Revista Art-emis
Agenturile străine de la C.N.S.A.S. (1) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 29 Iunie 2016 13:44

CNSAS 1Beneficiind de amabilitatea Editurii „Compania" din Bucureşti şi a autorului - domnul General de Brigadă (r) Aurel I. Rogojan, avem posibilitatea să vă oferim câteva fragmente din laborioasă recentă apariţie editorială „Factorul intern. România în spirala conspiraţiilor". Un mozaic informaţional, analitic, generos documentat cu un support profesional subtil şi subliminal, dificil dacă nu chiar imposibil de contracarat, o carte în care elementele de noutate se contopesc sau se separă de „ştiutele" sau mai puţin cunoscutele „ingrediente" cotidiene ale mass-media din România (nu neapărat româneşti). Nu lipsesc „decopertările" unui comportament rudimentar, violent verbal, apelative insultătoare de tip „Nincs kegyelen" ale unor exemplare u.d.m.r.-iste, incompatibile cu o instituţie a statului român: „Români împuţiţi! La muncă cu românii! [...] ... Tu-vă neamu-n... de români!". (Redacţia).

În ziua de 31 ianuarie 2003, cotidianul „Evenimentul zilei" (nr. 3270) titra „S.R.I. a luat în colimator « Gruparea Dinescu »". Ştirea îl avea ca sursă chiar pe şeful „grupării", Mircea Dinescu, care obţinuse informaţia din interiorul Comisei parlamentare speciale de anchetă a C.N.S.A.S., constituită pentru a stabili persoanele vinovate de scurgerea de informaţii din arhivele Securităţii care tulburau echilibrul eşichierului politic, dar menită şi a răspunde unor solicitări (comenzi) extralegale. Ce aflase Mircea Dinescu şi de la cine ar fi putut afla ceva, dacă nu de la un membru al comisiei parlamentare cu care se găsea în aceeaşi barcă? Mircea Dinescu, membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a declarat la o masă rotundă organizată de P.N.Ţ.c.d. că S.R.I. îi acuză pe unii membri ai Colegiului C.N.S.A.S. că aduc atingere siguranţei naţionale. Acuzaţiile ar fi fost aduse cu prilejul audierii conducerii S.R.I. de către comisia de anchetă, atunci când directorul serviciului, Alexandru Radu Timofte, referindu-se la cei 11 membri ai Colegiului C.N.S.A.S., ar fi afirmat : « Sunt acolo cinci cu care ne înţe¬legem. Însă printre ceilalţi şase sunt unii nesiguri. Avem date despre ei. » Dinescu a recunoscut că nu poate reproduce exact ce a spus directorul S.R.I., dar că, pe de o parte, Timofte ar fi apreciat calitatea de oameni serioşi, patrioţi a unor membri ai Colegiului, iar pe de altă parte, s-ar fi arătat în¬grijorat de câţiva « nesiguri », oameni asupra cărora planau îndoieli. Am putea completa că unii dintre beneficiarii studierii arhivelor Securităţii chiar au fost prinşi cu « ocaua mare » (serviete, valijoare cu documente xerocopiate) pe la porţi străine, neprevăzute de legea deconspirării poliţiei politice. Horia-Roman Patapievici, un alt membru al Colegiului C.N.S.A.S., a auzit şi el că „cineva din S.R.I. ar fi spus că printre cei şase se află unii mânaţi de interese obscure". În ceea ce priveşte « interesele obscure », Mircea Dinescu a fost tranşant: „Cum ar veni, suntem spioni vechi. Lucruri care s-au mai scris în România Mare, că suntem agenţi străini, prieteni cu ambasadori [...]. Nu suntem oameni de încredere". Chelul, când nu are ce face... Dar puţintică răbdare, căci vom descoperi şi o parte din motivele agitaţiunii lui Dinescu. Deputatul Emil Boc a declarat atunci presei că „ [...] în cadrul audierilor au existat din partea unora sau a altora suspiciuni cu privire la faptul că unii membri ai Colegiului C.N.S.A.S., prin activităţile lor conexe, ar putea periclita siguranţa naţională. Nu s-a prezentat vreo probă în acest sens". Este interesant de observat modul în care neagă Emil Boc că directorul S.R.I. ar fi afirmat cele atribuite lui de Dinescu: „Nu pot să vă confirm că la S.R.I. s-a făcut această declaraţie [...] ea are valoarea unei simple speculaţii". Un alt membru al comisiei respective, senatorul Aron Belaşcu, a fost întrebat: „Ce a intenţionat să spună directorul S.R.I. când s-a referit la unii membri ai Colegiului C.N.S.A.S. care sunt mânaţi de interese obscure?" Şi a răspuns: „Nu i-am pus întrebarea asta... Ah... Staţi! Nu pot să confirm aşa ceva. Nu ştiu !". Dacă aşa stau NOTA M.Dinesculucrurile, de ce or fi simţit nevoia Dinescu şi Patapievici să se sensibileze la o simplă speculaţie? Chelul, când nu are ce face...

Temeiul gâlcevii iscate de „vechii spioni" - ca să-l cităm pe Mircea Dinescu atunci când se impune - a fost, zic ei, apariţia în presă a dosarului lui Dionis Patapievici, tatăl lui Horia-Roman Patapievici. Din dosar rezultă că Dionis Patapievici a avut o biografie controversată, prezentând suspiciuni mai mult decât rezonabile că ar fi vorba de o bio-grafie de agent ilegal (fantomă), una special construită şi susţinută de servicii secrete străine. Totuşi, senatorul Belaşcu a dat o frântură de informaţie importantă: „Totul pleacă de la unii colegi de-ai lui Dinescu care revendică probleme ce ţin de siguranţa naţională". Mircea Dinescu şi Horia-Roman Patapievici nu au fost doriţi în Colegiul C.N.S.A.S.. Formaţiunile politice adverse partidelor care i-au propus au făcut tot ce le-a stat în putinţă, dar fără sorţi de izbândă, ca să blocheze numirea lor. În acel context, s-a făcut apel şi la memoria unor „foşti", care au produs o „Notă" despre Mircea Dinescu, pe care o reproducem în paginile următoare.

În zona C.N.S.A.S. au gravitat interesele mai multor servicii străine, începând cu cele ale Ungariei. La Moscova şi la Washington se ştiau se¬cretele arhivelor din replicile electronice ce le-au parvenit la începutul anului 1990. Ba chiar mai mult, interese punctuale au avut serviciile germane, britanice, franceze, italiene, ale Vaticanului şi, în măsura în care nu au fost servite de partenerul mai mare, nu trebuie exclusă colaborarea cu prieteni din interiorul C.N.S.A.S. Nu ar fi ceva extraordinar, face parte din regulile şi din mersul jocului. Dacă totuşi S.R.I.-ul o fi avut vreun motiv de îngrijorare, acela putea fi legat doar de evaluările privind dosarele nepredate C.N.S.A.S. -ului din raţiuni de securitate naţională. Ce nu poate rămâne neobservat este conduita provocator-diversionistă, chiar cu conotaţii şantajiste, a acelor membri ai Colegiului C.N.S.A.S. care anticipau deconspirări, terorizând mediatic adversari politici ori personali, sau lovind cu ură în ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi trecând, în schimb, ostentativ sub tăcere colaborarea, inclusiv cu servicii străine, a altora.
- Va urma -

footer