Revista Art-emis
Dereglementarea serviciilor de securitate na?ional? PDF Imprimare Email
Ioan Buduca   
Miercuri, 06 Iulie 2016 15:01

Ioan Buduca, art-emisCând a devenit pre?edinte al României, în 2004, principalul plan de acaparare a puterii personale în stat gândit de Traian B?sescu a luat forma constituirii Comunit??ii Na?ionale de Informa?ii. Ca s? impun? necesitatea acestui obiectiv, a promovat scandalul ziari?tilor r?pi?i în Irak. Drept urmare, S.R.I. ?i S.I.E. au fost obligate s? colaboreze în cadrul celulei de criz? pe care a condus-o chiar noul pre?edinte. Apoi, el a insistat ca noile sinteze de informa?ii, oper? a anali?tilor Comunit??ii Na?ionale de Informa?ii, s? fie f?cute peste capul directorilor S.R.I. ?i S.I.E. S-a opus, cu argumente inspirate din legile de func?ionare a celor dou? servicii, reprezentantul S.R.I. în grupul de lucru pentru reglementarea activit??ilor C.N.I. Acel reprezentant, generalul Aurel I. Rogojan, a trecut în rezerv? în 2006 ?i, acum, scrie c?r?i, public? analize ale evenimentelor politice, face anumite dezv?luiri care nu calc? legisla?ia în vigoare ?i nici jur?mântul de ofi?er de informa?ii (vezi volumul „Factorul intern. România în spirala conspira?iilor", Editura Compania, 2016). Cea mai important? astfel de dezv?luire este chiar relatarea manierei de lucru în acel grup întrunit pentru constituirea C.N.I.. Iar în privin?a noului proiect de reglementare prin lege a serviciilor de securitate na?ional? (r?mas, pân? azi, f?r? votul Parlamentului, c?ci România este dominat? de interese prea puternice ca acest domeniu s? fie dereglementat), cea mai important? dezv?luire, a?adar, nu ?ine de domeniul informativ, ci de sfera principiilor: reglemntarea serviciilor de securitate na?ional? este un scop în sine sau un mijloc pentru atingerea unui scop? Pozi?ia generalului Rogojan (expert în reglementarea juridic? a activit??ii serviciilor secrete) a fost urm?toarea: reglementarea serviciilor de securitate na?ional? nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care este asigurat? continuitatea suprapolitic? a identit??ii na?ionale.

Generalul Constantin Degeratu, ?eful departamentului pentru securitatea na?ional? al Administra?iei Preziden?iale, nici nu s-a opus, nici n-a aprobat acest principiu. Pur ?i simplu, l-a ignorat. Ca urmare, noile reglement?ri (nici azi trecute prin votul Parlamentului) n-au fost focusate pe ideea conserv?rii valorilor ce ?in de identitatea na?ional?. În centrul acestei b?t?lii pentru un principiu era posibilitatea trecerii siguran?ei economice a ??rii în registrul obliga?iilor de serviciu ale... serviciilor de securitate na?ional?. Dac? aceast? obliga?ie legal? ar fi fost impus?, riscurile de subminare economic? a ??rii ar fi putut trece în registrul activit??ilor curente ale S.R.I. ?i S.I.E. N-a putut fi impus? ?i, astfel, subminarea economic? a ??rii a fost scoas? din vizorul securit??ii na?ionale. Grupurile de interese care s-au opus principiului na?ional din activitatea serviciilor de securitate na?ional? au argumentat cu un principiu pretins a fi esen?a liberalismului economic: libertatea de ini?iativ? privat? particular? a agen?ilor economici.

Generalul Aurel I. Rogojan n-a putut impune adev?rul istoric potrivit c?ruia nici libertatea economic? nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru prosperitatea na?iunilor. Pierderea acestei b?t?lii de c?tre adev?rul istoric (?i de c?tre reprezentan?ii interesului na?ional) a fost urmat? de subminarea sistematic? a identit??ii economice române?ti în tablou general al identit??ii na?ionale. Neoliberalismul dereglement?rilor a învins na?ionalismul.

Azi, pre?edintele Johannis are în bra?e aceast? problem? nereglementat? înc? legal. „Aceast? criz? numit? Brexit are în ea o mul?ime de oportunit??i", a declarat Johannis. Pentru cei care gândesc sub constrângerea realit??ilor, iar nu sub „cizma" ideologiilor, este clar c?, odat? cu Brexit, avem de a face cu o întoarcere a neoliberalismului economic c?tre matca sa. Imediat dup? Brexit, Johannis a vorbit despre necesitatea româneasc? a unui proiect de ?ar?. Dup? p?rerea mea (mai degrab?, dup? flerul meu), pre?edintele Johannis era deja, înainte de Brexit, angajat în finalizarea legislativ? a proiectului numit Comunitatea Na?ionl? de Informa?ii ?i intrase în conflict cu neoliberalismul directorului S.I.E., Mihai R?zvan Ungureanu. Dac? pre?edintele Johannis va reu?i s? impun? principiul na?ional în reglementarea seviciilor de securitate na?ional?, va pune fundamentul unui proiect de ?ar?. F?r? acest fundament, ne vom duce mai departe în jungla neoliberal? f?r? s? putem vedea cum pierdem copac dup? copac, iluzionându-ne c? dezvolt?m durabil p?durea.

Na?ionalismul economic nu are nimic de a face cu na?ionalismul politic. ?ine de esen?a identit??ii noastre na?ionale s? avem o economie s?n?toas?, capital privat autohton puternic ?i un sistem de educa?ie public? pliat pe adev?ratele noastre nevoi economice, înscrise într-un proiect de ?ar?. Ni?te „elefan?i" economici î?i vor dori în chip natural dreptul de a opera liber ?i în ?ara „?oriceilor". Nu este pus sub semnul întreb?rii acest drept. Na?ionalismul economic pleac? îns? de la constatarea faptului c? „?oriceii" nu devin "elefan?i" sub ac?iunea derepturilor pro-elefan?i. ?i se întreab? a?a: au fost, cândva, „elefan?ii" de azi „?oricei" ?i ei? Cum au devenit „?orceii" de ieri „elefan?ii" de azi? Constat? c? „?oriceii" de ieri au putut cre?te sub protec?ia unor interese na?ionale care n-au permis „elefan?ilor" de atunci s?-?i fac? de cap în ?ara lor. Neoliberalismul ar vrea ca, la startul unei curse de maraton economic, ?i „elefan?ii", ?i „?oriceii" s? porneasc? cu acelea?i drepturi. Acest darwinism ideologic este mincinos, cu siguran??. „?oriceii" au, o vreme, nevoie de protec?ia legilor din ?ara lor chiar împotriva „elefan?ilor".
Dac? ?ara mea este, acum, U.E., dar puterea mea economic? este una de „?oricel", este clar c? nu pot concura cu „elefan?ii" din U.E. Am obliga?ia s?-i conving pe mai marii drepturilor din ?ara mea (U.E.) cu privire la dreptul meu la discriminare pozitiv?.

footer