Revista Art-emis
Cele mai proaste 25 de decizii ale Republicii Moldova (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u   
Miercuri, 10 August 2016 23:05

Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u Decizia nr. 3: limba „moldoveneasc?"

La 28 iunie 1940, în bun? în?elegere cu Germana nazist?, U.R.S.S. a invadat România, care-?i p?stra neutralitatea fa?? de r?zboiul din Europa ?i din Lume, ?i a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, ?inutul Her?a, câteva insule de la Gurile Dun?rii. La 2 august acela?i an, pe teritoriile cotropite de sovietici, Kremlinul a trasat frontierele noii „republici" unionale, oferind Ucrainei nordul Bucovinei ?i sudul Basarabiei, în schimb „lipind" câteva raioane din stânga Nistrului, din fosta Republic? Autonom? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (R.A.S.S.M.), la nou-creata Republic? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (R.S.S.M.)[1]. Odat? cu invadarea teritoriilor române?ti, autorit??ile sovietice au promovat o politic? de comunizare a basarabenilor, în acela?i rând - ?i în domeniul limbii: limba român? cu grafia latin? a fost înl?turat?. Pe data de 12 februarie 1941 Sovietul Suprem al R.S.S.M. a adoptat legea „Despre trecerea scrisului moldovenesc la alfabetul rus" prin care ordona: „De trecut scrisul moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus pe teritoriul întregii Republici Sovietice Socialiste Moldovene?ti", dup? care ar?ta literele ruse?ti ale „scrisului moldovenesc"[2]. A?adar, ocupantul sovietic a trecut Nistrul nu doar cu tancurile ?i avia?ia Armatei Ro?ii, nu doar cu trupele N.K.V.D. etc., ci ?i cu „scrisul moldovenesc" ?i alfabetul respectiv. Dup? reocupare Basarabiei (1944) a continuat procesul de rusificare a b??tina?ilor, în domeniul lingvisticii promovându-se teoria academicianului Nicolae Marr, care considera c? înlocuirea forma?iunilor social-politice va duce la schimbarea limbii vorbite. Astfel, se considera c? burghezia vorbe?te o limb? „de salon", neîn?eleas? de marea majoritate a popula?iei (proletari/muncitori ?i ??rani). Odat? cu victoria comunismului va triumfa o nou? limb?, deosebit? de cea „burghez?", a societ??ii capitaliste. Deci, limba român? era considerat? burghezo-mo?iereasc?, pe când cea numit? „moldoveneasc?" era limba muncitorimii, ??ranilor, era limba viitorului, limba constructorilor comunismului.

La 20 iunie 1950, ziarul „Pravda" a publicat articolul lui Iosif Vissarionovici Stalin „Marxismul ?i problemele lingvisticii", având subtitlul „Cu privire la marxism în domeniul lingvisticii" („Marxism i voprosî iazîkoznania. Otnositelino marxisma v iazîkoznanii"). Dictatorul de la Kremlin a criticat teoria lui N. Marr, considerând c? „comunitatea limbii este unul din cele mai importante semne ale unei na?iuni, cunoscându-se foarte bine c? în sânul acelei na?iuni exist? contradic?ii de clas?"[3]. În lumina noii orient?ri a Partidului Comunist, lingvi?tii stalini?ti din R.S.S.M. au promovat urm?toarele idei: în 1940, în urma „eliber?rii" Basarabiei, poporul numit de ei „moldovenesc", tr?itor pe malurile Nistrului, „s-a reîntregit". Acest popor s-a constituit într-o na?iune nou?, na?iune socialist?, numit? „moldoveneasc?". A?a cum men?iona lingvistul stalinist I. D. Ceban, cunoscut în rândurile filologilor basarabeni, datorit? faptului, c? o parte a na?iunii „moldovene?ti" (cea din raioanele din stânga Nistrului) a trecut prin etapa construirii socialismului (1924-1940), al?turi de ideile socialiste, limba „moldoveneasc?" popular? a fost a?ezat? la baza limbii literare (deci, continuitatea limbii „moldovene?ti" a fost g?sit?). Totodat?, limba „moldoveneasc?" a fost puternic îmbog??it? cu cuvinte noi, din perioada sovietic?. Autorul citat, aduce pilde referitoare la noile cuvinte: „armata ro?ie, revolu?ia, so?ializm, comunizm, tovar??, stahanovist, bol?evic, colhoz, sovhoz, combain (combin? - n.n. A.P.), tractor, soviet, piatiletc? [un termen de cinci ani, cincinal – A.P.], udarnic (frunta? - n.n. A.P.), mijloca?..."[4]. Concluzia tras? de I.D. Ceban a fost: „Limba moldoveneasc? a na?iunii socialiste („moldovene?ti", adic? a celei din fosta R.A.S.S.M. - n.n. A.P.), care s-a dezvoltat repede dup? Octombrie (autorul are în vedere lovitura de stat bol?evic? din 7-8 noiembrie, stil nou, 1917 - n.n. A.P.), fiind o continuare a limbii din epocile trecute, a preluat limba vie popular?, vorbit? de moldovenii din Basarabia ?i mo?tenirea literar?, iar atunci când s-a constituit Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?, (limba „moldoveneasc?") a devenit limba întregului popor, de la Prut pân? în Transnistria. Din acel moment (iunie 1940) domina?ia limbii române în Basarabia, cu ajutorul c?reia burghezia reac?ionar? româno-moldoveneasc? nu permitea dezvoltarea ?i nega independen?a limbii moldovene?ti, a fost suprimat?, iar limba întregului popor a triumfat în întreaga Moldov?..."[5].

A?adar, numita limb? „moldoveneasc?" a fost o inven?ie a stalini?tilor din stânga Nistrului, cunosc?tori ai limbii române, care au avut ca sarcin? s? inventeze o limb? nou? pentru o „na?iune" nou?. Citez câteva mostre de exprimare „moldoveneasc?". Poetul M. Andriescu m?rturisea: „Pi noi nu ni-o nv??at a scrie povestiri ?i poezii. Noi ne-am apucat de peni (adic? de tocuri - n.n. A.P.) goni?i di via?î, di sâm?îrea datoriei c?tri norodu nostru întunecat ?i di dragostea di graiu hudojnic (artistic - n.n. A.P.) ?i scriem a?a cum putem... ?i suntem pu?întei di tot ?i singuri. În toat? Moldova Sovieticî ni numeri pi dejiti. N-avem ni?i literaturî vechi, n-avem diundi din?untru ni?i ajiutori s-a?tept?m. ?i suntem nevoi?i s?-n?epem lucru din talpî"[6]. În aceia?i limb? „moldoveneasc?" erau redactate procesele verbale ale organiza?iilor de partid comunist. Aduc un exemplu: „Protocol (proces verbal - n.n. A.P.) nr. 30 din 31. 10. 1926. Adunarea membrilor iaceicii (celulei - n.n. A.P.)partidului comunist din satul M?l?ie?ti, raionul Tiraspoli. Orînduiala (ordinea de zi - n.n. A.P.)?edin?ei:
1) Informa?ia despre lucrul iaceicii;
2) Alegerea delegatcilor jenotdelului (Alegerea delegatelor pentru sec?ia femei (?) - n.n. A.P.);
3. Despre pr?znuirea (s?rb?torirea - n.n. A.P.) revolu?iei din Octombrie;
4) Hot?rârea anchetelor;
5) Felurite trebuin?e - nalogul s?teano-gospod?resc. (Diverse - impozitul agrar - n.n. A.P.).
Am ascultat:
1) S? num?r?m lucrul iaceicii slab. S? ridic?m disciplina cilenilor (membrilor - n.n. A.P.) iaceicii, s? lu?m parte activ? în lucrul ob?tesc, s? ridic?m lucrul L.C.S.M. (UTC - n.n. A.P.), s? ne gr?m?dim dup? planul la adunarea iaceicii ?i s? punem în vederea raipartcomului, ca s? fac? o orînduial? în privin?a pricreplenului iaceicii, care s? vin? s? îndrepte lucrul iaceicii..."[7].

Aceasta a fost limba „moldoveneasc?". Bun? de nimic. Limba nu se mai folose?te în halul în care a fost inventat? de moldoveni?tii cominterni?ti. Denumirea, îns?, ?i-a p?strat-o. Ca coada unei comete... A?adar, limba numit? „moldoveneasc?" avea la baz? dialectul vorbit de popula?ia româneasc?, stabilit? pe parcursul secolelor dincolo de Nistru, puternic rusificat? sau ucrainizat?, în care au p?truns cuvinte noi, n?scute de tristele realit??i sovietice. Autorit??ile comuniste au insistat ca aceast? limb? s? devin? „literar?", în ea s? fie publicate c?r?i, reviste, ziare, în ea s? se predea în ?coli, s? fie folosit? în administra?ie etc. Dar lucrurile false ?i impuse cu for?a erau prea evidente ?i întotdeauna au provocat riposte. Dup? moartea lui I. Stalin, în anii „dezghe?ului" hru?ciovian, în R.S.S.M. au fost publicate operele clasicilor literaturii române.V. Alecsandri, M. Eminescu, C. Negruzzi, Ion Creang? etc., în care este prezent cuvântul „român", „limba român?", „literatura român?" etc.

În pofida liberaliz?rii limitate a regimului comunist (mijlocul anilor 50 - anii 60 ai secolului trecut), totu?i P.C.U.S. promova consecvent politica de formare a unui popor nou, - poporul sovietic, - care urma s? se debaraseze de trecutul na?ional al etniilor conlocuitoare ?i urma s? vorbeasc? o singur? limb? - limba rus?. Pentru românii basarabeni plana pericolul dezna?ionaliz?rii, mancurtiz?rii[8], pierderii identit??ii na?ionale. În acele condi?ii intelectualii basarabeni au depus eforturi sporite pentru a p?stra ?i dezvolta limba literar? (în confruntarea cu P.C.M.). Politica de restructurare a economiei U.R.S.S. ?i de glasnosti (transparen??, de critic? a realit??ilor comuniste din U.R.S.S.) a încurajat intelectualitatea din R.S.S.M., în special - scriitorii, filologii, speciali?ti din alte domenii, s? pun? prompt problema ocrotirii limbii, vorbite de popula?ia b??tina?? a R.S.S.M. În sfâr?it, dup? zeci, sute de ?edin?e ale diferitor comisii republicane, comisii de exper?i, venite de la Moscova, dup? nesfâr?ite tergivers?ri etc., Sovietul Suprem al R.S.S.M. a adoptat legea „Cu privire la statutul limbii de stat a R.S.S. Moldovene?ti". Citez: „Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti este limba moldoveneasc?. Limba de stat este folosit? în via?a politic?, economic?, social? ?i cultural? ?i func?ioneaz? pe baza grafiei latine"[9]. A?adar, în condi?iile dictaturii comuniste, înclinate spre cochetare cu for?ele patriotice, intelectualii basarabeni au reu?it ca limba numit? „moldoveneasc?", în grafia latin? (forma literar? a c?reia este limba român?) s? devin? limb? de stat, ocrotit? de stat. A fost un succes al for?elor progresiste din R.S.S.M., a fost o victorie. În Chi?in?u avem strada „31 august 1989" în memoria zilei de 31 august 1989, când legea a intrat în vigoare, fiind semnat? de Mircea Snegur, pre?edintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M.

Care este partea proast? a lucrurilor?

Legiuitorii comuni?ti din R.S.S.M., din fric? s? nu supere „fratele mai mare", a fixat în aceea?i lege urm?toarea prevedere: „R.S.S. Moldoveneasc? asigur? pe teritoriul s?u condi?iile necesar pentru dezvoltarea ?i folosirea limbii ruse ca limb? de comunicare între na?iunile din Uniunea R.S.S..."[10]. Care a fost rostul decret?rii limbii române (numite de legiuitorul comunist „moldoveneasc?") limb? de stat, totodat? asigurând prin Lege limba rus? ca limb? de comunicare între etnii? Dar aceast? decizie neinspirat? s-a perpetuat: odat? cu proclamarea independen?ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991), iar mai apoi - cu adoptarea Constitu?iei Republicii Moldova (R.M.) din (1994) aceast? lege din 27 august 1989 nu a fost abrogat?![11] Deci, în Statul Independent Republica Moldova func?ioneaz? legile unui stat inexistent, al R.S.S.M.! ?i în prezent, exponen?ii comunit??ii ruse din R.M. invoc? anume aceast? lege, sovietic?, pentru a folosi limba rus? în institu?iile de stat ale R.M., în înv???mântul de toate gradele, pe panourile publicitare etc. Dar s? revenim la denumirea limbii. În 1989 limba de stat a R.S.S.M. a fost denumit? „moldoveneasc?". În Declara?ia de Independen?? a RM (27 august 1991) limba vorbit? de românii basarabeni a fost numit? Român?: „Reamintind c? în ultimii ani mi?carea democratic? de eliberare na?ional?, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adun?ri Na?ionale de la Chi?in?u din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 ?i 27 august 1991, prin legile ?i hot?rârile Parlamentului Republicii Moldova, privind decretarea limbii române ca limb? de stat ?i reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989...". Dar denumirea limbii vorbite de românii basarabeni nu putea s?-i lini?teasc? pe adversarii b??tina?ilor.

În februarie 1994, în R.M. a putere vin agrarienii (Partidul Democrat Agrar, P.D.A.), marea lor majoritate fiind adep?i înfl?c?ra?i ai moldovenismului primitiv, de pe?ter?. Fiind majoritari în Parlament, ei au ratificat Acordul de aderare a R.M. la C.S.I. ?i au aprobat Constitu?ia Republicii Moldova. Articolul 13 al Legii fundamentale stipuleaz?: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasc?, func?ionând pe baza grafiei latine. Statul recunoa?te ?i protejeaz? dreptul la p?strarea, la dezvoltarea ?i la func?ionarea limbii ruse ?i a altor limbi vorbite pe teritoriul ??rii"[12]. A?a dar, falsul ?i diversiunea[13] staliniste au fost introduse în Legea fundamental? a RM, fapt ce dus la tensionarea situa?iei interne, la proteste, la implicarea Academiei de ?tiin?e a Moldovei[14]. Acest fals stalinist r?mâne în textul Constitu?iei R.M. pân? în prezent (9 august 2016). Pân? la urm?, pe data de 5 decembrie 2013 Curtea Constitu?ional? a Republicii Moldova (C.C. a R.M.) a pus punct discu?iilor interminabile, referitoare la denumirea corect? a limbii pe care o vorbim. C.C. a R.M. a decis: limba de stat a Republicii Moldova este Limba Român?! În sfâr?it!

P.S. Era la începutul lunii septembrie 2006. Fiind la Ia?i, cineva din colegii istorii m-a rugat s?-i transmit o carte domnului Dumitru Mo?pan, fost lider al P.D.A. ?i fost vice-pre?edinte ?i pre?edinte al Parlamentului RM în perioada guvern?rii agrariene. L-am sunat. Dl. D. Mo?pan mi-a r?spuns, zicând c? e la Spitalul de Urgen??. Am mers. L-am g?sit. Am schimbat dou?-trei vorbe, i-am dat cartea ?i eram gata s? plec. Dl. D. Mo?pan m-a oprit: „Ia, stai, s?-?i spun ceva". ?i-mi spune c? noi, moldovenii, suntem români, c? limba vorbit? de noi este limba român?, c? dumnealui are demult cet??enie româneasc?. L-am oprit, întrebându-l: „Dumneavoastr? sunte?i Dumitru Mo?pan?". El zice: „Da". I-am zis: „De ce atunci, când era?i vice-pre?edinte al Parlamentului nu a?i spus acest lucru ?i nu a?i insistat s? fie fixat în Constitu?ie?" La care dl. D. Mo?pan a r?spuns: „Proiectul Constitu?iei era gata, iar la articolul cu limba de stat am l?sat loc liber ?i am trimis proiectul peste drum [cl?direa Parlamentului se afl? peste drum (bulevardul ?tefan cel Mare ?i Sfânt) de cl?direa Pre?edin?iei R.M.], adic? la discre?ia Pre?edintelui R.M. Mircea Snegur. Peste un timp, continu? dl D. Mo?pan, a?a cum am trimis proiectul, a?a l-am ?i primit". Deci, dl. D. Mo?pan consider? c? Pre?edintele M. Snegur ar fi putut pune punct disputelor privind denumirea corect? a limbii vorbite de noi. A putut, dar nu a f?cut-o! Domnul D. Mo?pan însu?i a evoluat enorm în ceea ce prive?te denumirea corect? a limbii. Dac? la congresul extraordinar al P.D.A. din 2 septembrie 1995 el afirma: „Denumirea oric?rei limbi este o problem? ce ?ine de autodeterminarea poporului. Bazându-se pe opinia lui, Parlamentul a formulat în Constitu?ie articole respective. Consider c? nimeni, inclusiv Academia de ?tiin?e, nu poate nega faptul c? poporul are dreptul s?-?i numeasc? limba a?a cum a mo?tenit-o din mo?i-str?mo?i - limba moldoveneasc?"[15]. Asta era în 1995. În anul 2011, D. Mo?pan spunea: „Pentru mine, limba... moldoveneasc? ?i român? sunt identice. ?i trecerea la grafia latin? e corect?. Este Constitu?ia, care stipuleaz? denumirea limbii, dar s? zici c? ele sunt diferite e o abera?ie"[16]. E bine ?i a?a, mai târziu, decât deloc. Totu?i, de ce a?a de târziu?
- Va urma -
-------------------------------------
[1] Actuala Republica Moldova este mo?tenitoarea de drept a ceea ce a fost RSSM.
[2] P?mânt sovietic, 1941, 19 februarie.
[3] Pravda, 1950, 20 iunie.
[4] I. D. Ceban. Nasu?inîe voprosî moldavskogo iazîka v svete trudov I. V. Stalina [Problemele arz?toare ale limbii moldovene?ti în lumina operelor lui I. V. Stalin]. În: Voprosî moldavskogo iazîka v svete trudov I. V. Stalina [Probleme ale limbii moldovene?ti în lumina operelor lui I. V. Stalin], Chi?in?u, Editura „?coala Sovietic?", 1951, p. 26.
[5] Ibidem, p. 26-27.
[6] Elena Negru. Politica etnocultural? în RASS Moldoveneasc? (1924-1940), Chi?in?u, Editura Prut Interna?ional, 2003, p. 84.
[7] Alexei Memei. Teroarea comunist? în RASSM (1924-1940) ?i RSSM (1944-1947). M?rturii documentare. Chi?in?u, Editura Serebia, 2012, p. 411.
[8] Pierderii memoriei.
[9] Republica Moldova: Istoria politic? (1989-2000). Documente ?i materiale, vol. I, Chi?in?u, 2000, p. 6.
[10] Ibidem.
[11] Am spus-o public: în a?a condi?ii, de ce RM nu folose?te Codul de legi al lui Hammurabi (1792-1750 î.Hr.) sau Pravila lui Vasile Lupu (1646)?
[12] Constitu?ia Republicii Moldova, adoptat? la 29.07.94, Chi?in?u, s.a., p. 10.
[13] „Limba moldoveneasc?" – o diversiune. În: Limba Român? este Patria mea. Studii, comunic?ri, documente. Antologie de texte publicate în revista „Limba Român?", Chi?in?u, 2007, p. 149-176.
[14] R?spuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria ?i folosirea glotonimului «limba moldoveneasc?" (Opinia speciali?tilor-filologi ai Academiei, acceptat? la ?edin?a l?rgit? a Prezidiului A?M). În: Republica Moldova: Istoria politic? (1989-2000). Documente ?i materiale..., p. 75-77. Concluzia semnatarilor documentului a fost: „Convingerea noastr? este, c? articolul 13 din Constitu?ie trebuie s? fie rev?zut în conformitate cu adev?rul ?tiin?ific, urmând a fi formulat în felul urm?tor: „Limba de stat(oficial?) a Republicii Moldova este limba român?" (p. 77).
[15] Dumitru Mo?pan. Spinii trandafirului, Chi?in?u, Editura Priceps, 2005, p. 123.
[16] http://www.timpul.md/articol/dumitru-motpan-noi-am-reabilitat-partidul-comunist-25787.html

footer