Revista Art-emis
Tradiţii de Paşti - obiceiuri din alte ţări PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Luni, 18 Aprilie 2011 09:57
Traditii de Pasti obiceiuri din alte tariCreştinii de pretutindeni devin uniţi în aceasta perioadă şi împărtăşesc bucuria Învierii. Anumite tradiţii se menţin în mare parte în lume (mielul, ouăle), dar se înregistrează şi altele, în funcţie de istoria, cultura şi specificul fiecărei ţări. În ţara noastră Sărbătoarea Paştilor începe cu Duminica Floriilor, amintind de întoarcerea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii merg la biserici cu crenguţe de salcie, simbol al fertilităţii şi vieţii, pe care le agaţă apoi la streşinile caselor şi la icoană. În vechime, la Florii oamenii îşi agăţau de un pom roditor mărţişorul purtat în luna martie. Dacă pomul rodea din belşug, atunci restul anului era bogat. Tot de Florii, ca să aibă noroc, fetele şi flăcăii obişnuiau să arunce pe ape curgătoare cununi din ramuri de salcie. În joia Mare, gospodinele înroşesc ouăle. În Vinerea Mare, ziua Răstignirii lui Iisus, tradiţia spune că e bine să se ţină post, să nu se aprindă focul, să nu se pregătească bucate. Sîmbăta se merge la biserică pentru a asculta slujba Învierii, şi a primi lumină de la lumînările preoţilor. Cu lumînările aprinse vom reveni în case şi vom aprinde candela, apoi vom ciocni ouă roşii rostind: „Hristos a înviat!", primind răspunsul: „Adevărat a înviat!" În dimineaţa Paştelui, tradiţia spune că trebuie să ne spălăm pe faţă cu apa în care am pus ouă roşii, pentru a ne proteja de boli. În alte zone se adăugă bani de metal şi ouă albe. La masa de Paşti se serveşte friptură de miel, ouă roşii şi pască. Mielul este considerat simbolul lui Hristos, ouăle, simbolul Divinităţii.

Italia

Spre deosebire de alte locuri, în Italia, copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul, nu palmierul. Sînt folosite şi ramuri de palmier, nu cu o încărcătura atît de puternică. În duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfinţite. După ce oamenii s-au adunat în biserică, uşile se închid, simbolizînd porţile Ierusalimului. Preoţii ciocănesc de trei ori şi uşile se deschid, muzica se revarsă, iar oamenii flutură ramurile, comemorînd intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. În timpul Postului, femeile pun grîu la încolţit într-un loc întunecat din casă, lipsa de lumină conferind plantei o nuanţa spre alb, culoare simbolizînd mormîntul lui Iisus. Firele de grîu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paştelui. Din Joia Mare liniştea se aşterne peste ţară, clopotele încetează, prin tăcere cinstind răstignirea lui Iisus. În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălarii picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohie, care simbolizează pe cei 12 apostoli, iar preotul, astfel lui Iisus Hristos, le spală picioarele. În dimineaţa zilei de duminică, se aud din nou clopotele care anunţă Învierea. În prima zi de Paşti, copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau în gradină. Se consumă produse tradiţionale: friptură de miel împreună cu o salată de ouă fierte.

Grecia

Pentru poporul grec, ouăle simbolizează omagiul adus sîngelui lui Iisus, fiind şi un simbol al fertilităţii şi al belşugului. Sîmbăta Mare este dedicată pregătirilor într-o atmosferă de voioşie. Bisericile sînt gătite de sărbătoare, oamenii sosesc pe înserat, avînd lumînări. La miezul nopţii primesc lumină şi îşi spun; „Christos anesti!". În prima zi de Paşti au loc în aer liber manifestări de bucurie dedicate Învierii Domnului. Se consumă friptură de miel, ouă, salate, prăjituri speciale şi o pîine rotundă, ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, numită Christopsomon.

Egipt

Despre tradiţiile egiptene de Paşti vorbesc scrierile Vechiului Testament. Pe vremea cînd evreii se aflau sub asuprirea romană, Dumnezeu a trimis un înger cu misiunea de a intra în fiecare locuinţă (inclusiv în palatul regal) şi de a-i pedepsi pe soldaţi, al căror prim născut era găsit decedat a doua zi. Pentru ca acest lucru să nu li se întîmple şi evreilor, profetul Moise le-a spus acestora să ungă de seara uşile locuinţelor cu sînge de miel, pentru a marca locurile în care îngerul trimis de Dumnezeu nu trebuia să intre. De aceea Iisus a fost numit „Mielul lui Dumnezeu". Sîngele Său a salvat oamenii de la moarte şi i-a absolvit de păcate. Postul Mare durează 55 de zile, timp în care este interzis consumul de carne, peşte, ouă sau lapte. Se consumă doar fructe şi legume. Duminica, bisericile sînt împodobite cu ramuri de palmier şi flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apă sfinţită, pe care le duc acasă şi le păstrează pe întreg parcursul anului. În cea de-a doua zi de Paşti, se sărbătoreşte un vechi festival al primăverii - oamenii ies în parc, în grădinile publice şi fac schimb de ouă colorate.

Spania

Postul Mare constituie o perioadă de meditaţie, rugăciune şi abţineri, care-i purifică pe credincioşi, pregătindu-i pentru Înviere. În Duminica Floriilor, ei merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvîntate de preot. Băieţii au ramuri simple, în timp ce fetele poartă ramuri ornate cu bomboane şi beteală. În Sîmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminica se ia masa în familie şi se merge în vizită la rude.

Rusia

Ruşii merg la biserică în noaptea Învierii, iar miezul nopţii ies afară şi înconjoară biserica, intonînd cîntece religioase. Preotul ciocăneşte la uşă, după care alaiul se întoarce în biserica pentru a sărbători Învierea. După binecuvîntare, oamenii se întorc acasă, unde iau masa: friptură de miel, pui, porc, ouă şi cozonac.

Chile

În acest stat, duminica Floriilor este cunoscută sub denumirea de Duminica Palmierului sau „Domingo de Ramos", palmierul simbolizînd victoria, bucuria şi pacea, fiind întotdeauna considerat copacul vieţii, copac divin, dat fiind faptul că trăieşte aproximativ 300 de ani. Ceremonia se desfăşoară sub forma unei procesiuni. Vineri se mănîncă peşte, iar pînă duminica dimineaţa sînt difuzate programe speciale de muzica religioasă, cunoscute sub termenul generic de „doliu". În dimineaţa zilei de duminică, se transmit programe muzicale, avînd ca temă Învierea.

Brazilia

Cu toţii am aflat de carnavalul de la Rio de Janeiro, care smarchează începerea Postului Paştelui şi pentru care brazilienii se pregătesc întregul an. Pe durata acestuia se distrează, cîntă, dansează şi organizează parade, pregătindu-se astfel pentru perioada Postului, cînd nu se mai organizează nici o manifestare cu caracter vesel. Săptămîna Mare începe cu o ceremonie de binecuvîntare a ramurilor de palmier, care sînt împletite în modele complicate, reprezentînd cruci, steaguri, litere şi alte obiecte de cult. Străzile sînt şi ele împodobite, iar oamenii organizaţi defilează pe străzi, purtînd statuete reprezentînd pe Fecioara Maria şi pe Iisus. În aceste zile se consumă mîncarea denumita pacoca, servită oricărui musafir care intră în casă. În Sîmbăta Mare, se celebrează un mic ritual care evoca sinuciderea prin spînzurare a lui Iuda.

Argentina

În nordul ţării se organizează un carnaval, pentru care argentinienii se pregătesc de pe cînd se coc boabele de algaroba (arbore din care se face chicha, o băutura spirtoasa andină). Oamenii se costumează în poncho-uri, poartă pălării, crezînd că astfel se vor feri de duhurile malefice şi consumă două tipuri de băuturi - aloja şi chicha - În marţea care precede Miercurea Cenuşie, prima zi a Postului Paştelui, se desfăşoară ceremonia „tincunoaco". Mamele şi bunicile se încolonează pe doua rînduri în jurul unei arcade din ramuri de salcie, decorată cu flori, fructe, dulciuri şi mici lanterne. Cele doua rînduri se întîlnesc sub arcadă şi îşi dăruiesc cîte o păpuşă, pe care o ating de frunte. Ritualul este unul sacru, semnificînd legătura indestructibilă dintre femei, pe care nu o desface decît moartea. În Sîmbăta Mare carnavalul este la apogeu. Femeile, îmbrăcate în cămăşi largi, poncho-uri viu colorate şi pălarii albe, interpretează cîntece folclorice, dansează în onoarea lui Pukllay, zeitate considerată spiritul carnavalului. Sfîrşitul carnavalului este marcat prin sacrificarea unei oi.

Uruguay

În Semana Criolla, săptămîna care precede începutul Postului Mare, zilnic au loc în centrul oraşului, diverse manifestări, cel mai somptuoase avînd loc în Montevideo, unde oamenii cîntă şi dansează pe străzi. Începînd cu prima zi de post, oraşul este decorat, totul se cufundă în tăcere pioasă, majoritatea magazinelor fiind închise.

S. U.A.

Paştele este sărbătorit în diferite moduri, pentru că oamenii aparţin mai multor confesiuni religioase. În marile oraşe au loc manifestări, oamenii ies pe străzi îmbrăcaţi în haine noi. Paradele sînt conduse de o persoană avizată, care duce o lumînare sau o cruce. De Paşti se mănîncă preparate din carne, cartofi şi diferite legume. footer