nu puteam noi oare g?si acelea?i m?rfuri în alt? parte, c?rbune în Polonia (mai ieftin decât la ru?i), petrol, energie electric?, gaze naturale - în România?". Eu cred c? puteam. Dar nu s-a dorit acest lucru. Noi, îns?, suntem preocupa?i de decizii proste?ti. În situa?ia în care ai luat decizia s?-l arestezi (în cazul dat e vorba de Smirnov), este firesc s? analizezi urm?rile posibile: reac?ia Kremlinului, cea a Tiraspolului, a opiniei publice, puterea mijloacelor de informare în mas?, reac?ia Occidentului etc. Se pare c? toate acestea (posibil ?i alte elemente) nu au fost examinate, gândite. Dac? aceste ?i, posibil, alte elemente au fost analizate, atunci revenim la întrebarea, ce rost a avut emiterea ordinului de arestare a lui Smirnov, dac? dup? capturarea lui a fost eliberat? În?elege?i? Mai bine nu-l aresta?i, decât s?-l aresta?i ?i s?-i da?i drumul.
- Va urma -
________________________________________
[1] Era o declara?ie demagogic?; profesorii de Istoria P.C.U.S. explicau c? fiecare cet??ean c?s?torit are dreptul la divor?, dar nu este obligat s-o fac?, sau dac? o face trebuie s? ?in? cont de leg?turile stabilite în timp cu membrii familiei. A?a era ?i în cazul dreptului republicilor de a ie?i din cadrul U.R.S.S.
[2] Declara?ia cu privire la suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova. În: Republica Moldova: Istoria politic? (1989-2000). Documente ?i materiale, Chi?in?u, 2000, p. 18.
[3] General Ion Costa?. Transnistria. 1989-1992. Cronica unui r?zboi „nedeclarat", Bucure?ti, Editura RAO, 2012, p. 266.
[4] Ibidem, p. 266 ?i urm.
[5] Ibidem, p. 279.
[6] Ibidem.
[7] http://www.timpul.md/articol/mircea-snegur-ne-am-achitat-cu-romania-cu-un-mig-29-27872.html

footer