Revista Art-emis
Mogulii versus securitatea na?ional? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 17 Iulie 2016 14:11

Mogulii vs securitatea na?ional?Spionaj la Cotroceni pentru afaceri?ti ?i corup?i

Pre?edintelui Traian B?sescu îi apar?ine introducerea în spa?iul public a imaginii mogulilor ca spoliatori ai avu?iei na?ionale. Principial, avea dreptate, nu inventase nimic care s? nu fi existat deja în dramatica realitate româneasc?. Drumul lui Traian B?sescu de la inten?ii nem?rturisite, declaŹra?ii politice ?i exerci?ii de imagine pân? la fapte a fost îns? lung, sinuos ?i chiar periculos, contrar premiselor ini?iale ?i cu rezultate dezastruoase. Lupta lui Traian B?sescu cu mogulii a fost o avanscen? imagologic?, în culisele c?reia s-au pus în oper? mari asasinate economice împotriva României. A?a cum în umbra lui Ion Iliescu ?i Adrian N?stase au r?s?rit vl?stare ale corup?iei care au crescut ca iedera s?lbatic? în jungl?, tot a?a, dincolo de fumigenele diversiunii „corup?ia - amenin?are la adresa securit??ii na?ionale", „copiii politici" ai lui Traian B?sescu au lucrat profesionist, chiar cu instrumentele de lupt? ale statului împotriva corup?iei, pentru acoperirea celui mai mare asasinat economic asupra poporului român ca dimensiuni ?i consecin?e pe unitatea de timp. Un asasinat economic care a destructurat suportul moral na?ional, a pervertit valorile identitare ?i a anulat suveranitatea poporului. S? ne amintim de începuturile ofensivei lui Traian B?sescu împotriva mogulului Dinu Patriciu. În afar? de a-l fi umilit cu o re?inere de 24 de ore la „beciul domnesc" (o „institu?ie" a epocii Traian B?sescu!) ?i de scâncetul de c??elu? cu ochii în lacrimi „S?-?i fie ru?ine, Dinu Patriciu!" al ditamai candidatului Traian B?sescu la pre?edin?ia României, ce altceva s-a ales din p?tima?a pornire împotriva mogulului? În lupta dintre B?sescu ?i Patriciu, în final, marele perdant reiese a fi patrimoniul public, poporul român. În spatele arenei lor de lupt?, pe seama afacerilor speculative ale lui Dinu Patriciu, care nu erau cu nimic stingherite, statul, ca administrator al avu?iei na?ionale din patrimoniul public, a fost de trei ori în?elat.

Este numai un exemplu printre multe altele. Dinu Patriciu l-a învins pe Traian B?sescu, a învins justi?ia român? ?i a avut grij? s? lase România într-o ecua?ie geopolitic? a resurselor energetice în care necunoscutele sunt echivalentele amenin??rilor. Din surse de prima mân?, Dinu Patriciu, pe ale c?rui ?tate de plat? se aflau consilieri atât ai pre?edintelui Traian B?sescu, cât ?i ai premierului T?riceanu, a aflat care sunt dimensiunile economice ale securit??ii na?ionale prev?zute în proiectul de lege, realizând c? manoperele sale speculative vor intra sub inciden?a noilor amenin??ri. Pentru contracararea proiectului ?i-a mobilizat trustul de pres?. Liberalilor le-a venit foarte bine campania împotriva legilor, în care propagandistic au v?zut doar un instrument al puterii personale a pre?edintelui Traian B?sescu, nu îns? ?i instrumentul juridic de ap?rare a intereselor na?ionale în fa?a atentatelor împotriva patrimoniului economic. Social-democra?ii au gândit ?i ac?ionat la fel, renegându-?i ideile din propriile proiecte legislative anterioare. Prietenii serviciilor din pres? nu s-au putut sustrage comenzilor primite, dar au prevenit, facilitând reac?iile de estompare a impactului, inclusiv prin modific?ri în forma textului de lege, f?r? s? fie afectat con?inutul. Artificiile de expresie literar? ale textelor juridice deschid îns? posibilit??i de interpretare care cel mai adesea devin favorabile p?r?ii cu cel mai bun avocat. Cum legile nu s-au finalizat, fiind blocate de opozi?ia parlamentar? dominat? de liberali ?i social-democra?i, interesele oligarhilor nu au mai fost amenin?ate. Astfel, de peste un sfert de secol, în România nu se mai pune problema ap?r?rii împotriva submin?rii economice a securit??ii na?ionale ?i nimeni nu are a se teme s? practice sabotajul economic, pe care avoca?ii politici ai transna?ionalelor l-au deghizat în „neglijen?? în serviciu", iar in extremis „abuz în serviciu". Ce înseamn?, în fapt, aceste deghiz?ri juridice? Înseamn? c? se poate pune la p?mânt întreaga infrastructur? feroviar?, naval? ?i rutier?, se pot crea prejudicii de miliarde, se las? o ?ar? f?r? c?i ferate, locomotive ?i vagoane, f?r? flot? ?i autostr?zi, f?r? companii de transporturi aeriene, dar nimeni nu va r?spunde pentru un atentat grav la securitatea na?ional?, ci, eventual, pentru o banal? neglijen?? în serviciu, fapt? chipurile neinten?ionat?, ca o gre?eal?. De fapt, subminarea economic? sistematic? a fost singura politic? real? ?i singura direc?ie de ac?iune consecvent? a guvernelor României din ultimul sfert de secol. Aceast? politic? a fost impus? din alt? parte, dar a fost ?i acceptat? de o clas? politic? preponderent veleitar?, avar?, coruptibil?, f?r? con?tiin?? na?ional?.

Agen?ii lui Dinu Patriciu ?i ai grupului de afaceri transna?ional sub a c?rui umbrel? ?i-au asigurat protec?ia au ac?ionat împotriva intereselor României ?i în faza de elaborare a liniilor directoare ale Strategiei de Securitate Na?ional?. Astfel, la întâlnirea de lucru din 20 decembrie 2005 a Grupului Consultativ pentru definitivarea proiectului Strategiei de Securitate Na?ional? a României, coordonatorul de proiect, consilierul de stat, general Constantin Degeratu, pe de o parte, a apreciat promptitudinea ?i pertinen?a punctelor de vedere transmise de institu?iile consultate, iar pe de alt? parte, nu a putut face abstrac?ie de impasul în care se afl? proiectul din cauza „lipsei de rezolv?ri în ceea ce prive?te aspectele economice ale securit??ii, îndeosebi în ceea ce prive?te strategia energetic?", unde nici ministrul Economiei ?i Comer?ului, nici consilierul preziden?ial Theodor Stolojan ?i nici - lucru surprinz?tor - exper?ii Departamentului Securit??ii Na?ionale, pe care generalul Degeratu îi conducea, nu au venit cu elemente de nivel strategic de securitate na?ional?, ci cu opinii foarte largi ?i detalii care nu pot constitui obiective ale strategiei. Erau, în fapt, o alt? expresie a tentativelor mini?trilor liberali, în numele „liberei ini?iative economice", de a se opune cuantific?rii în drept a securit??ii economice ca fundament al prosperit??ii na?iunii. Potrivit liberalismului, al celui clamat inclusiv de guvernul T?riceanu, concuren?a f?r? limite ?i ini?iativele fiec?ruia ar fi condus la bun?stare. Desigur, la bun?starea unora, a celor rezisten?i într-o competi?ie în care competitorii nu sunt niciodat?, nici m?car de la natur?, egali. Chiar din fa??, dintre fra?ii gemeni devine mai voinic ?i mai prosper cel care este cel mai vocal ?i acapareaz? mai mult sânul mamei. Cam acest gen de liberalism ?i de capitalism practicau oligarhii, dar la sânul ??rii.

Dup? eliberarea doamnei Renate Weber din func?ia de consilier preziden?ial, a ap?rut foarte repede o versiune a ceea ce ar fi motivat decizia pre?edintelui: doamna consilier ar fi introdus la semnat, pe sfâr?it de an ?i la gr?mad?, câteva sute de decrete de promulgare a unor legi, printre care ?i legea de aprobare a ordonan?ei guvernamentale prin care fostul premier Adrian N?stase, din pozi?ia de contracandidat al lui Traian B?sescu în alegerile preziden?iale, i-a f?cut cadou lui Dinu Patriciu Combinatul Petrochimic Midia N?vodari. Un obiectiv economic strategic fa?? de care a existat un interes real din partea mai multor investitori, unii fiind sco?i din competi?ie ?i sub învinuirea de a fi încercat adjudecarea prin practici de spionaj, respectiv tr?dare. Pân? la urm? - ce importan?? mai are! -, tot tr?dare a fost! Dar cu gir parlamentar, promulgat prin decret preziden?ial. Versiunea pus? în circula?ie putea avea ca scop, în inten?ia celui interesat, o culpabilizare a doamnei Renate Weber. Prezentarea la semnat a decretului de promulgare a legii în cauz? era o atribu?ie prev?zut? în fi?a postului ?i nu implica decât o eventual? r?spundere pentru faptul c? nu s-ar fi sesizat motive de retrimitere a legii la Parlament.

Demersurile pentru începerea instruc?iei penale în cazul submin?rii economice de mari propor?ii, coroborat? cu subminarea politic? a statului, în în?elegere cu entit??i str?ine - din Est, dar ?i din Vest - în scopul limit?rii capacit??ilor de decizie în ceea ce prive?te accesul la propriile resurse energetice, au început înainte de primul mandat al pre?edintelui Traian B?sescu. Ulterior îns?, anchetele au p?r?sit pista submin?rii, a spionajului ?i a tr?d?rii, pentru a se axa pe aspecte infrac?ionale mai pu?in grave, cum ar fi cele ale manipul?rii bursiere. Explica?ia este simpl?. În opera?iunea de manipulare bursier? au fost aduse personaje de mare rezonan?? politic? intern? ?i interna?ional?, de a c?ror protec?ie urma s? beneficieze ?i Dinu Patriciu. El ?tia c? toate dovezile irefutabile ale megaescrocheriilor sale financiare le-a furnizat Serviciul Român de Informa?ii. Ca urmare, ac?iunile determinate de Dinu Patriciu au vizat:
- mobilizarea primului-ministru, a Partidului Na?ional Liberal împoŹtriva Strategiei de Securitate Na?ional?, deoarece aceasta avea ca scop ap?rarea intereselor de securitate energetic? la care atentase Dinu Patriciu ;
- blocarea adopt?rii pachetului legislativ al securit??ii na?ionale, deoarece serviciile, preponderent SRI, ar fi urmat s? capete o învestitur? explicit? în ceea ce prive?te eradicarea submin?rii economice ;
- implicarea unor membri ai Comisiei parlamentare de control a S.R.I. în tentative de racolare a unor ofi?eri superiori ai Serviciului care s? favoŹrizeze partida liberal?;
- permanentizarea agresiunilor informa?ionale împotriva structuŹrilor de informa?ii pentru securitate na?ional?, mizându-se pe schimbarea din conducerea serviciilor a persoanelor care nu dau semne de bun?voin?? fa?? de P.N.L. (Dinu Patriciu).
Nu coment?m un zvon, chiar dac? el nu e lipsit de credibilitate, dimpotriv?, aceasta apare ?i înt?rit? de retragerea fostului consilier preziden?ial la partida liberal?, de unde doamna Renate Weber a fost propus? ?i aleas? europarlamentar. Tot liberalii i-au acordat „azil politic" ?i Adrianei S?ftoiu. Simple coinciden?e, dar planificate?!La aproape un deceniu de atunci, Traian B?sescu arat? o parte din motivele adev?rate pentru care Adriana S?ftoiu a fost eliberat? din func?ia de consilier preziden?ial, de purt?tor de cuvânt al pre?edintelui României ?i ?ef al Departamentului de Comunicare Public? al Administra?iei Preziden?iale: „Adriana S?ftoiu ?i so?ul ei m-au tr?dat. Adriana S?ftoiu a plecat dup? ce mi s-au adus la cuno?tin?? ni?te convorbiri telefonice. Institu?iile statului mi le-au pus la dispozi?ie, pentru c? pre?edintele trebuie protejat"[1].

Afirma?ia lui Traian B?sescu nu a r?mas f?r? reac?ie din partea fostei sale consiliere. Aceasta a reconfirmat ceea ce însu?i fostul pre?edinte nu s-a ferit s? recunoasc? în repetate rânduri, respectiv faptul c? î?i controla colaboratorii ?i chiar mai mult, controla ?i membrii guvernului, inclusiv prin monitorizarea comunica?iilor acestora. Adriana S?ftoiu a scris ?i semnat c?: „Traian B?sescu avea acces la orice convorbire telefonic? î?i dorea [...]. Nu a c?zut nimeni pe interceptare. Se f?ceau intercept?ri în ideea c? iese ceva"[2]. „În ideea c? iese ceva" este o expresie din jargonul profesioni?tilor, iar cunosc?torii domeniului ?tiu ce presupune. Dup? cum mai ?tiu ?i c? nu oricine o folose?te cu atâta lejeritate. Înainte de afirma?ia sa din 25 ianuarie 2016, respectiv în iulie 2015, Traian B?sescu a spus, la acela?i post de televiziune, c? Adriana S?ftoiu „sifona informa?ii", precizând: „Nu sifona numai c?tre trusturi de pres?. Avea clientela ei, avea ?i în mediul de afaceri ?i oameni corup?i c?tre care sifona lucruri din Cotroceni. Sunt stenograme [...]"[3]. A?adar, spionaj la Cotroceni pentru afaceri?ti ?i corup?i!

Extras din volumul Factorul Intern. România în spirala conspira?iilor, Bucure?ti, Ed. Compania, 2016, 554p.
----------------------------------------
[1] B1 TV, emisiunea « Na?ul TV », 25 ianuarie 2016.
[2] Adriana S?ftoiu, « Autodenun?ul lui Traian B?sescu », adev?rul.ro, 2 februarie 2016.
[3] B1 TV, emisiunea « Na?ul TV », 12 iulie 2015.

footer