Arme silen?ioase pentru r?zboaie t?cute (1) Imprimare
Av. Gheorghe Piperea   
Duminică, 05 Iunie 2016 20:24

Av. Gheorghe Piperea, art-emisÎn timp ce c?utam pe net surse ale a?a-zisului „decalog al manipul?rii" atribuit lui Noam Chomsky, am descoperit ni?te trimiteri la un document în englez?, clasificat „top secret" ?i intitulat „Silent weapons for quiet wars"[1]. Acest presupus document top secret ar fi fost descoperit din întâmplare, pe 7 iulie 1986, de un angajat al Boeing Aircraft Corporation, care cump?rase, pentru piese de schimb, un copiator I.B.M. uzat; în interiorul acestui copiator, individul ar fi descoperit un document ce p?rea a fi datat în perioada de început a r?zboiului rece (de?i, pe pagina sa de început, este notat anul 1979 ca dat? a emiterii sale) ?i care chema elitele globale la un r?zboi total, dar t?cut ?i insidios, orientat c?tre controlul total al maselor, printr-un sistem de arme silen?ioase, cum ar fi manipularea industriei, a sistemului educa?ional, a divertismentului ?i a înclina?iilor politicienilor. Documentul îndemna la o revolu?ie silen?ioas?, insidioas?, menit? a învr?jbi popula?ia, punând fratele contra fratelui, familia contra membrilor s?i, credincio?ii contra co-relegionarilor lor. Toat? aceast? strategie ar fi menit? a devia aten?ia publicului de la ceea ce i se întâmpl? în mod real în via?a de zi cu zi, dar ?i de la experimentele la care este supus în interiorul programului de preluare a controlului asupra lumii. Originile ?i destina?iile acestui document nu se cunosc, dar se b?nuie?te c? ar apar?ine a?a-numitului Grup Bilderberg, entitate la care teoreticienii conspira?iei fac referire ca fiind un fel de guvern mondial, care conduce lumea din umbr?. Indiferent de aceste teorii, con?inutul acestui „document" este, pur ?i simplu, tulbur?tor, mai ales prin acurate?ea datelor ?i informa?iilor pe care le con?ine, dar ?i prin faptul c? el corespunde cu evenimente reale, istorice. Spre exemplu, a?a-numita „terapie de ?oc economic" chiar a fost experimentat? cu succes, mai întâi în ??ri ale Americii Latine care erau conduse de dictatori vero?i capabili s? î?i înrobeasc? propriul popor (Chile, Argentina, Salvador, Brazilia), dup? aceea în ??ri ale Asiei de Sud (Indonezia, Coreea de Sud) ?i, ulterior, chiar în ??ri foste comuniste (Rusia, Polonia, România). Din 9 septembrie 2001, terapia de ?oc economic? a fost pus? în practic? exact acolo unde a început totul - în S.U.A.[2].

Urm?toarele paragrafe, redate între ghilimele, sunt extrase din acest document, ele fiind relative la instrumentalizarea ?i finalitatea armelor silen?ioase (traducerea, aproape mot-a-mot, îmi apar?ine). „Tot ceea ce se a?teapt? de la o arm? obi?nuit? se a?teapta ?i de la o arm? silen?ioasa, dar rezultatele se vor concretiza numai în maniera în care creatorul armei silen?ioase a f?cut-o s? func?ioneze. Arma silen?ioas? trage situa?ii, în loc de gloan?e; este propulsat? de procesoare de date, în loc de reac?ii chimice; explozia este generat? de bi?ii de informa?ii ?i nu de praful de pulbere; lovitura pleac? dintr-un computer, ?i nu dintr-o pu?c? sau dintr-un tun; arma silen?ioas? este operat? de un programator de computer ?i nu de un soldat ne?tiutor de carte ?i, în fine, este utilizat? la ordinul unui magnat bancar ?i nu a unui general. Arma silen?ioas? nu face zgomote explozive, nu cauzeaz? r?ni fizice sau mentale vizibile ?i, la nivel de aparen??, nu interfereaz? cu via?a social? a nim?nui. Dar asta numai pentru un observator neavizat. C?ci, în realitate, arma silen?ioas? provoac? ?ocuri teribile la nivel de subcon?tient, pagube teribile ?i de neînl?turat din punct de vedere fizic ?i mental ?i grave tulbur?ri ale vie?ii sociale individuale sau colective - ?i asta este de domeniul eviden?ei pentru cel ce ?tie unde s? se uite. Publicul nu poate în?elege aceast? arm? t?cut? ?i, de aceea, nu poate crede c? este atacat în mod discret ?i insidios. Publicul poate, în mod instinctiv, s? simt? c? ceva este în neregula; dar, mul?umit? naturii tehnice a armei t?cute, publicul nu î?i poate exprima acest presentiment într-o manier? ra?ional?, inteligibil?. A?a c? publicul nu va ?ti cum s? strige dup? ajutor, iar indivizii obi?nui?i nu vor ?ti cum s? se asocieze cu al?ii pentru a se ap?ra colectiv contra armei t?cute.

Când o arm? silen?ioas? este utilizat? gradual, publicul î?i ajusteaz? sau î?i adapteaz? comportamentul la prezen?a în via?a de zi cu zi a acestei arme ?i înva?? s? o tolereze, pân? în momentul în care presiunea (psihologic?, social? ?i economic?) devine atât de mare încât face s? sar? totul în aer. Iar acesta este momentul în care arma silen?ioas? devine un tip special de arm? biologic? de r?zboi ?i de ucidere în mas?. Ea atac? vitalitatea, op?iunile (inclusiv cele religioase) ?i mobilitatea indivizilor unei societ??i, pentru a-i supune; cunoscând, în?elegând, manipulând ?i atacând sursele naturale ?i sociale de energie, precum ?i puterile sau sl?biciunile lor fizice, mentale ?i emo?ionale, de?in?torul armei silen?ioase poate fi sigur de victorie, iar acei indivizi ?i acea societate sunt condamna?i deja la înfrângere. Starea de ?oc în care este adus? acea popula?ie este perfect? pentru a o convinge c? „exper?ii" pot ?i trebuie s? preia controlul sistemului financiar ?i s? restabileasc? securitatea ?i siguran?a (mai degrab? decât libertatea ?i justi?ia) pentru to?i. Când cet??enii deveni?i debitori sunt f?cu?i inap?i de a se ocupa de propriile afaceri financiare ?i familiale, ei devin, desigur, totalmente aservi?i ?i, în consecin??, resurse ieftine de munc?. Terapia de ?oc demonstreaz? cu puterea eviden?ei c? exista o leg?tur? direct?, intrinsec?, între fluxurile de bani din economie ?i perspectiva psihologic? real? ?i r?spunsurile maselor de oameni dependente de acele fluxuri de bani. De exemplu, exist? o rela?ie m?surabil? cantitativ între pre?ul benzinei ?i probabilitatea ca o persoan? s? aib? o migren?, s? simt? nevoia de a vedea un film violent, s? fumeze o ?igar? sau s? mearg? la o bodeg? pentru o serie nelimitat? de halbe de bere".

Tot din documentul citat mai sus rezult? ni?te idei care pot s? ne dea fiori, întrucât ele sunt detectabile la noi, aici, acum (în România - n.r.). Conform documentului, experien?a ne arat? c? metoda cea mai simpl? a asigur?rii ob?inerii ?i men?inerii controlului prin intermediul armei silen?ioase este s? ?ii publicul indisciplinat ?i ignorant asupra principiilor de baz? ale sistemului, în timp ce i se ofer? lucruri stridente care s? îi distrag? aten?ia, distrac?ii u?oare care s? îl abat? de la lucrurile cu adev?rat importante ?i care s?-l ?in? confuz, planuri ?i agende publice care s?-l fac? s? derapeze ?i s? rateze autostrada corect?. Regula general? este c? întotdeauna exist? un profit în confuzie; cu cât mai mult? confuzie, cu atât mai mult profit. De aceea, cea mai bun? abordare este s? creezi problemele ?i, dup? aceea, s? oferi solu?iile[3] (pentru un profit substan?ial, desigur - n.a.). Publicul distras sau distrat, cet??enii, în general, vor face întotdeanua u?oar? sarcina colect?rii informa?iilor necesare operatorului armei t?cute ?i sarcina solda?ilor lor, distribuitorii, dac? va putea fi pus în practic? „principiul sandviciului gratis": m?nânci acum ?i pl?te?ti mai târziu.

Apropos de sandviciul gratis. La noi, acum, el pare gratis, dar nu e, întrucât trebuie, totu?i, s? îl pl?te?ti; e adev?rat c? îl pl?te?ti mai târziu ?i, eventual, e?alonat, dar e cu mult mai scump, comparativ cu un sandvici pe care l-ai putea cump?ra cu bani (dac? ai de?ine lichidit??ile necesare). În primul rând, pentru c? nevoia ta stringent? de a consuma te opre?te de la a pune întreb?ri în leg?tur? cu pre?ul. Întrucât sursa consumului e unic? (neavând bani pe loc, nu î?i po?i permite s? alegi, a?a c? m?nânci ce ?i se ofer?, mai ales c? mâncarea pare gratis), înseamn? c? vei fi nevoit s? accep?i orice pre?. Oricum, la fel ca în barurile din cinematografe (unde nu po?i intra cu mâncare sau cu b?utura de afar?) sau ca în s?lile de a?teptare pentru îmbarcare din aeroport ori chiar la fel ca în avion, pre?urile sunt duble sau triple fa?? de cele de la pia??. În plus, pre?ului sandviciului „gratis" i se adaug? tot fel de extensii nea?teptate: întrucât nu este achitat pe loc, ci urmeaz? a fi achitat peste un anumit timp, înseamn? c? pre?ul (oricum dublat sau triplet prin limitarea libert??ii de alegere) va fi majorat cu dobânzi ?i comisioane, iar dac? pre?ul nu e achitat la timp, intervin ?i major?rile ?i penalit??ile. Când ajungi s? î?i faci calcule ?i î?i dai seama c? ai pl?tit deja acel sandivici, poate de dou? ori, ?i înc? mai pl?te?ti, e prea târziu.

Acest „principiu", al sandviciului gratis/ieftin, e aplicat de b?nci în afacerea creditelor în moned? str?in? (aparent ieftin), în cadrul programelor sus?inute de stat, de tipul Prima cas? (unde avansul este redus la 5%, iar dobânda e cu 1-2 puncte procentuale mai mic? decât pre?ul pie?ei) ?i în cazul cardurilor de credit (u?or de utilizat, în limita unui multiplu al salariului, acest tip de facilitate de credit este vândut, pe pia?a noastr?, cu dobânzi de 38%). Aparen?a gratuit??ii se transform?, frecvent, în cel mai scump produs ?i, uneori, ia aspecte de co?mar, întrucât cel ce nu î?i pl?te?te datoriile la b?nci este executat silit, evacuat din cas? ?i, ulterior, ?inut responsabil fa?? de banc? (sau fa?? de un colector de crean?e care chiar a cump?rat pe doi lei datoria consumatorului de sandvici gratis/ieftin) toat? via?a, prin popriri pe salariu ?i/sau pe pensie. Deci, consuma?i sandviciuri ?i face?i-o acum, cât e gratis!

Cum creezi confuzie ?i cum profi?i de pe urma ei?

Prin dezangajare. Prin sabotaj la adresa activit??ilor mentale. Prin promovarea unui sistem de educa?ie de calitate redus? (mai ales în domeniul matematicii, al logicii, al ingineriei de sistem ?i al economiei) care descurajeaz? creativitatea tehnic?. Prin capturarea emo?iilor publicului, în asalturi sau atacuri emo?ionale inexorabile (viol mental ?i emo?ional), printr-un „foc de baraj" constant cu ?tiri despre sex, violen??, accidente oribile, crime, terori?ti ?i r?zboaie care ?in prima pagin? ?i prime time-ul în ziare, la tv ?i pe net. Prin inundarea mentalului colectiv cu cât mai mult? informa?ie inutil?, cât mai mult gunoi informa?ional ?i emo?ional, care s? le ocupe cet??enilor mintea ?i s? le maculeze sufletul, în timp ce cet??enii sunt determina?i s? cread? c? totul este spre binele lor ?i spre garan?ia, securitatea ?i libertatea lor[4] (ce ironie!). Rescrierea istoriei ?i a legii ?i supunerea publicului la crea?ii deviante - iat? cum operatorul armei silen?ioase î?i poate asigura din timp, pas cu pas, victoria în r?zboiul s?u t?cut. Un operator al unui sistem de arme t?cute opereaz? cu informa?ii ob?inute de la un public f?cut docil cu concursul for?ei statale (ceea ce este legal, dar nu întotdeauna legitim). Cele mai multe informa?ii sunt f?cute disponibile programatorului sistemului de arme t?cute de fisc. Informa?iile despre publicul contribuabil sunt furnizate fiscului de bun?voie sau sub amenin?area sanc?iunilor ?i a execut?rii silite. Aceste informa?ii sunt bine organizate ?i sunt de încredere. Mai mult, ele arat? gradul în care publicul se conformeaz?, voluntar sau for?at, unui set de obliga?ii legale f?r? contrapresta?ie din partea creditorului.

De notat c? creditul acordat popula?iei pe baza simplelor înregistr?ri la fisc - noua „cucerire" a industriei bancare, noul „credit doar cu buletinul", tehnica de îndatorare la b?nci f?cut? posibil? de un protocol bancar cu fiscul român, cel care a fost de acord s? le dea b?ncilor aceste informa?ii presupus confiden?iale - exact ce î?i poate dori ?i ce poate anticipa operatorul armei t?cute.
„Când guvernul este în m?sur? s? colecteze taxe ?i s? execute silit conturi sau propriet??i private f?r? a oferi o just? compensa?ie, aceast? realitate este un indicator al faptului c? publicul este copt pentru a se preda ?i a consim?i la neutralizarea drepturilor ?i libert??ilor sale. Un bun ?i u?or de cuantificat indicator al „perioadei recoltei" este num?rul popula?iei care pl?te?te taxe în ciuda lipsei unei presta?ii oneste ?i reciproce din partea guvernului"[5]. Dac? înc? nu v-a?i dat seama despre ce vorbe?te acest text eretic ?i conspira?ionist, atunci lua?i aminte: sistemul public de asigur?ri de s?n?tate prime?te în fiecare an un minim de 6 miliarde de euro de la cet??eni ?i firme. Ce d?, nou?, contribuabili ?i presupu?i beneficiari, înapoi acest sistem? Cel mai slab dotat, cel mai periculos sub raportul poten?ialului de infec?ii intra-spitalice?ti, cel mai ne-igienic ?i cel mai corupt serviciu de s?n?tate public? din Uniunea European?.
- Va urma -
________________________________________
[1] Silent weapons for quiet wars: http://www.syti.net/GB/SilentWeaponsGB.html. Exist? ?i un documentar pus pe youtube care „trateaz?" acest document: https://www.youtube.com/watch?v=s_38tsQ4p0I.
[2] Pentru aceast? succesiune de fapte ?i pentru explica?ii relative la aceast? „doctrin?", a se vedea: Naomi Klein, Doctrina ?ocului. Na?terea capitalismului dezastrelor, Bucure?ti, Editura Vellant, 2009, 526p.
[3]Cam a?a „opereaz?" sepia, atunci când arunc? „cerneala" pentru a deruta ?i tulbura prada sau, dup? caz, adversarul.
[4] In Olanda ?i Suedia se discut? despre acordarea unor drepturi pentru pedofili, iar în Suedia, chiar pentru acordarea unor drepturi pentru... necrofili; omul e redus, astfel, la ni?te simple ma?ini de f?cut sex; culmea este c? exist? simpatizan?i pentru astfel de m?suri ?i politicieni care le sus?in. A se vedea aici: http://www.activenews.ro/stiri-social/Ofensiva-pedofililor-vor-acelasi-drepturi-ca-si-homosexualii-si-lupta-pentru-ele-pas-cu-pas-urmandu-le-modelul.-Cum-scapa-pedofilii-de-puscarie-in-Romania-119243; din articolul citat rezult? chiar c? exista un site de sus?inere moral? a pedofililor, care se nume?te... pedofilii virtuo?i!
[5] Silent weapons for quiet wars, syti.net.

footer