Revista Art-emis
Petrolul ?i gazele naturale, m?rul discordiei dintre N.A.T.O. ?i Rusia (1) PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Miercuri, 06 Iulie 2016 15:47

Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, art-emisPetrolul ?i gazele naturale, m?rul discordiei dintre N.A.T.O. ?i Rusia īn zona M?rii Negre ?i a Mediteranei de Est.

China, o prezen?? tot mai activ?

Marea Neagr? ?i Marea Mediteran?, īn mod special Mediterana de Est au constituit, geostrategic, din toate timpurile, o zon? de intersec?ie a unor importante interese regionale ?i continentale, īnvecināndu-se cu alte regiuni de importan?? strategic? , cum ar fi Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord. Acesta este motivul pentru care, actori zonali ?i interna?ionali majori sunt interesa?i de o prezen?? activ? īn acest nod atāt de important pentru īntreaga planet?. De secole, dar mai ales īn prezent ?i viitorul apropiat, orice modificare a precarului echilibru de for?e īn zon? ar putea duce la degradarea stabilit??ii ?i securitā?ii leag?nului civiliza?iei planetare. Zona extins? a M?rii Negre ?i a Mediteranei de Est a fost cunoscut? īnc? din antichitate, drept important spa?iu de confrunt?ri militare, diplomatice, cultural-religioase, de tranzit comercial, imigra?ionist, etc., facilitānd tranzitul naval īntre bazinul M?rii Negre ?i Oceanul Atlantic, īntre Oceanul Atlantic ?i Oceanul Indian. Din toate timpurile, inclusiv īn prezent, spa?iul a fost utilizat de popula?iile imigra?ioniste īn drumul lor dinspre continental african ?i mai recent asiatic, spre continentul european, ?i, nu īn ultimul rānd, poate cel mai important spa?iu de intersec?ie a rutelor comerciale ?i de transport a resurselor energetice īntre porturi aflate pe toate continentele planetei. Avānd īn vedere aceste aspecte, de-a lungul timpului statele riverane M?rii Negre (mare disputat? cānd de Turcia cānd de Rusia) ?i Mediteranei de Est (cu domina?ii alternative ale Greciei, Turciei, N.A.T.O., respective Angliei, prin prezen?a īn Cipru a bazelor militare de la Akrotiri ?i Dhekelia), au c?utat s? se adapteze acestui mediu, fie pentru a putea profita la maxim de oportunit??ile furnizate de vecin?tatea bazinului mediteranean pentru a-?i urm?ri interesele na?ionale, sau, din contr?, pentru a putea contracara eficient orice amenin?are ce ar fi afectat interesele proprii sau ale alian?elor din care f?ceau parte. Mai nou, R.P.Chinez? ?i-a facut apari?ia īn zona Mediteranei de est, unde a concesionat c?teva perimetere pentru a efectua foraje de cercetare-explorare-exploatare, inclusiv de a construi un gazoduct/oleoduct spre Beijing, dar ?i īn Marea Neagr?, la Navodari unde o firm? chinez? renumit? a cump?rat un pachet important de ac?iuni al companiei ROMPETROL- GAZ MUNAI-GAZ. Este doar o chestiune de timp pān? cānd, una dintre marile puteri (Rusia, Turcia, China ori S.U.A.), vor cere ca, Insula ?erpilor-teritoriu considerat ucrainian, s? devin? baz? militar? temporar?...

Nu de pu?ine ori, ini?iativele diplomatice din zona M?rii Negre au fost torpilate chiar de c?tre ini?iatori. Astfel, ini?iativa generoas? a liderului turc Turgut Ozal care, imediat dup? īncheierea R?zboiului Rece a propus realizarea unei „pie?e commune a M?rii Negre" ?i au dus la apari?ia apari?ia Comunit??ii Economice a M?rii Negre (C.E.M.N., 1992), devenit? O.C.E.M.N.-B.S.C.E. īn iunie 1998, a ajuns foarte pu?in lucrativ? ca urmare a lipsei de coeziune a actorilor implica?i ?i a dorin?ei Turciei de a monopoliza proiectul. Chiar ?i ultimul proiect de anvergur? al O.C.E.M.N., sus?inut implicit atāt de Turcia, cāt ?i de Rusia, proiectul Autostr?zii Inelare a M?rii Negre, estimat la un cost de circa 19 miliarde de dolari, a rāmas doar la stadiul de idee. Cu o lungime de peste 7.000 km, autostrada prevedea un sistem de patru benzi ce urma s? conecteze Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Romānia, Grecia ?i Bulgaria. Semnarea memorandumului de c?tre statele membre O.C.E.M.N. nu a dus nici m?car la demararea unor studii de fezabilitate, iar noile tensiuni regionale au l?sat proiectul s? se pr?fuiasc? īn sertarele ministerelor de transport ale statelor riverane.

Dac? proiecte de acest gen nu au avut īnc? o finalitate, proiecte energetice majore s-au realizat ?i se vor realiza, ca o necesitate acut? de Fig 1-2-3 petrol-gazeaprovizionare a Europei Occidentale cu hidrocarburi pe de o parte ?i de producere ?i export a acestora de statele din bazinul caspic sau Orientul Mijlociu. Īntre produc?tori ?i consumatori, un rol important īl au transportatorii respectiv oleoductele ?i gazoductele. Un proverb azer spune: „Dac? ?i?eiul ?ine īn primul rānd de bani, gazele naturale ?in de geopolitic?". Din punct de vedere energetic, zona M?rii Negre reprezint? un spa?iu cu dubl? ?i echipoten?ial? importan??: „coridor" energetic ?i furnizor de energie. Referitor la primul palier, regiunea pontic? este tranzitat? de o re?ea mare de oleoducte ?i gazoducte orientate pe direc?ii nord-sud ?i est-vest. Oleoductele joac? un rol important īn transportul petrolului, cum ar fi, de exemplu, Baku-Tbilisi-Ceyhan (B.T.C.) cu o capacitate de 1,2 milioane de barili/zi ?i Kirkuk-Ceyhan cu o capacitate de transport de 1,5 milioane de barili/zi, aceasta din urm? fiind blocat? de mai multe ori īn urma atacurilor teroriste s?vār?ite de DAESH īn iulie 2015. Pe tot parcursul ultimului deceniu, economia Turciei s-a extins, ceea ce a determinat ?i o cre?tere a consumului intern de petrol ?i gaze naturale, astfel īncāt statul este nevoit s? caute noi surse de import al petrolului ?i s? reduc? din cantitatea de gaze destinate exportului. O alt? problem? cu care se confrunt? autorit??ile turce este securitizarea propriei infrastructuri de transport īn afara teritorului na?ional, īn condi?iile īn care atāt oleoductele din nordul Irakului, cāt ?i gazoductul BTC din Georgia au fost ?intele unor acte de sabotaj ?i atacuri teroriste. Totu?i, renun?area la proiectul NABUCCO īn favoarea gazoductelor Trans-Anatolian ?i Trans-Adriatic (T.A.N.A.P.-T.A.P.) nu a determinat construc?ia unor trasee energetice alternative pe teritoriul Turciei, acestea urmānd a fi opera?ionale abia īn anii 2019 (T.A.N.A.P.) ?i 2020 (TAP) ?i vor interconecta Azerbaidjanul (z?c?māntul Shah Deniz II) cu Italia ?i Sud-Estul Europei via Georgia, Turcia, Bulgaria ?i Grecia prin magistralele existente. Chiar ?i o superficial? privire asupra h?r?ii energetice a M?rii Negre va scoate īn eviden?? o realitate amar?: investitorii nu īndr?znesc s? exploateze resursele de hidrocarburi pontice, iar marile gazoducte ?i oleoducte construite sau proiectate trec prin jurul M?rii Negre f?r? s? traverseze Romānia. Din acest considerent, rolul de hub energetic īl joac? Turcia, avānd capacitatea de a asigura securizarea tranzitului de gaze naturale ?i petrol furnizate de Federa?ia Rus?, Bazinul Caspic ?i Orientul Mijlociu (Figura 2). Volumul de petrol tranzitat prin porturile M?rii Negre, cum ar fi Novorossiysk sau Supsa, a devenit unul semnificativ, acesta ajungānd la 3 milioane de barili/zi.

Unii anali?ti consider? c? Marea Neagr? ar putea reprezenta pentru Europa de Sud-Est ceea ce a reprezentat Marea Nordului pentru Europa Occidental?, aceasta fiind poten?ial a treia cea mai important? zon? pentru produc?ia de gaze naturale. Īn ultimii 40 de ani, īn Marea Nordului, pentru explorarea geologiei regiunii s-au investit foarte mult timp ?i resurse, fiind s?pate peste 7.000 de sonde a c?ror produc?ie cumulat? a fost de 48 mld. de barili de ?i?ei ?i 3,6 trilioane m3 de gaze naturale, cu o valoare de peste 1.500 mld. USD. Industria extractiv? din Marea Nordului a creat 300.000 de locuri de munc? onshore ?i 50.000 offshore. Marea Nordului a intrat īns? īn declin īn ultimii 5 ani. Comparativ, pān? īn prezent, īn Marea Neagr? au fost forate mai pu?in de 100 de sonde ?i exist? o singur? descoperire major?, īn perimetrul Neptun din zona economic? exclusiv? a Romāniei. ?i?eiul reprezint? īn continuare principala surs? de energie primar? utilizat? īn Europa, fiind folosit preponderent īn transporturi (95% din combustibilul pentru transporturi), deoarece exist? pu?ine alternative viabile. Peste 90% din ?i?eiul consumat īn Uniunea European? provine din import, iar 33% provine din Rusia. Īn ciuda faptului c? exist? o pia?? global? a petrolului lichid? ?i competitiv?, num?rul de produc?tori este relativ mic, ceea ce face dificil? diversificarea surselor de aprovizionare. Avānd īn vedere propensiunea pie?ei interna?ionale a petrolului pentru ?ocuri ale ofertei ?i varia?ii abrupte de pre?, statele europene caut? s? ī?i diversifice sursele de aprovizionare ?i s? constituie stocuri de rezerv? echivalente cu importurile nete pentru cel pu?in 90 de zile. De asemenea, se urm?re?te diversificarea tipurilor de combustibili folosi?i pentru transport, prin favorizarea biocombustibililor ?i a motoarelor electrice. Aproape toate statele pontice au planuri de explorare ?i exploatare a eventualelor rezerve de gaze naturale din Marea Neagr?, Romānia, Bulgaria ?i Turcia fiind mai avansate. Este necesar ca entuziasmul privind perspectivele de descoperiri de hidrocarburi din Marea Neagr? ar trebui s? fie īns? mai temperat, ?inānd cont de riscurile semnificative asociate. Exist? o serie de dispute īntre statele pontice īn privin?a delimit?rii zonelor economice exclusive exacerbate de evenimentele din Crimeea, care ar putea duce chiar la cazuri de arbitraj interna?ional.

Trebuie tratat cu realism ?i avut īn vedere faptul c?, pentru demararea produc?iei vor fi necesare investi?ii considerabile īn tehnologie foarte scump?, inclusiv īn infrastructura pentru aducerea gazelor naturale la ??rm ?i conectarea cu re?elele de transport na?ionale. Exist? dificult??i de ordin tehnic pentru demararea produc?iei (gradul ridicat de coroziune a materialelor īn straturile de mare adāncime ale M?rii Negre ?i topografia pu?in cunoscut? a fundului m?rii), orizontul de punere īn func?iune a platformelor de produc?ie fiind de 5 pān? la 7 ani. Īn Romānia se deruleaz? explor?ri īn blocul Neptun, unde asocierea OMV Petrom-ExxonMobil a s?pat sondele Domino 1 ?i Domino 2. Rezultatele anun?ate pentru Domino 1 au fost īncurajatoare - estimāndu-se resurse īntre 42 ?i 84 mld. m3, ceea ce ar putea cre?te rezerva dovedit? de gaze naturale a Romāniei cu 40% pān? la 80%, iar produc?ia na?ional? anual? de gaze naturale cu 60%. Costurile explor?rilor seismice din perimetrul Neptun, precum ?i al for?rii sondelor de mare adāncime ar putea dep??i 1 mld. USD. Īn prezent, se estimeaz? c? sonda Domino 1 ar putea intra īn produc?ie īncepānd cu anii 2018-2019.

Gazele naturale sunt deasemenea importate de majoritatea Statelor membre ale Uniunii Europene care consum? anual aproape 440 mld. m3 (400 de mln. toe) de gaze naturale, iar 66% din acestea provin din import, iar dintre acestea, cca 41%, provin din Rusia. Īn 2013, factura gazelor naturale din import pentru īntreaga Uniune European? s-a ridicat la 87 mld. Euro, din care aproximativ 36 mld. Euro pentru importurile din Rusia. Capacitatea anual? de transport a conductelor din Europa este de 304 mld. m3/an.
- Va urma -

footer