Revista Art-emis
Cele mai proaste 25 de decizii ale Republicii Moldova (4) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u   
Miercuri, 24 August 2016 18:45

Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u Decizia nr. 5: Cet??enia Republicii Moldova: „varianta zero"

În U.R.S.S., persoanele ajunse la vârsta de 16 ani, deveneau cet??eni ai marii Uniuni. Conform articolului 33 al Constitu?iei din 1977, în U.R.S.S. exista o cet??enie unic? unional?: cet??enii republicilor unionale erau cet??eni ai U.R.S.S.. A existat ?i o Lege despre cet??enia U.R.S.S., aprobat? la 19 august 1938, modificat? în 1990. Cet??enilor U.R.S.S. li se elibera un pa?aport, care era de fapt un buletin de identitate, având înscrise în el datele principale ale persoanei. Cea mai important? înscriere din pa?aportul sovietic era viza de re?edin??. F?r? viz? de re?edin?? sau cu o viz? de re?edin?? „compromi??toare" (pa?aport eliberat de una din sec?iile de pa?apoarte din cet??eanul nu se putea angaja legal în câmpul muncii. Vorkuta, de exemplu[1]). Kremlinul era întotdeauna interesat s? extind? cet??enia sovietic?; locuitorii teritoriilor anexate, f?r? a li se cere consim??mântul ?i împotriva voin?ei lor, deveneau „cet??eni ai U.R.S.S.". Asta pentru a beneficia de drepturile, oferite de Constitu?ia U.R.S.S., a presta obliga?iunile, prev?zute de Legea fundamental? a U.R.S.S., dar ?i pentru a intra în jurisdic?ia Statului „muncitorilor ?i ??ranilor". A?a s-a întâmplat cu locuitorii Statelor Baltice, cu polonezii, basarabenii, bucovinenii, românii din ?inutul Her?a, care, odat? cu anexarea teritoriilor respective de c?tre U.R.S.S., f?r? voia lor, au devenit „cet??eni ai U.R.S.S.". În 1991 U.R.S.S. s-a destr?mat. Fostele republici unionale au devenit state independente, inclusiv - R.M. Statul are nevoie de cet??eni. Noile state au pus problema cet??eniei. Cum au rezolvat-o? S? analiz?m rezolvarea acestei chestiuni de Statele Baltice.

Înainte de a examina legisla?ia Statelor Baltice referitoare la cet??enie, voi atrage aten?ia asupra unei remarci, f?cute la sfâr?itul anilor 90 (secolul XX) de Vytautas Landsbergis, în acel timp pre?edinte al Seimului (Parlamentului) Lituaniei: „De fiecare dat?, când un oarecare om politic sau ziarist scrie despre ??rile Baltice ca „foste republici ale Uniunii Sovietice", el î?i pune semn?tura sub [textul] Pactului Ribbentrop-Molotov"[2]. Spus puternic! Cu dou? preciz?ri: S.U.A., Occidentul în ansamblu (cu excep?ia Suediei ?i Finlandei, care era par?ial dependent? de U.R.S.S.) nu au recunoscut anexarea Statelor Baltice de c?tre U.R.S.S. în vara anului 1940. Nu acela?i lucru cu România! ?i doi: pe teritoriul Statelor Baltice republici unionale sovietice, totu?i, au existat; republici în în?elesul stalinist al cuvântului, conduce de etnici „republicilor" respective, comuni?ti, profitori, tr?d?tori etc.; acestea au fost „republicile" lor. Dar, am putem discuta.

Cet??enia Estoniei

În rezultatul destr?m?rii Imperiului Rus, la 24 februarie 1918, a fost proclamat? Republica Estonia. În urma semn?rii Pactului Molotov-Ribbentrop, la 6 august 1940, Estonia a fost anexat? de U.R.S.S.. La 8 mai 1990 Sovietul Suprem al R.S.S. Estoniene a pus în vigoare Constitu?ia Republicii Estonia din anul 1938. La 20 august 1991 Estonia ?i-a proclamat Independen?a de Stat ?i s-a declarat succesoarea de drept a Republicii Estone (celei din 1918). Respectiv, în 1992 conducerea Estoniei a pus în vigoare Legea despre cet??enie, aprobat? în anul 1938. Conform acestei Legi, deveneau cet??eni ai Estoniei persoanele care aveau cet??enie Republicii Estonia la data de 16 iunie 1940 (ziua înaint?rii ultimatumului U.R.S.S. conducerii Republicii Estonia) ?i descenden?ii acestora. Ceilal?i locuitori ai Estoniei, care nu au fost cet??eni ai Republicii Estonia pân? la data de 16 iunie 1940, puteau primi cet??enia Estoniei doar în rezultatul naturaliz?rii, adic? în rezultatul accept?rii anumitor condi?ii, impuse de legiuitorul estonian. În 1995 Estonia a adoptat o nou? Lege a cet??eniei care înainteaz? noi cerin?e fa?? de cunoa?terea limbii estoniene ?i a ad?ugat obligativitatea sus?inerii examenului la Constitu?ia Estoniei ?i la Legea privind cet??enia. De remarcat c?, în conformitate cu legisla?ia Estoniei, fo?tii ofi?eri ai armatelor str?ine sunt lipsi?i de dreptul naturaliz?rii, cu excep?ia celor ce sunt c?s?tori?i cu estoniene[3].

Cet??enia Letoniei

În urma destr?m?rii Imperiului Rus, la 18 noiembrie 1918, a fost proclamat? Republica Letonia. În urma semn?rii Pactului Molotov-Ribbentrop, la 17 iunie 1940, Letonia a fost anexat? de U.R.S.S.. La 4 mai 1991 Sovietul Suprem al RSS Letone a pus în vigoare Constitu?ia Republicii Letone din anul 1922. La 21 august 1991 Letonia ?i-a proclamat Independen?a de Stat. Respectiv, în octombrie 1991, conducerea Letoniei a aprobat Decretul privind restabilirea drepturilor cet??enilor Republicii Letone ?i condi?iile naturaliz?rii. Conform Decretului, decizia Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 7 septembrie 1940 (de acordare a cet??eniei sovietice locuitorilor Letoniei) a fost abrogat?, iar cet??enia Republicii Letone a fost recunoscut? persoanelor care o aveau pân? la data de 17 iunie 1940 ?i descenden?ilor acestora (circa 2/3 din popula?ia ??rii). Cet??enia dubl? a fost interzis?. În Letonia, pe parcursul timpului, în dependen?? de situa?ia concret?, Legea despre cet??enie a suferit anumite modific?ri privind condi?iile naturaliz?rii (în?spririi sau, dimpotriv?, - liberaliz?rii lor). Condi?iile naturaliz?rii în Letonia: persoanele de la vârsta de 15 ani sunt obligate prin lege s? cunoasc? limba leton?, principalele articole ale Constitu?iei Republicii Letone, cuvintele Imnului de Stat al Letoniei, bazele istoriei ?i culturii letone.

Cet??enia Lituaniei

În august 1940 Lituania a fost încorporat? în U.R.S.S.. Poporul lituanian a trecut prin acela?i calvar ca ?i estonienii, letonii, basarabenii, afla?i sub regim sovietic. La 18 mai 1989 Sovietul Suprem al R.S.S. Lituaniene a declarat suveranitatea Republicii, iar la 11 martie 1990, fiind în componen?a U.R.S.S., conducerea Lituaniei a proclamat restabilirea Independen?ei Lituaniei, recunoscut? de Islanda (în februarie 1991, deci pân? la destr?marea U.R.S.S.!), independen?? confirmat? prin dizolvarea Uniunii R.S.S. În compara?ie cu celelalte dou? State Baltice, prezentate mai sus, în perioada interbelic? Lituania a avut o istorie mai complicat?, datorit? r?zboiului civil, ce cuprinsese ?ara dup? desprinderea de Imperiul Rus, ?i cauzat? de împ?r?irile teritoriale. Respectiv, legisla?ia Lituaniei a evoluat de la 1990 pân? în prezent. Spiritul legii privind dobândirea cet??eniei lituaniene este acela?i cu al Letoniei ?i Estoniei. Cet??eni ai Lituaniei sunt persoanele care pân? la 15 iunie 1940 au avut cet??enia Republicii Lituania (deci, pân? la anexarea Lituaniei de c?tre U.R.S.S.), copiii, nepo?ii ?i str?nepo?ii lor (dac? copiii, nepo?ii ?i str?nepo?ii nu s-au repatriat). Cet??eni ai Lituaniei sunt, de asemenea, persoanele care în perioada dintre 9 ianuarie 1919 ?i 15 iunie 1940 au locuit pe teritoriul actual al Lituaniei, copiii, nepo?ii ?i str?nepo?ii lor dac? la momentul adopt?rii legii locuiau permanent pe teritoriul Republicii Lituaniene ?i nu sunt cet??eni ai altor state[4]. Observ?m c? primele dou? articole ale Legii despre cet??enie nu se refer? la etnicii lituanieni. Urmeaz?: cet??eni lituanieni sunt persoanele de origine lituanian?, dac? nu posed? cet??enia altui stat. Persoanele de origine lituanian? sunt considerate persoanele p?rin?ii sau buneii c?rora (sau unul din bunei) a fost lituanian ?i care recunosc c? sunt lituanieni. Celelalte persoane ob?ineau (ob?in) cet??enia Lituaniei în conformitate cu Legea despre cet??enie, care prevede expres naturalizarea (cunoa?terea limbii lituaniene, istoriei, culturii acestei ??ri, Constitu?iei etc.).

Cet??enia Republicii Moldova

În urma destr?m?rii Imperiului Rus, la 27 martie 1918, cu majoritatea voturilor membrilor Sfatului ??rii (Parlamentul de atunci al Basarabiei) Republica Democratic? Moldoveneasc? (Basarabia) s-a unit pe veci cu Patria-mam? România. În urma semn?rii Pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939), în bun? în?elegere cu Germania hitlerist?, U.R.S.S. a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, ?inutul Her?a. Conform prevederilor Constitu?iei din 1938, valabil? la acel moment, locuitorii acestor teritorii române?ti erau cet??eni ai României. Între altele, articolul acelei Constitu?ii prevedea: „Teritoriul României nu se poate coloniza cu popula?iuni de semin?ie str?in?" (art. 3). Dar asta este altceva. Dup? lovitura de stat din 23 august 1944, regele Mihai I al României a reintrodus Constitu?ia din 1923, considerat? de speciali?ti una din cele mai democratice din lume. La 23 iunie 1990 Republica Moldova î?i proclam? Suveranitatea de stat în cadrul U.R.S.S. La 5 iunie 1991 Parlamentul R.M. a aprobat Legea cu privire la cet??enia Republicii Moldova. Iat? ce prevede articolul 2. „Apartenen?a la cet??enia Republicii Moldova":

„Cet??eni ai Republicii Moldova sunt:

1. Persoanele care pân? la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul Basarabiei, nordului Bucovinei, ?inutul Her?a ?i R.A.S.S.M. ?i urma?ii lor, dac? la data adopt?rii prezentei Legi domiciliau pe teritoriul Republicii Moldova.
2. Persoanele care s-au n?scut pe teritoriul republicii sau m?car unul din p?rin?i, bunei s-a n?scut pe teritoriul sus-numit ?i dac? nu sunt cet??eni ai altui stat.
3. Persoanele c?s?torite pân? la 23 iunie 1990 cu cet??eni ai Republicii Moldova sau cu urma?i ai acestora ?i persoanele care s-au reîntors în ?ar? la apelul Pre?edintelui Republicii Moldova sau a Guvernului republicii"[5]. Urmeaz? „Cirea?a de pe tort":
„4. Alte persoane care, pân? la adoptarea Declara?iei Suveranit??ii Republicii Moldova inclusiv data adopt?rii ei, 23 iunie 1990, au avut loc de trai permanent pe teritoriul Republicii Moldova ?i loc permanent de munc? sau o alt? surs? legal? de existen??. Aceste persoane se vor decide singure referitor la cet??enie în timp de un an de zile"[6].
Co-autorul acestui proiect de lege, profesorul universitar Ion Buga, scrie c? proiectul ini?ial prevedea un cens de timp de 18 ani pentru persoanele domiciliate pe teritoriul actual al Republicii Moldova dup? 28 iunie 1940. Dar oponen?ii politici interesa?i ?i unii autohtoni r?t?ci?i s-au opus vehement acestei practici interna?ionale ?i, în consecin??, Parlamentul a adoptat varianta „zero"[7]. Asta dl. prof. univ., dr. hab. Ion Buga scrie în 2011. Atunci, îns?, din m?rturisirile deputa?ilor din primul parlament, cel mai aprig promotor al „variante zero" (ceea ce însemna oferirea cet??eniei Republicii Moldova tuturor locuitorilor ei, ajun?i la majorat, indiferent de modul ?i felul afl?rii lor pe teritoriul R.M.) a fost chiar cel?lalt co-autor, patriotul român Gheorghe Ghimpu.

Iat? a?a, având în fa?? experien?a Statelor Baltice privind cet??enia republicilor respective, ascultând argumentele unor parlamentari patrio?i ai R.M., totu?i a fost votat? o lege care i-a pus în drepturi egale pe b??tina?ii acestui teritorii românesc cu veni?ii de pe aiurea, mari „speciali?ti" în rusificare ?i îndoctrinare comunist?. Nici pomin? de anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940, nici pomin? de cuvintele „ocupa?ie sovietic?", nici pomin? de cet??enia român?! Nici o aluzie, cât de vag?! - pe ce teritorii s-a creat R.S.S.M., nimic, Domnule! Urm?rile acestei decizii (legi) deosebit de nefaste le resim?im din plin ?i ast?zi: de la Interfront ?i Partidul Comunist al lui Voronin pân? la Partidul Sociali?tilor, condus de Dodon - baza electoral? o constituie (majoritar) alolingvii, care refuz? categoric s? vorbeasc? limba român? ?i mereu ne trag spre Est. Legea a fost promulgat? de pre?edintele R.S.S. Moldova Mircea Snegur.
18 august 2016.
- Va urma -
------------------------------------------
[1] Am publicat ceva mai devreme istoria lui Vasile Celpan, c?ruia, dup? ce f?cuse 10 ani de munc? silnic? la Vorkuta, i se eliberase pa?aportul cu inscrip?ia respectiv?. „Dup? ce am fost eliberat din lag?r, nu m? puteam angaja nic?ieri la lucru, deoarece în documente (pa?aport - n.n.) era scris „Vorkuta". Vezi: „Din lag?rul de exterminare nazist în lag?rul de exterminare comunist: cazul Vasile Celpan, Chi?in?u". În: Anatol Petrencu. Teroarea stalinist? în Basarabia. Studii, documente, memorii, Chi?in?u, Tipografia Balacron, 2013, p. 152.
[2] Rokas Tracevskis. Istinnaia istoria Litvî XX veka bez politiceskoi predvzeatosti, fanatizma i hanleskoi samo?enzurî [Istoria veridic? a Lituaniei din secolul al XX-lea f?r? idei politice preconcepute, fanatism ?i autocenzur? f??arnic?], Vilnius, 2014, p. 46.
[3] https://ru.wikipedia.org/wiki/??????????? ???????
[4] http://lib.rada.gov.ua/static/LIBRARY/catalog/law/lit_gromadjan.html
[5] http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311903&lang=1
[6] Ibidem. Vezi ?i: Ion Buga. Basarabia român? la cump?n? de milenii (Antologia, 1988-2010), Chi?in?u, 2011, p. 86-88.
[7] Ion Buga. Op. cit., p. 88.

footer