Revista Art-emis
Finalul josnic al dinastiei, operat de Carol al II-lea ?i cretinul regal Mihai I PDF Imprimare Email
Pamfil ?eicaru   
Luni, 20 Iunie 2016 08:06

Pamfil ?eicaru, art-emisLiderul P.S.D., Liviu Dragnea, a declarat c? U.N.P.R. si A.L.D.E. sunt de acord cu legiferarea de urgen?? a statutului casei regale: „Casa Regal? (nu se precizeaz? care dintre ele - n.r.) este un simbol al României de care trebuie s? avem grij? [...] To?i (care „to?i" sau care ton?i ? - n.r.) am fost de acord ca s?ptamâna viitoare vom avea un proiect de lege. Dac? vom considera c? este totu?i bine s? se intâmple repede, vom avea o discu?ie ?i cu primul-ministru ?i atunci într-adevar, pentru asta, putem discuta chiar ?i de o ordonan?? de urgen??. Sigur, dac? ?i Guvernul este interesat", a declarat Dragnea, citat de „Gândul"[1]. Deci, Liviu Dragnea recunoa?te public c? statutul casei regale este în afara legii! Pentru ace?ti circari ai clasei politice române?ti cuvintele Luceaf?rului se potrivesc ca o m?nu??: „Ni?te r?i ?i ni?te fameni! I'e ru?ine României s? v? zic? vou? oameni!". Despre reprezentan?ii parazitismului casei regale, dar ?i despre „corectitudinea" reginei-mam? ?i a Occidentului fa?? de România ne relateaz?, în cele ce urmeaz?, celebrul jurnalist Pamfil ?eicaru, contemporan cu evenimentele pe care le descrie. (Redac?ia)

„Rusia sovietic? ne propunea s? negociem un armisti?iu, iar Anglia ne cerea capitularea f?r? condi?ii"

„Acum o or? am primit scrisoarea din 9 iunie, deci diferen?a este de 11 zile. Regret c? informa?ia dat? nu poate fi folosit? spre a l?muri multe aspecte necunoscute menite s? defineasc? r?spunderile politice pe care emigra?ia se fere?te s? le cunoasc?. Asist de câteva luni la ofensiva verde de a zvârli r?spunderea insurec?iei din ianuarie 1941 asupra Mare?alului Antonescu. Într-o publica?ie verde din Canada, Monica Lovinescu, analizând romanul lui Preda, „Delirul", ridic? problema insurec?iei din ianuarie 1941, azvârlind r?spunderea asupra Mare?alului Ion Antonescu. Explicabil: verzii erau la guvern ?i s-au r?sculat. De ce? Nici ei n-au izbutit s? g?seasc? o explica?ie. În?eleg c? se crede c? nu este oportun s? se arate adev?rul în ce prive?te înl?n?uirea evenimentelor din noiembrie 1943, când la Stockholm ambasadoarea Kolontay a propus ministrului României în Suedia, Nanu, începerea unor negocieri în vederea unui armisti?iu, pân? la 23 august 1944. Nimeni nu a observat o stranie coinciden?? ?i anume: la scurt interval de timp, de la ini?iativa Rusiei sovietice de a negocia un armisti?iu cu România s-a început la radio BBC Londra un atac în limba francez?, f?cut de Steed, în care eu eram acuzat c? duc în eroare opinia public?, acuzând Rusia sovietic? de a inten?iona s? ajung? la Marea Egee. I-am r?spuns prin „Curentul" (mi se pare, nr. din 4 sau 5 decembrie 1943); un nou atac din partea lui Steed, care încheia sus?inând c? România nu are altceva mai bun de f?cut decât s? capituleze f?r? condi?ii ?i cât mai repede. La ultimul meu r?spuns, a amu?it. Deci, Rusia sovietic? ne propunea s? negociem un armisti?iu, iar Anglia ne cerea capitularea f?r? condi?ii. ?i s-a mers la capitulare, a?a cum o cerea Anglia.

„Elena, mama lui „Mihai Vitez?" (femeia miracolului biologic, care a izbutit s? fac? în 6 luni ?i jum?tate un copil normal de 4 kg) a urât Poporul Român, dar i-au pl?cut banii lui"

C? Mihai era un cretin, nu o mai discut?m, cine a sus?inut ?i a izbutit s? realizeze capitularea f?r? condi?ii a fost Elena, mama lui Mihai, femeia miracolului biologic, care a izbutit s? fac? în 6 luni ?i jum?tate un copil normal de 4 kg, de a fost nevoie s? se publice un comunicat oficial, semnat de mai mul?i profesori universitari de la facult??ile de medicin?, în care se sus?inea c? este posibil s? se nasc? un copil normal la 6 luni ?i jum?tate. Din curiozitate, caut? comunicatul ?i trimite-mi o copie. Ceea ce se ignor? adesea este afurisita inteligen?? a Poporului Român, care nu poate fi în?elat de comunicate oficiale, semnate chiar de necontestate autorit??i ?tiin?ifice. Rezultatul comunicatului: Mihai a fost numit „Mihai Vitez?" ?i „Mihai Pripitul". Adev?rul este c? Elena de Sparta a trecut „Rubiconul", înainte de c?s?torie. Eu înclin s? cred c? a fost colonelul Manos, comandantul regimentului de gard? c?lare al regelui Constantin, tat?l Elenei. Aceast? femeie a urât Poporul Român, dar i-au pl?cut banii lui. Ea vroia s? aduc? familia regal? a Greciei din nou pe tron. A?a este soarta acestei familii, mai mult f?r? tron ?i, din când în când, pe tron.

„Voi l?muri ?i finalul josnic al dinastiei, operat de Carol al II-lea ?i cretinul regal Mihai I"

Churchill sus?inea, împotriva Guvernului pe care îl prezida, readucerea regelui Greciei pe tron. De aici, zelul Elenei de a realiza capitularea f?r? condi?ii. Eu când termin de dezb?tut problemele vitale ale ??rii, voi l?muri ?i finalul josnic al dinastiei operat de Carol al II-lea ?i cretinul regal Mihai I. ?i informa?ia ce ?i-am dat-o, privitoare la afirma?ia f?cut? de o fost? secretar? a lui Cezar Petrescu, c? i-a? fi propus s? m? înso?easc? ?i el ar fi refuzat, constituie o pies? din angrenajul opera?iilor ce au dus la capitularea f?r? condi?ii. Va fi - cred eu - necesar s? prezint finalul dezonorant al monarhiei în România. Nu am primit nimic din materialul ce mi-ai trimis. Sunt v?mile v?zduhului care îl vor fi oprit. Î?i mul?umesc pentru ce îmi aminte?ti. A?tept ?i lucrarea privitoare la perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941. Sunt de acord cu tine c? str?in?tatea ne ignor?. F?r? îndoial?, lucr?rile lui Giurescu sunt lucr?ri de necontestat? autoritate. Au îns? un defect: autorul este în ?ar?, deci lucr?rile lui de sever? documentare sunt socotite pe nedrept c?r?i de propagand?, î?i dau o veste bun?: îmi vor ap?rea în limba englez? la o editur? din Statele Unite, rând pe rând, lucr?rile pe care le voi publica în german?. Sper s?-?i fac surpriza peste 3-4 s?pt?mîni, când voi trimite lui Virgil primele mele publica?ii în limba englez?, dintre care una este pentru tine ?i alta pentru Giurescu.

Eu fiind în emigra?ie, pot s? atac unele probleme care nu pot fi dezb?tute în România sau de cineva din ?ar?, publicând în Germania, Fran?a sau Anglia ?i Statele Unite, f?r? s? angajeze r?spunderea Guvernului român. Eu pot pleda chiar, prin situa?ia mea de emigrant, cauza ??rii mele. ?i voi continua s? folosesc limba german? ?i limba englez?, îmi este u?or, fiindc? am izbutit s? g?sesc ?i traduc?torii necesari ?i editorii. Ceea ce m? face încrez?tor în succes este pasiunea cu care lucrez ?i satisfac?ia pe care o am s? v?d c? ipotezele mele se verific?. Am citit în „Defense nationale" (apare sub auspiciile Statului Major francez) un rezumat al unui studiu publicat de A. Doak Barnett în „Foreign Affairs", din luna aprilie 1977, asupra rela?iilor chino-americane în materie de ap?rare. Pentru A. Doak Barnett, perspectiva unei cooper?ri militare f??i?e nu este de eliminat, fie c? ini?iativa vine de la China sau de la Statele Unite. Citez: „Orice demers tinzând s? se stabileasc? rela?ii oficiale în domeniul militar va avea consecin?e de o mare importan?? atât pentru Statele Unite, cât ?i pentru China ?i raporturile lor cu Uniunea Sovietic?, de unde necesitatea de a conduce asemenea demersuri cu cea mai mare pruden??". R?fuiala cea mare, Valentin, va fi Oceanul Pacific. Brejnev vrea s?-?i asigure neutralitatea Europei Occidentale în ipoteza foarte probabil? a unui conflict cu China ?i Japonia. Fire?te, are obsesia dezastrului din Manciuria din 1904-1905, care a avut drept consecin?? revolu?ia intern? care a cl?tinat ?arismul. În 1905, au ap?rut pentru prima oar? Sovietele. Extremul Orient tulbur? totdeauna Rusia.

Revenind la articolul din „Foreign Affairs", pentru autor jocul este complex, ?i grija Chinei în situa?ia de azi nu s-ar m?rgini s? a?eze detenta între cele dou? ??ri. A. Doak insist? deci frecvent asupra pruden?ei care, dup? p?rerea lui, trebuie s? prevaleze, dar nu exclude o eventual? aprovizionare a armatelor chineze cu material (c? acesta ar fi al alia?ilor europeni sau din propriul lor material). Totu?i, este de pe acum un domeniu de cooperare chino-american? care pare de dorit. Citez: „Washingtonul trebuie s? aib? în vedere serios posibilitatea de a furniza f??i? Chinei informa?ii care îi r?mân interzise, dar care sunt accesibile U.R.S.S., adic? informa?ii care sunt culese de sateli?i. Nu încape îndoial? c? ar fi utile Chinei în contextul ap?r?rii ei. Washingtonul ar trebui s? examineze favorabil nevoia Chinei pentru a îmbun?t??i capacitatea ei de ap?rare fa?? de imensa superioritate a Uniunii Sovietice, punând toat? greutatea politic? pentru a împiedica o înfruntare chino-sovietic?". Tu caut? s? ai acest num?r din „Foreign Affairs". Din nefericire, eu nu ?tiu nici engleza ?i nici germana. Este o sc?dere pe care o simt. Este o inteligent? impulsionare care se d? azi tinerei genera?ii de a st?pîni limbi de mare circula?ie. V?d dic?ionarele. Un dic?ionar francez-român de 825 de pagini e 65 de lei... Când m? gîndesc la anii de liceu, cu ce greutate puteai s? ai dic?ionarul latin-român al lui Ion N?dejde...

„?tiu s? creez atmosfera favorabil? ??rii mele"

Conferin?a de la Belgrad va intra în dezbaterea problemelor abia în septembrie, amânare cerut? de Rusia. Pân? atunci, voi putea publica în englez? ?i german? câteva lucr?ri pe care le am scrise ?i urmeaz? s? fie traduse. Fii sigur c? publicarea lor va pune în lumin? importan?a României în contextul Europei Centrale ?i al Balcanilor. Cu experien?a mea de gazetar ?i cunoa?terea problemelor interna?ionale, fii sigur c? ?tiu s? creez atmosfera favorabil? ??rii mele. Este un moment extrem de prielnic pentru o ac?iune de ap?rare a României, în contextul politic de azi. Chiar situa?ia geopolitic? a?a de dramatic? este în favoarea noastr?. Vecinul nostru se afl? într-un dramatic impas ?i este din ce în ce mai izolat. Culege roadele politice de nesa?iu spa?ial. Eu sunt convins c? vom reveni la ceea ce am fost ca teritoriu, din 1919 pân? în 1940. Acum, când la sfâr?itul lunii vei intra în vacan??, n-ai putea s? vii la München? Mi-ai fi de mare folos, ajutând-o pe Vegu?a care lupt? din greu s? pun? rânduial? în manuscrisele, notele, coresponden?a mea. Gânde?te-te c? ea ?ine gospod?ria într-o camer? de hotel, preg?te?te masa, spal? ?i calc? rufele, face ?i pe secretara, îngrije?te de subsemnatul, tare neglijent, mai ales cu s?n?tatea. ?i s?n?tatea ei este ?ubrezit?. Are o voin?? care îmi impune admira?ia. L-am v?zut pe Zub, dar tot a?tept s?-mi dea semne de via??. Îi voi scrie azi. Sfios ?i delicat, ca o domni?oar? de acum 60 de ani; curiozitatea lui intelectual?, spiritul critic, vioiciunea spiritului - îl fac s? fie o încântare. R?u faci renun?ând s? scrii „Tudor Vladimirescu". Eu îl socotesc ini?iatorul rena?terii Poporului Român, revolu?ia lui a d?râmat regimul fanariot. ?i nici nu avem o lucrare pe m?sura importan?ei lui. Nu uit admirabila monografie pe care ai consacrat-o Perului. ?tii c? Moldova ?i Valahia erau denumite în epoca fanario?ilor Peru al grecilor? C? mult ne-au jumulit ?i, bineîn?eles, cu complicitatea clasei boiere?ti a c?rei tic?lo?ie nu se dezminte în tot lungul am?râtei noastre Istorii. Îmi scrii c? te gânde?ti la o carte dedicat? iluminismului nostru, interferat cu cel european. Eu am o lucrare ap?rut? în 1952, intitulat? „Stanislas Auguste Poniatovski et l'Europe des Lumičres" de Jean Fabre, profesor de la Strasbourg, fost în 1919-1939 ?eful misiunii culturale franceze în Polonia. Este o lucrare de 740 de pagini, model de erudi?ie. Red? epoca de descompunere a Poloniei, care a înlesnit împ?r?irea ?i desfiin?area statului polonez. I-am ar?tat-o lui Zub ?i s-a gr?bit s-o noteze. Ce lec?ie de pr?bu?ire a statelor, când vrajba intern? duce la dislocarea unei opere de secole!

„A? vrea s? scriu o carte menit? s? vindece pe românii prea creduli în a?a-zi?ii alia?i"

Îmi dau seama de condi?ia ta de om f?r? cas?. Dar cred c? este un provizorat ?i ar fi cuminte s? g?se?ti o solu?ie. În asemenea condi?ii nu po?i lucra. Oricât ar fi de incomod? existen?a într-o camer? de hotel, am m?car un birou la care pot scrie ?i c?r?ile ce-mi sunt necesare le am rânduite ?i m? pot servi imediat. Pot lucra în lini?te. Nu-?i irosi timpul în ceea ce este str?in menirii tale. Când voi termina ceea ce lucrez, în septembrie, a? vrea s? scriu o carte menit? s? vindece pe românii prea creduli în a?a-zi?ii alia?i, î?i voi cita un fragment din cartea „L'Europe Centrale" de Jacques Droz, profesor la Universitatea din Clermont - Ferrand, ap?rut? în 1960. „Ŕ vrai dire la formation de la Petite Entente, doit peu de chose ŕ la France, qui devait plus tard devenir pourtant sa protectrice. Il ressort en effet des documents hongrois publiés que le secrétaire général du Quai d'Orsay, M. Paleologue, eut préféré en 1920 la constitution d'une confédération danubienne dont la Hongrie serait devenue le pivot - solution dont il attendait des avantages pour les commandes ŕ l'industrie française (pag. 246)" ?i le dau spre medita?ie. Când vom înceta de a ne l?sa r?t?cirilor sentimentale în politica extern? ?i vom în?elege c? între state nu exist? decât acorduri sau dezacorduri de interese? Închei, omagii doamnei ?i ?ie o cald? îmbr??i?are".

Pamfil ?eicaru
----------------------------------
[1] http://www.gandul.info/politica/cum-vrea-psd-sa-legifereze-statutul-casei-regale-15498293

footer