Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
Miercuri, 30 Martie 2016 19:45

Prof. dr. Mircea Druc, art-emisAcum dou? decenii am lansat o chemare patetic?: „Capitali?ti români, v? rog frumos, trece?i Prutul!". Peste ani, când pre?edintele Traian B?sescu le-a vorbit liderilor occidentali despre Unire, ace?tia „nu au f?cut ochii mari". Problema e alta: doresc capitali?tii de pe ambele maluri ale Prutului sau nu doresc reîntregirea na?ional?? Cu certitudine, ne vine foarte greu s? construim Unirea f?r? businessmeni. Unii dintre ei sunt eticheta?i drept mafio?i, vându?i Rusiei, Israelului etc. Aproape un deceniu, media de la Bucure?ti ne-a tot speriat: Nu putem trece Prutul! Ne pap? Voronin, omul ru?ilor! Am spus de atâtea ori: Voronin nu e omul Moscovei! Este omul unui segment de capital transna?ional, care l-a ?i adus la putere. În prezent, media vehiculeaz? o alt? sperietoare: Plahotniuk, omul... De?i, în realitate, la Chi?in?u, are loc cea mai ordinar? ?i disperat? lupt? pentru putere între diverse grupuri de interese. Plahotniuk a trecut testul la mijlocul anilor 1990, când austriecii ?i partenerii lor l-au selectat pentru a conduce o sucursal? a companiei „Petrom" în Republica Moldova. Social-democra?ii de la Bucure?ti ?i Bruxelles agreeaz? PDM, partidul condus de Plahotniuk. Am aflat din pres? c? popularii de la Bucure?ti ?i Bruxelles l-ar fi dorit partener pe Ion Sturza. Acesta ?i-a demonstrat capacit??ile promovând interesele companiei „Rompetrol" în C.S.I. Pentru elucidarea cazului, le sugerez românilor inocen?i s? întocmeasc? o list?: Mari capitali?ti din Republica Moldova. Dup? care s?-?i pun? întrebarea: Ore de ce facem atâta tam-tam cu oligarhii, ca bol?evicii cu boierii ?i chiaburii? Am vrea cumva s? activ?m într-o economie de pia??, dar cu principii egalitariste? S? muncim ca în socialism, dar s? tr?im ca în capitalism? S? aplic?m rigorile caz?rmii comuniste în bordelul consumist? Ori nu ne d?m seama pe ce lume tr?im, ori nu suntem sinceri. Am vegetat o jum?tate de secol în regimul comunist. Puteai s? fii de?tept, bine preg?tit profesional, îns? deciziile erau luate de persoana, care de?inea puterea politic?. Prim-secretarul te punea pre?edinte de colhoz, director de sovhoz, rector, ?ef de gar?, director de teatru etc. În 1972, secretarul P.C.M. Petru Lucinschi decidea dac? s? r?mân? la Politehnica din Chi?in?u sau s? fie da?i afar? „pentru na?ionalism" 50 de lectori ?i profesori, printre care ?i Mircea Druc. Timp de dou? decenii, destinele intelectualit??ii basarabene au depins de voin?a ?i capriciile lui Ivan Bodiul. El a ajuns prim-secretar fiindc? so?ia lui era foarte frumoas? ?i i-a pl?cut lui Leonid Brejnev... În comunism, existau ?efi care se ab?teau de la normele partidului unic ?i erau sanc?iona?i. Schimbam secretarii de partid, dar sistemul r?mânea intact.

Acum tr?im într-un regim în care factorul decisiv este capitalul, de regul? cel legal. Cine dispune de capital î?i poate face deputa?ii ?i mini?trii s?i. Poate ajunge s? ocupe orice post, chiar ?i de pre?edinte al statului. În capitalism, unii adun? averi pe c?i ilicite ?i nimeresc dup? gratii. De un sfert de secol la Chi?in?u schimb?m „oligarhii" ?i restul r?mâne pe vechi. S? mai avem un pic de r?bdare. Se va decide pân? la urm? ?i destinul a?a-numi?ilor oligarhi din Republica Moldova. Se va decide corect, echitabil, conform legisla?iei unui stat de drept. Sub acest aspect, Chi?in?ul se afl?, în compara?ie cu Bucure?tiul, la nivelul anului 2004. Desigur, la Chi?in?u, ca ?i la Bucure?ti, pu?ini politicieni au un ideal na?ional. Dar nu to?i oamenii întreprinz?tori, cei care produc valori materiale ?i pl?tesc impozite, sunt „vându?i". De?i, fire?te, au ?i ei interese transna?ionale. Nu toate segmentele de capital din spa?iul românesc sunt captive. Eu cred c? tot mai mul?i oameni de afaceri one?ti se vor angaja s? sus?in? obiectivul nostru major, care este reîntregirea na?ional?. Se g?sesc ?i pe la noi „oligarhi" care nu d?uneaz? Unirii. Nu vreau s? dau nume acum, dar unii capitali?ti fac lucruri bune, ca Vasile Stroiescu - boierul basarabean unionist, ctitor ?i mecenat, primul pre?edinte al Parlamentului României Reîntregite. Contemporanii no?tri repar? ?i utileaz? gr?dini?e, spitale, cre?e, maternit??i, creeaz? locuri de munc?, sponsorizeaz? oameni de cultur? ?i ?tiin??, construiesc case pentru oameni s?rmani. E, adev?rat, unii sunt acuza?i de mass-media c? se implic? în jocuri politicianiste ?i financiare, prin care î?i controleaz? partenerii sau politicienii sponsoriza?i. F?r? îndoial?, este condamnabil? orice abatere de la legisla?ia în vigoare. ?i, bineîn?eles, de la cele zece comandamente cre?tine. Faptul c? ?i unii preo?i le încalc?, nu ne face s? renun??m la credin?a în Dumnezeu.

Spirala istoriei se întoarce

În actuala conjunctur? geopolitic?, românii de pe ambele maluri ale Prutului par tot mai defaza?i. Dar, din punct de vedere strategic, apare din nou o ?ans?. Ne afl?m într-o situa?ie similar? cu cea din ajunul pr?bu?irii imperiului sovietic. Timp de 25 de ani nu a existat o premiz? atât de favorabil?. Ordinea cosmic? este mult mai propice pentru reunirea Basarabiei cu România. Finalizarea procesului de reîntregire a na?iunii române depinde de minoritatea creativ?. Procentele vehiculate de antiunioni?ti, nu valoreaz? prea mult. Pe timpul inchizi?iei nu activau, ca ast?zi, sociologi ?i anali?ti aservi?i. N-avea cine prezenta sondaje de opinie, demonstrând c? 90% dintre cet??enii urbei sunt de acord ca Galileo Galilei ?i Giordano Bruno s? fie ar?i pe rug pentru „ereziile lor". Reîntregirea na?ional? este un ideal, care presupune o schimbare radical?, efort ?i riscuri asumate. De aceea, unionist sincer ?i consecvent poate fi doar un idealist înn?scut. Îns?, în structura oric?rei popula?ii, constructivi?tii - oamenii deschi?i schimb?rilor (minoritatea creativ?, inovatorii nu dep??esc cota de 7%). În rest, „urzeala norodului" con?ine: misonei?ti (conservatorii nativi ?i intransigen?ii, adversarii înnoirii de orice fel - 33%); filonei?ti (activi?tii, animatorii, prost?nacii cu ini?iativ?, promotorii schimb?rii cât mai frecvente ?i cu orice pre?, - 8%) ?i partea ce mai numeroas? - expectativii (conformi?tii, centri?tii, c?ldiceii - 52%). Pentru românii constructivi?ti unionismul înseamn? aducerea acas? a teritoriilor noastre r?pite: nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, sudul Basarabiei, ?inutul Her?a... Pe unioni?tii autentici nu-i intereseaz? dac? jude?ul Chi?in?u este mai dezvoltat decât jude?ul Cluj sau invers. Ei doresc Unirea din cu totul alte considerente. ?i o construiesc, zi de zi, cu r?bdare ?i efort. Iat? argumentul lor principal: nu merit? efort ?i nu po?i s? faci st?tule?e viabile din ni?te p?r?i ale teritoriului na?ional, acaparate de fostul Imperiu sovietic. Ce ra?iune istoric?, teologic?, cosmogonic?, social?, moral? are la baz? improvizarea st?tule?elor fictive: unul din ?ase jude?e, cu capitala la Chi?in?u; altul din cinci raioane, cu capitala la Tiraspol; ?i înc? unul din 21 de sate g?g?uze neomogene, cu capitala la Comrat? La ce folose?te? Ca s? nu se bage nimeni peste EI? Pentru ca EI s? fure nestingheri?i, în stilul lor la Chi?in?u, la Tiraspol ?i la Comrat. Ca s? perpetu?m infla?ia birocratic? care germineaz? corup?ia ?i degenerarea? Minte Iurie Ro?ca declarând c?, în cazul românilor înstr?ina?i, „partea devine întreg". S? argumenteze EI de ce nu vor s? fie un stat unic dac? avem aceea?i limb?, cultur?, dac? oamenii se în?eleg? Pe mine, de exemplu, nu m? preocup? interesele na?ilor, finilor ?i cumetrilor, nici ac?iunile lor trec?toare. Nu import? c? masele largi nu au obiective na?ionale strategice. C? marea majoritate a românilor de pretutindeni opereaz? cu fenomene de bâlci, cu sintagme precum „eu ?i revolu?ia" sau „s? moar? capra vecinului". Obiectivul strategic condi?ioneaz? resursele ?i mijloacele tactice, care, la rândul lor, determin? activitatea operativ?.

Readucerea acas? a teritoriilor r?pite este necesar? în primul rând pentru România! Argument: în viziunea strategic? a adversarilor no?tri, Republica Moldova, este „un r?u necesar". Un atu pentru a men?ine pe agenda lor problema dezmembr?ri Statului Na?ional Român dup? modelul iugoslav. De la declararea independen?ei s-a trecut la urm?toarea etap? ?i exist? deja în safeuri câteva scenarii ?i proiecte gen „Moldova Mare", care implic? destr?marea României ?i a Ucrainei. Dac? România nu reu?e?te s? integreze teritoriul na?ional dintre Nistru ?i Prut, vanitatea ?i complexele regiunilor istorice va fi pip?it? ?i exploatat? în continuare. Cu ajutorul investi?iilor de capital str?in bine orientate, Republica Moldova urmeaz? s? ajung? o surs? de inspira?ie pentru cei care „s-au s?turat de Bucure?ti" precum odinioar? provinciile Iugoslaviei "se s?turaser? de Belgrad". Grupuri de interese din cele patru unghiuri bag? bani în conduc?torii corup?i de la Chi?in?u. Germanii, italienii, olandezii, americanii, japonezii, chinezii dau granturi ?i investesc în Republica Moldova. Mai sar în ajutor ?i fra?ii din dreapta Prutului pentru ca vi?elul adult s? sug? la dou? vaci. Apropo: un jude? transilv?nean precum Arad, cu oamenii s?i buni, plecând zi de zi la munc?, poate tr?i f?r? pomeni ?i ajutoare? Dar un jude? basarabean, precum Orhei, de ce nu s-ar comporta la fel? Alt? nedumerire: de ce Vlad Filat (simpatizat de mine, ca absolvent al Universit??ii din Ia?i) avea nevoie de cinci ma?ini de lux? Îmi amintesc, pe când eram prim-ministru la Chi?in?u, m? mul?umeam cu o "Tatra" veche. F?cusem schimb cu Andrei Sangheli: i-am cedat „Volga" cea nou?, neagr?, prestigioas?. În fondul guvernului aveam numai patru dolari. Ca s? conduc o delega?ie guvernamental? în Italia, am scris cerere la Moscova. Cer?eam bani de drum, fiindc? biletele se cump?rau numai cu valut?. Druc, te apuc? cumva invidia? Nu, m? cuprinde „o triste?e iremediabil?", vorba lui Topârceanu. Concluzia: basarabenii ?i „Planeta Moldova" au „di t?ti". Nu au disp?rut ei în condi?ii de gulag, nu se vor pr?p?di nici în actuala încreng?tur? europeano-asiatic?. S? avem grij? prioritar ?i în permanen?? de viabilitatea Statului Na?ional Român. Restul se rezolv?, înceti?or.

Unioni?tii se unesc!?

Mul?i concet??eni au r?mas bloca?i în mentalitatea comunist?. Unora li se par atr?g?tore ni?te mituri sovietice sau maghiare. De?i anevoios, situa?ia se schimb? treptat. În general, nici România, nici Republica Moldova nu s-au plafonat la nivelul anului 89. Nu mai putem fi amenin?a?i cu orice ?i de oricine. Securitatea geopolitic?, calitatea resurselor umane este net superioar?, fa?? de ceea existent? la ie?irea din comunism. În prezent, Republica Moldova are o cu totul alt? substan??. Structura demografic?, clasa politic?, starea social-economic? ?i op?iunea geostrategic? sunt diferite. Cu toate acestea, lumea se agit? f?r? rost: în 90 erau mul?i români care voiau unirea, dar nu se putea; ast?zi se poate face unirea, dar sunt mai pu?ini doritori. Indiscutabil, num?rul unioni?tilor este în cre?tere, chiar ?i printre alogenii din stânga Prutului. Ast?zi, oricine se poarte declara "unionist" sau "antiunionist". ?i tot mai mul?i cet??eni ai Republicii Moldova o fac deschis. Urm?resc ac?iunile studen?ilor, elevilor, a oamenilor de cultur?, a primarilor ?i a fermierilor de pe ambele maluri ale Prutului. Consider mobilizatoare ?i fructuoas? activitatea organiza?iilor civice care au aderat la Blocul Unit??ii Na?ionale (B.U.N.). La Chi?in?u, la ini?iativa lui Constantin Codreanu, va lua fiin?? TV Unirea. Tot el, sus?inut de un veteran unionist, academicianul Nicolae Dabija, a convocat la Chi?in?u, pe 27 martie curent, Congresul Sfatului ??rii-2. Evenimentul îmi aminte?te de Prima Conven?ie a Consiliului Na?ional al Unirii, convocat? la 24 ianuarie 1992; au participat 60 de deputa?i unioni?ti de la Chi?in?u, din partea Frontului Popular, ?i 24 de parlamentari de la Bucure?ti, precum ?i numero?i reprezentan?i ai mi?c?rilor civice. Îmi aminte?te ?i de ac?iunea unionist?, pe care am organizat-o tot la Ia?i, la 30 iunie - 2 iulie 1995. Am în vedere Primul congres mondial al refugia?ilor ?i descenden?ilor acestora din teritoriile române?ti ocupate de fosta Uniune Sovietic?. În percep?ia mea, Sfatul ??rii -2 reprezint? o ini?iativ? oportun?, emblematic?, deoarece confirm? un factor de importan?? principial? - continuitatea Unionismului.

Nimeni nu poate s? conteste ascensiunea Unionismului, inclusiv printre cet??enii alogenii din Basarabia ?i din nordul Bucovinei. Important e c? percep?ia tineretului s-a schimbat radical. Într-o emisiune la 6TV, Ion Petrescu prezenta o echip? de tineri politicieni basarabeni. Par conving?tori, demni de toat? stima ?i încrederea tinerii din Guvernul de alternativ?: Dorin Du?ceac, Dan Nicu, Iulian Grama?ki, Ion Ursu, Maxim Gu?u. Sunt instrui?i la nivel european, dispu?i s? intre în lupt? pentru binele Patriei. Regret c? nu pot s? sprijin mai consistent activitatea tinerilor lideri unioni?ti Constantin Codreanu, Anatol Ursu ?i George Simion. Anii mei ?i s?n?tatea nu mi-o mai permit. Desigur, nu absolutizez importan?a tinere?ii. Nu exclud c? ?i românii ar putea suferi pierderi mari. A?a cum s-a întâmplat cu tineretul în majoritatea ??rilor Europei occidentale în anii '60, pe timpul genera?iei hippy. Dar nu asemenea sincope periodice din via?a na?iunilor decid rezultatul final al unui proces ireversibil. De câ?iva ani încoace devine tot mai vizibil? o realitate: România, sub toate aspectele, a progresat masiv fa?? de Republica Moldova. Dup? o nou? vizit? prin p?r?ile noastre, Robert Kaplan, un eseist ?i analist politic american, constata diferen?a frapant? dintre cele dou? state române?ti. Totodat?, în România se simte presiunea din partea agen?ilor de influen?? ai Ucrainei, Rusiei ?i ale altor for?e cu interese specifice în zon?. Ace?tia insinueaz? subtil: reîntregirea na?ional? ar fi o grav? pierdere economic? pentru România. La fel proceda, în 1990, la Chi?in?u, elita comunist? ?i agentura ruso-ucrainean?: noi suntem boga?i, România este înapoiat? ?i va deveni tot mai s?rac?. La ce s? ne unim cu românii? La o disput?, oricine ?inea s? demonstreze, cu creionul în mân?, c? jude?ul B?l?i este mai dezvoltat decât jude?ul Boto?ani. Iar jude?ul Orhei o duce mai bine ca jude?ul Vaslui. Sau c? jude?ul Suceava cedeaz? în concuren?a cu jude?ul Cern?u?i. Ast?zi, invers, aceea?i agentur?, aceea?i mass-media aservit? prezint? Basarabia ca pe o s?r?cie generalizat?.

Demoniz?m de??n?at ?i isteric ni?te „oligarhi" ?i inocul?m în mintea opiniei publice ideea c? românii basarabeni nu sunt buni de nimic. Cic? un afacerist basarabean a zburat cu un avion rusesc în Italia pentru afaceri imobiliare ?i a fost dat în urm?rire prin Interpol. ?i tovar??ul Interpol l-a l?sat în pace. De ce? Controleaz? el ?i Interpolul, dup? ce, chipurile, face ?i desface guverne, nume?te procurori ?i judec?tori? ?i ce dac? un „oligarh basarabean" nu-?i cedeaz? afacerea de ochi frumo?i, altor oligarhi veni?i din afar?? ?i ce dac? un lider politic de la Chi?in?u îi sugereaz? omologului s?u de la Bucure?ti s? fac? ordine mai întâi la Miercurea-Ciuc, c? el se ocup? de B?l?i, Tiraspol ?i Comrat? O fi ?i aceasta o diviziune a muncii ?i responsabilit??ii în spa?iul românesc...
- Va urma -

footer