Revista Art-emis
Intelectualitatea basarabean? - victim? a regimului social PDF Imprimare Email
Lector. univ. dr. Galina Martea, Olanda   
Miercuri, 06 Iulie 2016 14:48

Lector univ. Galina MarteaEpoca modern? între dreptate ?i nedreptate, între schimb?ri ?i provoc?ri. Un fenomen destul de natural în procesul evolu?iei ?i al existen?ei care confirm? doar faptele din realitatea obiectiv? ?i ordinea fireasc? a lucrurilor. Aceasta are loc într-o conjunctur? ce atest? atât pozitiv cât ?i negativ procesele dezvolt?rii umane în contextul evolu?iei. Procesele respective, cu caracter istoric, presupun atât acumul?ri cantitative în via?a social? ce duc la schimb?ri radicale/calitative, cât ?i la schimb?ri ce produc regrese ?i situa?ii pline de dezacorduri. Asemenea lucruri, în special, cu accente negative ce sunt în defavoarea factorului uman ?i cu con?inuturi pline de contraziceri, se produc în ??rile unde sistemul politic al guvern?rii regleaz? în mod sfid?tor regulile de joc ale dezvolt?rii social-umane. În jocul respectiv, condi?ionat, particip? întreaga popula?ie a unei ??ri, inclusiv, ?i p?tura intelectual? care este cea mai important? substan?? în dezvoltarea ?i men?inerea echilibrului spiritual ?i cultural într-un mediu social. Dar, f?r? a acorda o aten?ie special? clasei intelectuale, în situa?ia respectiv? nu mai conteaz? cine este prezent într-un asemenea proces al existen?ei, îns? conteaz? cine este victima acestui joc sfid?tor care, în rezultat, produce doar deformarea/degradarea ?i inechitatea social?. Degradarea social?, fiind un proces de deterioare numai spre r?u a tuturor mecanizmelor sociale, este orientat?, în primul rând, în distrugerea culturii unui popor, aceasta din urm? reprezentând totalitatea valorilor spirituale ?i materiale a unei societ??i. Iar inechitatea social? este acel proces care divizeaz? societatea în mai multe categorii sociale, astfel producând fenomenul nedrept??ii care se r?sfrânge destul de negativ asupra maselor. Nemijlocit, divizarea societ??ii se r?sfrânge destul de negativ ?i asupra clasei intelectuale care suport? consecin?ele respective. În acest caz, spre exemplu, s-ar putea spune c? intelectualitatea devine victima inechit??ii ?i injusti?iei sociale, indiferent de faptul c? este promotoarea celor mai distinse valori ?i ac?iuni umane într-o societate.

O astfel de situa?ie paradoxal? are loc în societatea basarabean? unde intelectualitatea nu este apreciat? la justa valoare, nu este protejat? social la nivelul corespunz?tor, iar statul nu contribuie ?i nu con?tientizeaz? absolut deloc importan?a ?i rolul major al acesteia în societate. P?tura intelectual?, fiind format? din pedagogi, medici, ingineri, scriitori, savan?i, economi?ti ?i to?i acei oameni care au o specialitate/preg?tire corespunz?toare în rezultatul unei munci intelectuale, este acea categorie social? pentru care munca intelectual? reprezint? sursa principal? de existen??. Intelectualitatea este acea categorie de oameni care are ?i un nivel de cultur? corespunz?tor, în anumite limite, posedând, în acela?i timp, ?i cuno?tin?e multilaterale prin intermediul c?rora percep lumea înconjur?toare într-un mod aparte. De aceea, pentru a men?ine acest echilibru intelectual/spiritual atât pentru sine, cât ?i pentru societate intelectualul are nevoie de o existen?? decent?, aceasta, la rândul ei, fiind indestulat?/încurajat? de o retribu?ie b?neasc? corespunz?toare pentru munca efectuat?, de un mediu social s?n?tos, de o rela?ie sau atitudine omeneasc? din partea statului, de un impuls social pozitiv care s?-l stimuleze ?i s?-l motiveze c?tre ac?iuni cât mai favorabile care, în rezultat, s? aduc? beneficii întregii societ??i. Ca s? nu idealiz?m fenomenul intelectualului, oricum acesta este un om al societ??ii care are nevoie, în mod prioritar, de protec?ie social? justificat?, iar existen?a acestuia trebuie întemeiat?, în mod obligatoriu, pe cele mai solide ?i umane principii. Numai în a?a mod, respectând asemenea rânduieli, regulile de joc ale existen?ei sociale se vor fonda pe principii de transparen?? ?i echitate, iar realitatea prezent? în societatea basarabean? ar putea treptat s? se remodeleze doar c?tre ac?iuni cu efecte pozitive.

Cât nu am dori s? descriem ?i s? abord?m defini?ii cu caracter pozitiv ale existen?ei sociale corelate pe dreptate ?i corectitudine, oricum, cu p?rere de r?u, realitatea existent? din societatea basarabean? r?mâne incert? ca subiect al prezentului. Indiferent de toate, situa?ia clasei intelectuale la ziua de azi este o triste?e care provoac? doar comp?timire. Procesele ce au loc în societate se deruleaz? în cel mai jalnic ?i dureros mod, iar lumea care este parte component? a acestora nu este altceva decât victima regimului social existent. Majoritatea popula?iei, printre care ?i p?tura intelectual?, este în afara protec?iei sociale ?i în afara sistemului de valori. Nemaivorbind de alte categorii de oameni, îns? intelectualitatea este acea categorie social? care fierbe de decenii într-un cazan al s?r?ciei ?i umilin?ei. Situa?ia prezent? decurge din multiple ac?iuni negative ale administr?rii statale ce sunt fondate pe concep?ii incorecte de administrare ?i convie?uire social?. În mod evident, este vizibil principiul inegalit??ii ce face dispropor?ii majore dintre intelectualitatea subordonat? ierarhiei statale ?i intelectualitatea ce face parte din puterea statului. Aici ar urma s? men?ion?m c? atât intelectualitatea din puterea statului cât ?i intelectualitatea din subordine este o categorie social?/public?, îns? cu priorit??i diferite. Dac? s? ne referim la statutul social ?i veniturile personale ale acestora ob?inute din munca efectuat?, atunci situa?ia î?i schimb? traiectoria existen?ei. O alt? parte a realit??ii este c? un intelectual-func?ionar din puterea statului este cu mult mai avantajat ?i considerat cu mult mai prioritar în societate, astfel primind ?i o retribu?ie lunar? de câteva ori mai mare decât a unui intelectual-func?ionar din subordine, drept model fiind acel din sfera înv???mântului, medicinei, ?tiin?ei, etc. Spre exemplu, dac? salariul mediu lunar al unui angajat/cadru didactic din înv???mântul preuniversitar este de 3708 lei moldovene?ti sau 199$ (Biroul Na?ional de statistic?, ianuarie 2016, Chi?in?u[1]. Salariul mediu lunar al unui func?ionar public din puterea statului (direc?ii administrative centralizate) este de 11419 lei moldovene?ti sau 614$, iar al unui func?ionar public din ministere, departamente este de 6127 lei moldovene?ti sau 330$. Respectiv, salariul mediu lunar al unui angajat/medic din sistemul s?n?t??ii este de 4354 lei moldovene?ti sau 234$, al unui cercet?tor ?tiin?ific este de 4319 lei moldovene?ti sau 232$, al unui bibliotecar este de 3088 lei moldovene?ti sau 166$, etc. Iar dac? s? ne referim la m?rimea salariului unei lucr?toare pentru dereticare în ?coal?, fiind de 2000 lei moldovene?ti sau 107$, atunci acesta este aproape egal cu m?rimea salariului lunar al unui pedagog încep?tor care reprezint? 2200 lei moldovene?ti sau 118$. Totul fiind structurat într-o corela?ie imperfect? a dezvolt?rii ?i func?ion?rii sociale, astfel apare ?i fenomenul inechit??ii sociale care deformeaz? con?inutul de existen?? decent? a clasei intelectuale ?i nu numai. Nemijlocit, se formeaz? o ruptur?/pr?pastie care divizeaz? intelectualitatea între boga?i ?i s?raci, aceasta reprezentând tot mai evident tabloul real prin care se manifest? dezvoltarea cultural? a societ??ii. În contextul dat, situa?ia prezent? din societate este marcat? de tensiuni ?i provoc?ri ce agraveaz? tot mai mult supravie?uirea intelectualitatii în condi?ii de incertitudini. Dar, în ciuda tuturor nedrept??ilor, clasa intelectual? din subordine încearc? s? existe în continuare pentru a men?ine comunicarea ?i leg?tura reciproc? cu spiritualitatea, fenomen ce caracterizeaz? individualitatea acesteia.

Nu este deloc u?or, îns? prin intermediul unor idealuri intelectualitatea merge în pas cu umilin?a ?i întreaga complexitate a dezavantajelor sociale ce sunt o provocare direct? la personalitatea ?i identitatea acestora. Respectiva provocare implic? o multitudine de fenomene care, la rândul lor, afecteaz? ?i se r?sfrâng destul de nemilos în via?a cotidian? a intelectualului. Luând ca model personalitatea pedagogului din societatea basarabean? (care este reglatorul tuturor proceselor educative ?i instructive din societate, acestea înglobând în sine întregul set de m?suri ce sunt aplicate în mod sistematic în vederea form?rii personalit??ii omului, în vederea dezvolt?rii însu?irilor intelectuale, morale ?i fizice ale genera?iei în cre?tere, ale popula?iei indiferent de vârst?, ale societ??ii) vom deschide multiple paranteze care nu numai vor stârni discu?ii, dar ne va provoca ?i la o stare de tris?ete uluitoare care, în acela?i timp, ne va duce pân? la lacrimi. Este vorba de pedagogii/dasc?lii societ??ii care î?i duc via?a de azi pe mâine numai în s?r?cie ?i nedreptate social? total?. Ace?ti intelectuali ai societ??ii, numi?i pedagogi, pur ?i simplu se lupt? cu existen?a doar pentru a supravie?ui. Fiind acei ce promoveaz? ?i încurajeaz? zi cu zi vigoarea intelectual? în societate, pedagogul basarabean ?i întreaga clas? intelectual?, excep?ie cea din puterea statului, este profund afectat? de efectele dramatice ale dezvolt?rii sociale. Prin mari dificult??i ?i nedrept??i sociale/condi?ii istorice nefavorabile cadrele didactice (precum ?i medicii, cercet?torii ?tiin?ifici, etc), dac? s? lu?m la figurat, nu sunt considerate în mod autentic autoritate public?, astfel neavând nici statutul respectiv. Un exemplu real este c? pedagogul nu este titular al „gradului de calificare pentru func?ia public? în serviciul public" a?a cum îl au func?ionarii din puterea statului. Atunci ne întreb?m, de ce func?ionarii organelor supreme executive ale puterii de stat (ministere, guvern, parlament, alte structuri/departamente din ierarhia statal?) de?in calificarea func?ionarului în serviciul public, respectiv având ?i avantajele respective, iar cadrele didactice nu sunt raportate la acest statut sau la aceast? categorie social?/public?. De?inerea calificativului/gradului de func?ionar public înseamn? ?i prezen?a unor facilit??i în retribu?ia muncii, precum ?i în condi?iile de pensionare conform vechimii în munc? (15 ani de activitate în serviciul public) ?i, respectiv, m?rimea acesteia fiind de 75% din m?rimea salariului lunar[2]. Pe când al unui intelectual/cadru didactic, spre exemplu, condi?iile de pensionare sunt de cel pu?in 30 ani (femei) ?i 32,6 ani (barba?i) de activitate ?i, respectiv, m?rimea acesteia fiind de 42% din m?rimea salariului lunar. În cazul dat, ne întreb?m: de ce pedagogul nu este persoana prioritar? a societ??ii cu avantajele respective, iar fuc?ionarul din puterea statului este acel care se bucur? de mai multe facilit??i în societate? Dac? s? ne referim la pedagogul din zonele rurale, atunci situa?ia devine ?i mai jalnic?.

Înv???torul de la sate pe lâng? munca intelectual? mai urmeaz? s? îndeplineasc? ?i munca fizic? ?i anume: activitatea de muncitor la prelucrarea p?mântului. Cred, nu exist? un pedagog de la sate care s? nu fie implicat în munca agricol? proprie, având una sau câteva cote/hectare de p?mânt sau cel pu?in o gradin? destul de mare. În caz contrar, intelectualul/pedagogul din zona rural? nu ar supravie?ui în condi?iile unei s?r?cii sociale absolute dac? nu ar avea acel petec de p?mânt care s?-i asigure un supliment de produse alimentare cultivate din propria gradin?. În asemenea condi?ii pedagogul î?i limiteaz? cuno?tin?ele ?i posibilit??ile intelectuale, astfel neavând timpul necesar pentru o preg?tire special? suplimentar? ?i, nemijlocit, pentru o dezvoltare mai complex?. În acela?i timp, neavând ?i mijloacele moderne de comunicare cu lumea extern?, spre exemplu leg?tura internet ?i prezen?a calculatorului (deoarece aceste servicii necesit? bani), pedagogul/intelectualul de la sate se reduce la cele mai inferioare condi?ii de dezvoltare uman?. Este foarte dureros acest lucru, îns? realitatea incert? ?i plin? de neajunsuri materiale este prezent? zi de zi în via?a intelectualului, în special al celui din zonele rurale. Pedagogul, fiind intelectualul societ??ii care educ? genera?ia în cre?tere, nu este considerat absolut deloc o prioritate na?ional? în stat. El este doar un simplu cet??ean al societ??ii care se zbate între s?r?cie/moral? ?i nedreptate social?. Totodat?, este lipsit de o existen?? decent? ?i de ?ansele de a tr?i în cadrul unui anumit nivel de trai sau al unui standart de via?? corespunz?tor intelectualului. Tot el, pedagogul-intelectualul, inclusiv ?i intelectualul din alte domenii de activitate, este condi?ionat s? sufere de subnutri?ie, de lipsa protec?iei ?i serviciilor sociale corespunz?toare, de absen?a aspectelor materiale ?i imateriale care sunt un stimulator pozitiv în existen?a uman?. În rezultat, totalitatea acestor fenomene îl determin? la st?ri de inferioritate social? ?i, nemijlocit, îi provoac? st?ri de incertitudine în propria personalitate. Dezam?jit de propria existen??, aceasta fiind o lupt? continu? pentru supravie?uire, pedagogul/intelectualul, cât ?i întreaga clas? intelectual?, nu mai caut? onoare în societate, ci pur ?i simplu se mul?ume?te cu ceea ce are ?i, astfel, încearc? s? reziste moral ?i fizic la toate greut??ile cotidiene. Cu un venit lunar în medie de 199$ pedagogul este nevoit s? fac? fa?? tuturor problemelor ce îl înconjoar?. Majoritatea dintre ei sunt foarte bolnavi, în special de boli cardiace ?i ale sistemului nervos (hipertensiune, alte). Respectiv, tot ei sunt obliga?i s? îndure ?i foame, limitându-se la o hran? cu mult inferioar? necesit??ilor ?i cerin?elor umane, deoarece veniturile/salariile lunare oferite de c?tre stat sunt incompatibile cu nivelul de trai. Nec?tând la toate acestea, ei sunt implica?i în procesul de studii ?i dup? vârsta de pensionare (pensionarii constituind 16% din numarul total de pedagogi al înv???mântulului preuniversitar – ?coli, licee), deoarece lipsesc cadrele pedagogice necesare, în special la sate (problema fiind migra?ia pedagogilor în afara ??rii, abandonul fiind de aproape 2000 persoane în an sau peste 2000 locuri vacante).

Absolven?ii facult??ilor pedagogice nu mai vor s? se încadreze cu serviciul în ?coal?, deoarece salariile sunt foarte mici ?i nu sunt motiva?i în a de?ine aceast? activitate (salariul cadrelor didactice reprezentând 60-70% din m?rimea salariului mediu stabilit pe economie, acesta fiind de 4500 lei moldovene?ti sau 242$[3]. De aceea, o mare parte dintre pensionari sunt nevoi?i s?-?i continuie activitatea pedagogic? pentru a nu întrerupe procesul educa?ional de la sate care este deja în condi?ii catastrofale. Astfel, neavând mijloacele financiare necesare pentru supravie?uire, pedagogul, în special din zonele rurale, nu-?i permite s? plece la odihna bine meritat?, îns? este nevoit s? activeze ?i dup? vârsta de pensionare (pensia medie fiind de 1554 lei moldovene?ti ?i, respectiv, 83$: ianuarie 2016, BNS). În contextul acestor problematici ?coala de la sate, în special, este pe cale de dispari?ie, deoarece contingentul de copii se reduce esen?ial din an în an (natalitatea foarte redus?, migra?ia în mas? a popula?iei), iar statul nu mai acord? mijloacele financiare necesare pentru între?inerea acesteia. În linii generale, statul este capabil de a acoperi necesit??ile ?colii doar pentru salarizarea angaja?ilor, contribu?ii de asigur?ri sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asisten?? medical?, plata m?rfurilor ?i serviciilor (energie electric?, gaze, energie termic?, ap? ?i canalizarea, dar si acestea nu integral) ?i, poate, alte cheltuieli de strict? necesitate în m?rimi foarte mici. Respectiv, acei guvernatori care mai ieri au p?r?sit b?ncile ?colii nici nu vor s? aud? de problemele ?i cerin?ele cadrelor didactice care cer insistent majorarea salariilor pentru a face fa?? procesului regresiv/infla?ionist ?i procesului de s?r?cie social?. Fiind persoana care pune în mân? stiloul la toat? lumea (viitorii judec?tori, guvernatori, etc), pedagogul/intelectualul din societatea basarabean? este acel ce nu mai are nici o valoare în societate ?i nu este apreciat deloc la justa valoare, astfel fiind umilit pentru a duce o via?? mizer? ?i plin? de lipsuri. În epoca modern? pedagogul, în special cel de la sate, nu-?i poate permite de a procura un calculator pentru a cunoa?te, cel pu?in, mai multe despre dezvoltarea uman? ?i despre tot ceea ce este nou în lumea civilizat?, în special în sistemul de înv???mânt performant, deoarece veniturile personale/retribu?ia lunar? oferit? de c?tre stat nu le acoper? nici minimul de existen??. Pedagogul, care constituie 51558 persoane (anul de studii 2015-2016) la o popula?ie de 3553,1 mii, este supus în permanen?? procesului de umilin??, jignire ?i lipsuri materiale enorme care, în rezultat, îl fac s? ating? o stare de dec?dere moral? ?i, într-un fel, de a-?i pierde demnitatea de intelectual al societ??ii. Un episod/tablou cât se poate de trist prin care se strecoar? imaginea ??rii ?i, totodat?, imaginea intelectualului din societate. Deci, cu s?r?cia absolut? ?i mizeria social? se confrunt? întreaga popula?ie a societ??ii, inclusiv p?tura intelectual?, inclusiv pedagogul-intelectualul.

Pentru a face unele compara?ii despre importan?a pedagogului-intelectualului în societate, atunci a? dori s? ne referim la Islanda (situat? geografic aproape lâng? cercul polar), ?ara în care cadrul didactic este cea mai important? figur? a societ??ii, respectiv, având ?i priorit??ile necesare. Islanda, ?ara cu cele mai bune condi?ii de via?? din lume ?i cei mai ferici?i locuitori din lume (clasament mondial, locul doi. Informeaz? World Happiness Report[4] are ?i un sistem educa?ional performant datorit? faptului c? statul ofer? o importan?? major? acestui sector social. Valoarea pedagogului în societate, inclusiv a întregii clase intelectuale (cu toate c? în aceast? ?ar? fiecare persoan? este apreciat? în egal? m?sur? ?i la nivelul cuvenit), este recunoscut? ?i motivat? de c?tre stat prin cele mai decente mijloace de existen?? ?i protec?ie social?, iar retribu?ia pentru munca îndeplinit? ale acestora este compensat? în termeni de echitate social?. Acest lucru este identic ? pentru alte ??ri dezvoltate precum Finlanda (cel mai eficient sistem de înv???mânt din Europa. Studiu realizat de Pearson[5], Danemarca, Elve?ia, Olanda, Australia, Noua Zeland?, Japonia, Singapore, Canada, etc. Dup? cum educa?ia este considerat? un drept fundamental în societatea contemporan? competitiv?, la fel ?i imaginea ?colii ?i prestigiul profesiei de pedagog este o valoare prioritar? na?ional?. Astfel, con?tiin?a na?ional? a acestor ??ri este plin? de responsabilitate fa?? de con?inutul educa?iei ?i importan?a intelectualului în societate care, în rezultat, sunt doar dezvoltare uman?, evolu?ie cultural?. Cred, cu to?ii ne-am dori s? avem parte de o asemenea atitudine uman?/civilizat? care ar urma s? fie implementat? ?i în societatea basarabean? ?i în via?a intelectualului basarabean.
---------------------------------------
[1]http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=SAL0151&ti=Castigul+salarial+mediu+dupa+Activitati+economice%2C+Ani%2C+Sector+si+Luni&path=../quicktables/RO/03%20SAL/SAL01/serii%20lunare/&lang=1
[2] http://www.pension.md/md/publications/ps/334.html
[3] http://deschide.md/ro/news/economic/22639/Guvernul-va-majora-salariul-mediu-pe-economie-%C3%AEn-2016.htm).
[4] https://razvanpascu.ro/2015/05/17/top-10-cele-mai-fericite-tari-din-lume/
[5] http://www.ziare.com/scoala/educatie/topul-surprinzator-al-celor-mai-bune-sisteme-de-educatie-tari-din-asia-pe-primele-locuri-1297731

footer