Revista Art-emis
Perspectiva Uniunii Europene PDF Imprimare Email
Comandor (r) Alexandru Constantin   
Duminică, 17 Iulie 2016 13:31

Comandor (r) Constantin AlexandruIe?irea Angliei din structura european? deschide noi evolu?ii în ce prive?te Europa, dar nu numai. Se pare c? prima victim? va fi Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord. Din primele date rezult? c? Sco?ia dar ?i Irlanda de Nord se pronun?? pentru r?mânerea în U.E., fapt care va resuscita idea de separare a acestora fa?? de Anglia, cu toate consecin?ele ce se întrev?d din aceast? mi?care. O situa?ie complicat? o au Italia, Scandinavia ?i Olanda, ale c?ror popula?ii consider? c? U.E. creaz? dificult??i în ce prive?te interesele economice ale acestor ??ri ?i cer o restructurare a organiz?rii ?i function?rii U.E., potrivit cerin?elor moderne.Cele mai multe dificult??i din partea sistemului de func?ionare al U.E. le au, totu?i, statele care au aderat dup? desfiin?area Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.). Se ?tie c? U.E. s-a format, ini?ial, din 6 state occidentale, cu scopul de a rezista mai u?or concuren?ei economice, generat? de Planul Marshall. Ulterior, au mai aderat 7 state occidentale, structur? care s-a men?inut pân? la desfiin?area C.A.E.R., când multe state foste socialiste s-au orientat spre intrarea în U.E. În felul acesta, s-a ajuns la o structur? format din 28 de state. Numai c? multe din statele nou aderate aveau economii ?i capacit??i de dezvoltare mult sub cele 13 state care aveau o perioad? destul de lung? de colaborare, aveau posibilit??i cu mult peste cele ale noilor membri proveni?i din sistemul socialist. Cele 14 state care au optat s? adere la U.E. (Anglia aderase în 1974) au acceptat, în general, condi?iile impuse prin reglement?rile U.E., inclusiv renun?area par?ial? la suveranitate. U.E. le-a cerut celor care doreau sa adere unele condi?ii care erau dificil de aplicat, având în vedere situa?ia anterioar? a acestora, marea majoritate având o economie etatizat?, structure sociale cu concep?ii care erau diferite de cele ale statelor U.E., pie?e externe, dar ?i interne în zone care nu erau în cadrul U.E.

Dac? ne referim la România, noi aveam o economie bine structurat?, cu industrie relativ modern?, dotat? cu mijloace de produc?ie avansate, procurate din cele 10 miliarde de dolari împrumutate de la F.M.I. Produsele industriale ale României, inclusiv cele de tip militar, erau solicitate pe numeroase pie?e externe, for?a de munc? era bine preg?tit?, nu exista ?omaj. În aceste condi?ii, România a putut restitui înainte de timp împrumutul de la F.M.I., fapt care a deranjat profund pia?a de capital interna?ional?. Din p?cate, aceast? m?sur? a avut ca rezultat ?i exportul unor produse de consum, în detrimentul popula?iei proprii. De?i la sfâr?itul lunii octombrie împrumutul de la F.M.I. fusese restituit, nivelul de trai al românilor nu a crescut corespunz?tor, fapt care a nemul?umit popula?ia, iar rezultatul a fost mi?carea masiv? de protest din decembrie 1989, stimulat? ?i dirijat? de structuri care nu vedeau cu ochi buni faptul c? România ar fi putut s? genereze o cre?tere puternic? a nivelului de trai. A urmat o perioad? dificil? pentru România, conducerea ??rii nu a putut face fa??, au fost destructurate aproape toate organele de conducere, marea majoritate a speciali?tilor capabili fiind alungat?, pe motiv c? ar fi fost „comuni?ti". A?a se face c? la conducerea economiei, dar ?i a vie?ii publice, au ajuns oameni din e?aloanele 3 ?i 4, care nu dispuneau de preg?tirea ?i de abilit??ile necesare, dar „nu fuseser? comuni?ti"!

Incapacitatea noilor conduc?tori, dorin?a acestora de a se îmbog??i cât mai repede, folosind mijloace ilegale, dar ?i faptul c? na?iunea român? noastre nu era închegat?, coagulat?, a permis promovarea unor m?suri contrare intereselor statului român. Una dintre acestea a fost „privatizarea", cu scopul de a intra cât mai repede în „capitalism". De aceast? ac?iune au profitat state care nu vedeau cu ochi buni România. V?zând ce se întâmpl? cu alte state similare cu al nostru (foste „socialiste"), inclusiv în ce prive?te aderarea la U.E., conducerea României a scos la vânzare toate obiectivele economice de stat, pe care le-au închis, sub pretexul c? „nu ar mai fi productive", pentru c? „Occidentul nu avea nevoie de produse române?ti". A?a s-a întâmplat cu fosta I.M.G.B., Combinatul industrial de la C?l?ra?i, fabrica de diamante artificiale, Uzina de o?eluri special de la Târgovi?te, flota comercial? a României, Uzina „Timpuri Noi" ?i multe altele. O situa?ie absurd a fost „privatizarea" unor obiective c?tre structuri statale str?ine, cum a fost Romtelecom, vândut statului grec, exploatarea ?i explorarea resurselor de hidrocarburi ! c?tre statul austriac. Altele au fost vândute pe nimic unor firme str?ine, dintre care amintim Combinatul de aluminiu de la Slatina (devenit? firm? ruseasc?), sistemul de alimentare cu ap? (unei firme franceze) distribu?ia gazelor natural (unor firme franceze).

O situa?ie deoasebit de grav? este „liberalizarea" vânz?rii terernurilor agricole c?tre str?ini, care a ajuns la aproape 60% din disponibilul na?ional. Acceptarea ader?rii României la U.E. a mai fost condi?ionat? ?i de alte m?suri vizând poli?ia, libera circula?ie a for?ei de munc?, libera circula?ie a produselor alimentare (de?i cultivarea acestora este subven?ionat? de c?tre statele occidentale cu sume de câteva ori mai mari decât în România). Aceasta este, evident, o modalitate de a descuraja produc?torul roman, pentru ca acesta s?-?i vând? mai u?or p?mântul ?i s? cumpere produse mai ieftine de la occidentali. Prin m?rirea num?rului de state din U.E., au ap?rut ?i reglement?ri diferen?iate, o birocra?ie dificil de abordat, diferen?e în ce prive?te modul în care sunt tratate statele mai pu?in dezvoltate, adic? cele care au cea mai mare nevoie de ajutor pentru a se apropia de nivelul celor avansate. Este evident c? statele din fostul sistem „socialist" care au aderat dup? 1905 se adapteaz? cu dificultate la cerin?ele U.E., acestea fiind mai dure ?i mai complicate decât cele care fuseser? în C.E.R. Majoritatea dintre ele în?eleg greu unele documente, nu sunt acommodate înc? cu modul de lucru al organismelor U.E., consider? c? nu sunt ajutate potrivit nevoilor de dezvoltare economic?. Toate acestea dau na?tere la insatisfac?ii, îngreuneaz? sau întârzie m?surile de care au nevoie statele care au intrat mai târziu în U.E., las? senza?ia c? se limiteaz? excesiv suveranitatea acestor state, fapt care d? na?tere la nemul?umiri, suspiciuni, uneori chiar la nesocotirea unor msuri privite cu ostilitate din partea unor categorii sociale.

O situa?ie care deranjeaz? buna în?elegere din U.E. este cea creat? de Germania, respectiv rela?iile sale destul de apropiate cu Federa?ia Rus? ?i cu China, pe când celelalte state membre nu ?i le permit. Unele nemul?umiri au început s? apar? ?i în leg?tur? cu modul cum func?ioneaz? organele de conducere ale U.E. În concluzie, retragerea recent? a Regatului Unit din U.E. ar putea stimula ?i alte state membre, nemul?umite de cum func?ioneaz? mecanismele comunitare, s? se retrag? din aceast? structur?, ceea ce ar putea duce la situa?ii inprevizibile, dificile, contrare obiectivelor stabilite.

footer