Revista Art-emis
Cauzele Americii PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Duminică, 10 Aprilie 2016 16:57

SUA, art-emisPrimii europeni viitori americani, r?zle?i, s-au a?ezat peste Atlantic înc? din secolul al XVI-lea, au urmat la anul 1620 pasagerii de pe „Mayflower" ?i cea dintâi colonie propriu-zis?, cu r?d?cini vânjoase, înfipte în Stânca de la Plymouth (Plymouth Rock), în New England. Traficul transatlantic s-a înte?it în veacul urm?tor, 18, fiecare nou-venit s-a dus acolo din motivele sale personale, dar toate aceste pricini s-au strâns laolalt? ?i pot fi împ?r?ite în câteva categorii mari, esen?iale: s?r?cia de acas? a celor din ce în ce mai mul?i (explozia demografic? din secolele al XVII-XVIII-lea), adic? cei f?r? titluri nobiliare, p?mânt, conac, acareturi ?i slugi; prigoana Bisericii oficiale, ab?tut? peste religii noi, nonconformiste, protestante, sau altcumva; fuga de strânsoarea legii (?i ast?zi, dup? 300 de ani, ho?i post-decembri?ti români au g?sit ascunzi? sigur ?i confortabil în America); dorin?a de îmbog??ire, setea de nou ?i de aventur? etc. Toate aceste sute de mii de cauze individuale luate împreun? au devenit cauza Americii coloniale - t?râmul de refugiu sigur pentru nemul?umi?ii ?i proscri?ii Europei. Iar pu?in mai târziu, la 1776, când Curtea regal? britanic? ?i însu?i regele George i-au tratat pe coloni?ti ca supu?i „second hand" ai Majest??ii sale, buni de impozitat la greu, dar nu ?i s? fie reprezenta?i în Parlamentul de la Londra, atunci cauza Americii coloniale s-a schimbat. A fost cauza Americii revolu?ionare, libere, suverane, republicane ?i democratice, dup? cum au hot?rât „P?rin?ii Întemeietori" ai ei. În secolul al XIX-lea, odat? cu revolu?ia industrial?, cauza Americii a devenit alta, anume expansiunea intern?, economico-industrial?, infrastructural?, financiar? ?i geografic-teritorial?, dincolo de Mun?ii Allegheni, pân? în California, de la ocean, la ocean ?i c?tre sud, la Golful Mexic. La sfâr?itul secolul al XIX-lea, America era deja prima putere industrial? a planetei. O putere, deocamdat?, cuminte, f?r? gânduri de domina?ie globalist?. Dar destinul ei manifest, departe de a se fi consumat, abia începea.

Dup? debutul secolului al XX-lea, ironia soartei a f?cut ca un împ?rat afurisit al Germaniei s? scoat? Republica nord-american? de pe les? ?i s?-i dea drumul în lume. Infirm din na?tere ?i complexat, Wilhelm al II-lea, nepotul favorit al reginei Victoria a Marii Britanii, a pornit Primul R?zboi Mondial. La sfâr?itul lui, S.U.A. s-au num?rat printre înving?tori, dar Washingtonul nu a fost convins c? ar trebui s? se implice în treburile interna?ionale ?i a adoptat o politic? izola?ionist?. A?teptarea a fost de scurt? durat?. Dup? numai 20 de ani, un alt german, cu un grad militar infinit mai modest decât al Kaiserului Wilhelm al II-lea, fostul caporal din Primul R?zboi Mondial, Adolf Hitler, a aruncat omenirea în cel de Al Doilea R?zboi Mondial ?i, astfel, a stabilit urm?toarea mare cauz? a Americii: înfrângerea necondi?ionat? a Germaniei naziste, organizarea lumii postbelice ?i preluarea „leadership"-ului ei. Prescurtat spus, America lider ?i manager mondial. Dar, de data aceasta, au ap?rut probleme mari. Uniunea Sovietic? s-a împotrivit liderului globalist ?i a fost, vreme de 45 de ani, un adversar redutabil, ?i-a asigurat anihilarea nuclear? reciproc?. R?zboiul americano-sovietic a fost, slav? Domnului, unul rece ?i s-a încheiat odat? cu pr?bu?irea comunismului. America a fost atât de absorbit? de confruntare, dou? genera?ii de americani au fost atât de adânc crescute, educate ?i intoxicate cu ideologia ?i litera ei, încât ast?zi, aici, în Statele Unite, se repet? cu auto-ironie, trist?, cuvintele celebre ale unui personaj din nuvelele lui John Updike: „Dac? R?zboiul Rece a luat sfâr?it, ce rost mai are s? fii american?". Foarte adev?rate cele spuse de eroul lui Updike, de la încheierea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial ?i pân? la 1990, cauza Americii ?i crezul americanilor au fost c? supravie?uirea lor depindea de victoria în R?zboiul Rece.

Sesizând pericolul, istoric, ca America s? r?mîn? f?r? un slogan, la începutul anilor '90, pre?edintele Bush Sr. a pornit un r?zboi în Irak ?i a proclamat noua cauz? a Americii, construirea unei „Noi ordini mondiale". Dar pu?ini americani s-au raliat pre?edintelui, trebuia g?sit altceva. Apoi, Bush Jr. a crezut c? a g?sit ?i c? poate s? „vând?" concet??enilor s?i o cauz? credibil? a Americii - o cruciad? globalist? pentru democra?ie. Cu ce s-au ales americanii din g?selni?a lui au fost dou? r?zboaie nesfâr?ite în Irak ?i Afganistan, mult mai costisitoare decât anticipase fostul pre?edinte. Acum ?apte ani, Barack Obama a promis c? le va pune cap?t ?i va aduce solda?ii acas? ?i, astfel, a ob?inut al doilea mandat, într-o Americ? tot mai s?tul? de angajarea în conflicte deschise în Orientul Mijlociu. Oricum, în ace?ti ani ai administra?iei sale, un lucru pare evident, acela c? popula?ia american? nu mai vrea r?zboaie, nic?ieri, nici în Orientul Mijlociu, ?i nici în Ucraina. ?i, în zilele acestea, nu vrea s? aud? ?i s? primeasc? nici terori?ti islamici livra?i „la pachet" ca a?a-zi?ii refugia?i sirieni. Având în vedere traiectoria urm?rit? de cauza Americii de aproape o sut? de ani încoace, r?zboaie dup? r?zboaie, ?i pe urm? iar??i r?zboaie, se ridic? un num?r de întreb?ri: Ce urmeaz?? Care va r?mâne rolul ei în lume? Va înceta s? fie manager globalist? Cum se va rezolva disputa de politici externe între neoconservatori ?i liberalii interven?ioni?ti, pe de o parte, care vor confrunt?ri cu Rusia ?i Iranul ?i, pe de alt? parte, anti-interven?ioni?ti ca Trump (republican), Sanders (democrat) ?i Obama (pre?edinte), care vor America afar? din r?zboaie?

R?spunsurile la aceste întreb?ri sunt, înc?, dificile. Vom ?ti mult mai multe despre cauza Americii dup? alegerile preziden?iale americane din noiembrie 2016. Vom în?elege atunci mai bine cum va continua ?i România.

Coresponden?? din SUA, Las Vegas
Grafica - Ion M?ld?rescu

footer