Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
Duminică, 03 Aprilie 2016 12:35

Prof. dr. Mircea Druc, art-emisExperien?a de via?? ?i cea profesional? nu-mi permit s? cred în pamflete sau prezent?ri schizofrenice... Eu cred în dosarele de corup?ie de genul celor prezentate la adresa lui Vântu, Voiculescu ?i Patriciu. Cred în deciziile instan?elor de judecat?, mai ales cele europene. Ce m-a? bucura s? câ?tige Vlad Filat procesul la C.E.D.O.! Nu-l cunosc personal pe domnul Plahotniuk. Cred c? este o persoan? bine dotat?. Presupun c? în spatele lui se afl? un grup de interese. Un segment de capital transna?ional. Un creier colectiv, care îl ghideaz? de la sol, ca pe un satelit de la N.A.S.A. sau Baikonur. Dac? nu este a?a, atunci glorie p?mântului Basarabiei c? a n?scut un geniu. Fie el ?i malefic, rusofil ?i antiunionist, ca legendarul geniu militar, moldoveanul Mihail Frunz?. De curând, o revist? de la Chi?in?u a publicat topul celor zece oameni politici, care, din start, au promovat unirea cu România: Mircea Druc, Ion Hadârc?, Alexandru Mo?anu, Leonida Lari, Mircea Snegur, Gheorghe Ghimpu, Lidia Istrate, Valeriu Matei, Iurie Ro?ca, Vlad Cubreacov. P?cat c? nu figureaz? în top ?i maestrul Ion Ungureanu. Din câte ?tiu, Mircea Snegur nu a sus?inut niciodat? idea Unirii. Oameni de felul domnului pre?edinte nu sunt unioni?ti. Dar nici nu se opun vehement. Contribuie ?i ei cu câte ceva la fortificarea premiselor care duc la realizarea Proiectului. Atunci, probabil, nu se putea implica mai mult. Nu ?tiu dac? acum poate ?i dore?te s? fac? ceva pentru Unire. Nicolae Timofti, comparativ cu to?i pre?edin?ii Republicii Moldova, a afirmat deschis: dincolo de Prut se vorbe?te limba român?; unirea celor dou? state române?ti este un obiectiv na?ional. Nici de op?iunea unionist? a lui Ion Hadârc? n-a? fi sigur sut? la sut?. Acum doi ani, cineva l-a îndrumat s?-l anihileze pe Mihai Ghimpu. S? scindeze un partid unionist la guvernare, înjghebând unul nou, liberal-reformator. Nu trec pragul electoral partidele care apar ca ciupercile dup? ploaie. Cui serve?te cazuistica? Ce a câ?tigat cauza unionist? din asemenea exhibi?ii liberale? Cât despre Iurie Ro?ca nu mai ?tiu ce s? zic. L-am sus?inut la începutul anilor 90. Dar nu pentru c? a?a îl cheam?. Sau c? în acea perioad? purta barb? de disident, la mod? în Uniunea Sovietic?. Sau c? avusesem un interes personal. Nu! Credeam, pur ?i simplu, c? este unionist convins. M-a bucurat nespus apelul public pentru reunificarea ??ri, lansat de c?tre Uniunea Scriitorilor de la Chi?in?u. Urm?resc ?i activitatea tuturor forma?iunilor politice unioniste - partidul condus de Mihai Ghimpu, partidul condus de Vitalia Pavlicenco ?i partidul condus de Ana Gu?u.

În Basarabia este loc ?i pentru televiziunea lui ?opa, ?i pentru cea a lui Plahotniuk. Telespectatorii vor ?ti s? aleag?. Recent, Val Butnaru a lansat la Jurnal TV o dezbatere unionist?. O premier? pentru peisajul mediatic din Basarabia. George Simion, într-un articol publicat în „Timpul", men?iona felul cum reac?ioneaz? lumea la nout??i ?i ini?iative: „Vai ce dor, ce chin, ce jale în mintea unora dintre ai no?tri: teorii ale conspira?iei, suspiciuni, acuze de confiscare. Ca de obicei, când unul face, al?i 10 de pe margine caut? s?-l blocheze... Urechile noastre nu mai accept? învr?jbirea fratelui? contra altui frate; nu-s nici unioni?tii atât de pro?ti încât s? fie manipula?i la comand? ?i nici nu accept?m ca numai un partid s? aib? un monopol pentru sus?inerea Unirii. Sunt binevenite toate, pentru c? nu ne dorim puterea, ci ne dorim realizarea unirii cât mai grabnic". N?stase, împreun? cu Usatîi ?i Dodon, nu le-a permis unioni?tilor s? participe la protestele din Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale. Jurnal TV este sus?in?toarea lui Andrei N?stase. Acesta va candida la pre?edin?ia republicii din partea Platformei DA, transformat? recent în partid politic. George Simion a contestat categoric apuc?turile suspecte ale Platformei „DA". Acum îns?, domnul Simion sper? într-o evolu?ie pozitiv?. H?r?uitul lider unionist salut? ini?iativa maestrului Val Butnaru ?i explic?: „Nu caut s? analizez aici motiva?ia care a determinat conducerea s? accepte noul format. Toate sunt de bun augur, oricum ai lua-o: fie c? Partidul Platforma „DA" caut? s? recâ?tige simpatia unioni?tilor, fie c? Jurnal TV caut? s?-?i recapete o categorie de telespectatori pierdut? în anii trecu?i, fie ce n-ar fi, unioni?tii ast?zi sunt o for?? care determin? schimb?ri în grila celui mai important post TV de opozi?ie. Iar emisiunea este realizat? de un om care, pe lâng? meritele profesionale, este eminamente un unionist".

La Bucure?ti, în decembrie 1989, l-am dat jos pe Ceau?escu. La conducerea României s-a instalat e?alonul al doilea. Etnic român fiind, am sperat din totdeauna s? v?d ?i cona?ionali de ai mei printre deschiz?torii de drumuri. Doream s?-i venerez pe acei lideri, care renun?? treptat la modul tradi?ional de a face politic?. Care î?i ap?r? identitatea. Indiferent dac? sunt parlamentari sau extraparlamentari, la guvernare sau în opozi?ie. Dup? c?derea dictaturii comuniste (sau, în alt? versiune, dup? lovitura de stat) din decembrie 1989, speram c? elitele na?ionale vor ini?ia edificarea unei „alte Românii". Iat? îns? verdictul, pronun?at de academicianul Florin Constantiniu - un mare savant ?i o con?tiin?? na?ional? a tuturor românilor: „În istoria fiec?rui popor exist? evenimente cruciale, care inaugureaz? o nou? etap? în evolu?ia societ??ii. Decembrie '89 a fost un astfel de eveniment: crucial, înnoitor, fondator. Din nefericire, ?ansele imense care se ofereau ??rii noastre au fost ratate... Din 1989, societatea româneasc? a fost profund divizat?..., lipsit? de un proiect na?ional ?i incapabil? s?-?i mobilizeze resursele pentru a valorifica ?ansele ce i se ofereau: în primul rând, unirea Republicii Moldova cu România. Pe scurt, nici clasa politic?, nici societatea româneasc? nu au fost în m?sur? s? asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilit??i oferite de c?derea comunismului... Peste o sut? de ani, cred c? judecata urma?ilor ?i, între ei, a istoricilor, va fi foarte sever?. Anii 1989-2009 vor fi considera?i o perioad? de declin, clasa politica ?i poporul român împ?r?ind, în egal? m?sur?, responsabilitatea pentru aceast? trist? realitate. S? dea Dumnezeu ca atunci, peste un secol, România s? aib? situa?ia fericit? pe care a ratat-o ast?zi". De la un timp, urm?resc tot ce prezint? mass-media din România, Republica Moldova, Rusia ?i Ucraina despre iminenta unire a celor dou? state române?ti. M? intereseaz? ?i reac?ia forumi?tilor. Impresii: antiunioni?tii din dreapta Prutului insinueaz? ?i provoac? mai perfid, mai nociv decât profesioni?tii r?zboiului informa?ional-psihologic din alte spa?ii. Regretabil c? majoritatea prefer? anonimatul, altfel am descifra mai lesne „ce demon îi pune în mi?care".

Petri?or Peiu descrie felul în care reac?ioneaz? la problematica Unirii românii care î?i petrec anii ironizând ?i luând in b??c?lie tot ce-i autohton. Citez un alineat: „Cu to?ii ne spun ce pragmatici sunt ei când ignor? cu des?vâr?ire cuvântul cu „U"(nire). Ba mai mult, ne pun în fa?? dilema crud? de a alege între cuvântul cu „U" ?i cuvântul cu „E"(uropa). De parc? ar fi realist ?i pragmatic s? ignori ceea ce vor 70% dintre românii din România ?i câteva zeci de procente (nici s? le numere nu prea vor) dintre românii dintre Prut ?i Nistru! De parc? pragmatic ar fi s? vinzi gogo?i s?racilor basarabeni despre o integrare în UE, care nu este nicidecum propus? sau m?car imaginat? de UE, sau despre calea independentei, micu?ei ?i curajoasei republici! De parca pragmatic ar fi sa îndrugi abera?ii precum „ne vom întâlni in U.E."! (ca ?i cum i-ai spune fratelui t?u s? nu v? mai întâlni?i acas? la p?rin?i, ci în sufrageria doamnei Angela de la parter ca e mai „?ic"!). Formidabil! Nu ?tiu dac? a reu?it cineva s? diagnosticheze realitatea atât de plastic ?i precis.

În loc de încheiere

În 1998, scriitorul, revolu?ionarul Claudiu Iordache constata: „Mircea Druc avea s? fie primul ?i ultimul pre?edinte al Consiliului Na?ional al Reîntregirii. Via?a sa, o parte activ? în umbra Imperiului Sovietic, o alta, ca român stabilit la Bucure?ti - o asumare extrem? a condi?iei ingrate de a fi român cu adev?rat. Fost prim-ministru al Moldovei în 1990-91, Mircea Druc nu a convins Puterea de la Bucure?ti s? treac? de la declara?ii de inten?ii la realizarea Reîntregirii. Izolat în indiferen?a cosmopolit? a capitalei României, ultragiat continuu în trecutul s?u, ?inta serviciilor secrete ruse?ti, abandonat adesea de „fra?ii" de dincolo ?i de dincoace de Prut, Mircea Druc, candidat la Pre?edin?ia României în 1992, cunoa?te ast?zi arsura indiferen?ei ori ingratitudinii române?ti". Aici e cazul s? fac o precizare principial?: am fost ?i r?mân unionist. Dar nu am primit din nici o surs? vreo compensa?ie personal?. ?i nu a?tept din partea nim?nui gratitudine pentru credin?a într-un ideal. M? consider un simplu cet??ean român (fost cet??ean sovietic). În tinere?e îmi p?rea mai u?or, într-un fel, s? fiu na?ionalist, decât s? vorbesc sau s? scriu despre na?ionalism. Mi s-a întâmplat în via?? s? joc rolul unui „comunist-interna?ionalist", convins ?i belicos. Drept ilustra?ie ar putea servi Memoriul pe care l-am adresat, în aprilie 1974, tovar??ului Pel?e Arnold Ianovici, pre?edintele Comitetului Controlului de Partid de pe lâng? C.C. al P.C.U.S. ?i acum 10-15 ani era foarte greu, ba chiar periculos. Totu?i, ceva grav se întâmpl? în lume deoarece tema na?ionalismului nu mai este un tabu, nici m?car în Rusia, leag?nul de odinioar? a Kominternului. Mai trist, c? nici Deminternul globalist nu admite atitudini de liber-cuget?tor.

Percep na?ionalismul drept o constant? istoric?, concurentul socialismului ?i al liberalismului. Ast?zi, când uraganul globaliz?rii spulber? independen?a, suveranitatea ?i diversitatea, doar na?ionalismul mai reprezint? o for?? integratoare, o baz? a legitim?rii individuale ?i colective. Confruntarea acerb? dintre na?ionalism ?i ideologiile consacrate mai are la baz? ?i un fenomen în plin? desf??urare: utilizarea noilor tehnici genetice de manipulare a tot ce vizeaz? via?a ?i natura. Brevetarea viului, privatizarea genomului uman, deschide noi perspective pentru expansiunea imperial?. În consecin??, na?ionalismul organizeaz? rezisten?a, torpilând instalarea unei puteri mai absolute, probabil, decât toate cele cunoscute vreodat? în istoria omenirii. Am devenit etnosistemic pentru c? via?a tr?it? ?i încerc?rile destinului m-au convins: numai un na?ionalist poate avea asigurate o identitate natural?, veridic? ?i o imunitate protectoare. În acela?i timp, na?ionalistul se expune unui risc permanent. Lupta na?ional?, în compara?ie cu lupta de clas?, înseamn? s?-?i g?se?ti o familie spiritual?. S? descoperi un mediu, unde fiecare persoan? în parte ar putea identifica forma ?i esen?a a ceva c?tre care, în subcon?tient, a tins mereu, din copil?rie. Oamenii care ader? la mi?c?rile de eliberare na?ional? cunosc sensul unei atare op?iuni.

Am jurat credin?? Patriei mele: Carpa?ilor, Dun?rii, Nistrului, Tisei ?i Pontului Euxin

Pentru mine Na?ionalismul ?i, implicit, Unionismul înseamn?, mai întâi de toate, memoria genera?iilor de lupt?tori pentru dreptul de a fi în spa?iul nostru ancestral; o cale grea de la vis la realitate ?i un model de supravie?uire; un mit, o enigm? istoric? ?i lingvistic?; un ansamblu de evoc?ri ?i o practic? cotidian?; un sistem de cugetare ?i medita?ie; un ghid moral. Interna?ionalismul globalist, conceput în laboratoarele Imperiului, reprezint? un fenomen artificial, pe când Na?ionalismul alterglobalist este o structur? biopsihic? înn?scut?, un produs de la Mama Natur?. Interna?ionali?tii sunt O.M.G. - gâ?tele de la ferma colhozului, na?ionali?tii sunt ECOTIP - gâ?tele s?lbatice, stolul migrator. Teza poate fi acceptat? f?r? mari rezerve. Suntem, pur ?i simplu, a?a cum ne-am n?scut: români, ru?i, germani, evrei, spanioli etc. Apoi comuni?ti sau fasci?ti, liberali sau conservatori, cre?tini, iudai?ti, musulmani, budi?ti sau p?gâni. Sunt basarabean prin na?tere, bucovinean prin educa?ie ?i transilv?nean prin empatie. M? identific drept un dac liber din specia Dacia Phoenix. Mi-am elaborat un cod comportamental sui generis intitulat Homo Agens. Mul?umesc mereu lui Dumnezeu c? exist? România. Dac? a? fi fost evreu îi mul?umeam lui Iahweh fiindc? exist? statul Israel. Am jurat credin?? Patriei mele (Carpa?ilor, Dun?rii, Nistrului, Tisei ?i Pontului Euxin). România a f?cut ?i continu? s? fac? posibilul pentru noi, românii înstr?ina?i, din Basarabia, Nordul Bucovinei, ?inutul Her?a, Transnistria ?i de pe alte meleaguri. În tot cazul, eu personal nu am avut, nu am ?i nu voi avea preten?ii. Am f?cut prea pu?in pentru România fiindc? nu am o alt? arm? decât speran?a ?i credin?a nestr?mutat? în idealul Reîntregirii.

footer