Revista Art-emis
Basarabia, Mireasa-martir? (2) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 30 Martie 2016 19:30

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Chema?i la cârm? valorile ce stau în umbr?, aruncate de puternicii zilei. Da?i Basarabiei drepturile ei. Fi?i demofili ?i r?splata v? va fi mare!" (Vasile ?epordei)

Profesorul-jurnalist Onisifor Ghibu crede în necesitatea r?zboiului dus ca jertf? de români pentru înf?ptuirea m?re?ei Uniri a tuturor românilor. În acest sens îi scria profesorului Iorga: „Noi credem ?i acum-c? acest r?zboi trebuie f?cut cu orice pre?, dup? ce el va fi preg?tit, cât se va putea mai bine. F?r? acest r?zboi nu numai c? nu vom câ?tiga ceea ce e al nostru, dar vom pierde ?i ce avem: ne vom pierde sufletul ?i vom pierde orice justificare moral? de a mai tr?i ca popor... România trebuie s?-?i fac? datoria fa?? de idealul ei. Altfel ar dovedi c? n-are ideal, iar popoarele f?r? ideal n-au drepturi la via?? în vremuri ca acestea, când ?i cele mai mari popoare î?i cump?r? atât de scump acest drept sfânt"[8]. În zecile de articole scrise cu însufle?ire cre?tin? de Onisifor Ghibu între 1914-1918, anii pribegiei, patriotul ardelean s-a intensificat astfel cu crezul Basarabiei, cu crezul ?i idealul sfânt al Dacoromâniei. Explozia social? produs? de Revolu?ia bol?evic? în sânul Imperiului ?arist la 1917, a creat condi?iile cre?rii Mi?c?rii de eliberare na?ional? a românilor din Basarabia. Exponentul acestei Mi?c?ri a devenit Partidul Na?ional Moldovenesc, creat în martie-aprilie 1917, de c?tre profesorul Onisifor Ghibu în cadrul Apostolatului s?u de la Chi?in?u, expresie a celei mai gr?itoare m?rturii, închegându-se astfel statul: Republica Democratic? Moldoveneasc?, care avea s? preg?teasc? prin autonomia politic? ?i teritorial? unirea ei cu România-Mum?, la 27 martie 1918. Numai din pespectiva istoriei prin prisma adev?rului istoric privind poporul român ?i flagelul comunist putem avea cu adev?rat o atitudine demn? ?i responsabil?. Începând cu 1917, anul care a afectat la modul general istoria mondial? ?i-n special istoria Europei de est ?i a unei p?r?i reprezentative din Asia, cu r?sfrângeri seismice în Africa ?i America de Sud, angajând în complexitatea acestui fenomen de natur? socio-politico-ideologic? ?i ?ara noastr?. România s-a situat ca un mare zid de ap?rare al Peninsulei Balcanice ?i al Europei Centrale între 1917-1944, în fa?a expansiunii ciumei ro?ii a ateismului bol?evic, fiind prima ?ar? c?reia Ziderblum-Lenin i-a declarat r?zboi: „În perioada interbelic? bandele bol?evice din Basarabia sprijinite de agenturile sovietice au asasinat 1.259 solda?i din jandarmerie ?i 1.197 poli?i?ti. În replic? justi?ia militar? a dat 6.350 de ani de închisoare celor 896 de terori?ti aresta?i între 1920-1936, dintre care, 98% erau evrei"[9].

Trebuie, ca românii care, cu adev?rat respect? fenomenul românesc în unicitatea lui ortodox? s? fie demni în a demasca manipularea, s? deconspire grupurile str?ine sau iudele vândute, renegate, str?ine interesului nostru na?ional, s? resping? vehement falsurile istorice care ni se impun ca realitate obligatorie din partea marii Oculte: „Nu mai este ast?zi un secret c? doctrina comunist? î?i are originea la Marx, evreu din Germania. C? zisa Marea Revolu?ie din Rusia anilor 1917-1921, i-a avut protagoni?ti pe Lev Bron?tein zis Tro?ki ?i pe Ziberblum zis Lenin, sprijini?i material ?i politic de marea finan?? iudaic? din S.U.A. ?i Germania. David R. Francis, ambasador american în Rusia, cablogram? trimis? guvernului S.U.A., ianuarie 1918 „ [...]Liderilor bol?evici de aici, dintre care majoritatea sunt evrei, iar dintre ace?tia nou?zeci la sut? sunt exila?i reîntor?i, pu?in le pas? de Rusia sau de oricare alte ??ri, ei fiind interna?ionali?ti care încearc? s? declan?eze o revolu?ie social? la nivelul întregii lumi". C?pitanul american Montgomery Schuyler, ofi?er de informa?ii în Rusia bol?evic?. Din rapoartele trimise ?efului de Stat Major al Informa?iilor „[...] mi?carea bol?evic? este ?i a fost, înc? de la începututile ei, orientat? ?i controlat? de evreii ru?i de cea cea mai sordid? teap?". Acela?i c?pitan în raportul din 9 iunie 1919 „[...] Un tabel întocmit în 1918 de Robert Wilton, corespondentul din Rusia al ziarului « London Times » arat? c? în acea perioad? existau 384 de comisari, incluzând 2 negri, 13 ru?i, 15 chinezi, 22 de armeni ?i peste 300 de evrei. Dintre ace?tia din urm? 264 veniser? din Statele Unite, dup? c?derea Guvernului Imperial". CEKA poli?ia politic? a bol?evicilor. ?ef, Moses Uritzky ?i Gernrikh Yagoda-Yehuda, evrei"[10].

Rolul militant al neobositului patriot ardelean Onisifor Ghibu în cetatea Basarabiei a fost intens ?i imens. A colaborat la Cuvântul moldovenesc, ini?iind apoi o ?coal? moldoveneasc? de formare a viitorilor apostoli ai românismului, aducând cu sprijinul unor mari generali ?i ofi?eri patrio?i în frunte cu Constantin Prezan, viitorul mare?al, la 1 Octombrie 1917, o tiparni?? la Chi?in?u, întemeind gazeta „Ardealul", în paginile c?reia a a?ezat Declara?ia-program a Unirii: „?ara de mâine a românilor-trebuie s? cuprind? întreg p?mântul locuit de ei, de la Tisa ?i pân? la Nistru, ?i înc? dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate t?g?dui dreptul asupra p?mânturilor, în care noi suntem cei mai vechi ?i cei mai mul?i locuitori"[11]. În cadrul Mi?c?rii de eliberare na?ional? a românilor basarabeni, roluri ?i asum?ri decisive privin biruin?a acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinar? a reprezentan?ilor clerului ?i mirenilor (19-25 aprilie 1917), Congresul ??r?nimii din Basarabia (23-25 mai 1917), Congresul Înv???torilor Moldoveni (25-28 mai 1917) ?i Congresul militarilor moldoveni (Chi?in?u, 20-27 octombrie 1917) ?i, la fel de important presa na?ional? prin militan?ii ei de seam?. Toate aceste mari voin?e au hot?rât instituirea Sfatului ??rii, care prin cei 95 de deputa?i prezen?i ?i-a deschis primele lucr?ri la 21 noiembrie 1917, alegând pe Ion Iancule? ex-vicecomisarul Basarabiei ca pre?edinte al Sfatului ??rii, pe Pantelimon Halippa ?i Mihail Savenco-vicepre?edin?i, iar pe Ion Buzdugan, Veniamin I. Grinfeld, Boris Epure ?i C. P. Misircov, ca secretari[12]. Sfatul ??rii s-a întrunit solemn sub pre?eden?ia lui Ion Incule?, pre?edintele Republicii Democratice Moldovene?ti ?i a guvernului, în prezen?a primului- ministru Alexandru Marghiloman al României dând citire Declara?iei de Unire la 27 Martie 1918, cu România: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul ??rii declar? Republica Democratic? Moldoveneasc? (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut ?i Nistru, Dun?re, Marea Neagr? ?i vechile grani?e cu Austria, rupt? de Rusia de acum o sut? ?i mai bine de ani (106 ani-n.n.) din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ?i dreptului de neam pe baza principiului c? noroadele singure s?-?i hot?rasc? soarta lor, de azi înainte ?i pentru totdeauna, se une?te cu mama sa România. Tr?iasc? unirea Basarabiei cu România de-a pururi ?i totdeauna!"[13].

Dup? prea lunga rug? ?i r?bdare a?teptat? de sute de genera?ii, Neamul s-a întregit în România Mare, axul eminescian „De la Nistru pân' la Tisa".

În ziarul înfl?c?ratului lupt?tor ardelean Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „Basarabia s-a unit cu ?ara-Mam?!". „Era un drept sfânt al neamului nostru ?i el a luat fiin??. Împlinirea lui-e dovad? c?, oricâte nedrept??i ar avea s? îndure un popor, dreptul lui nu poate pieri; el trebuie s? se împlineasc? la sosirea momentului celui mare"[14]. Mo?iunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnat? de Ion Incule?-pre?edintele Sfatului ??rii, Pan Halippa-vicepre?edinte ?i Ion Buzdugan-Secretar, având inscrip?ionat? portretele regelui Ferdinand cu isc?litura sa (sub cuvântul „Basarabia"), a Domnitorului ?tefan cel Mare cu sigiliul ?i anii de domnie (în stânga), precum ?i a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (în dreapta), iar dedesuptul mo?iunii o inscrip?ie a Cet??ii Albe din 1476, la care se adaug? ?i dou? strofe din poezia Zaridei Sylvia: „Bucura?i-v? surori mândre ?i v? veseli?i/ Împreun? reg?site, lâng? maica ce iubi?i/ Juca?i hora înfr??irii cu fl?c?i dintre stejari/ Hora sfânt? a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va p?stra în veci solia,/ Basarabia r?mâne pe veci a ??rii noastre rai;/ Ca în hrisoave s? r?mân? Ferdinand ?i cu Maria,/ Prea sl?vi?i în România pe altarul lui Mihai"[15]. Basarabia redevenind din acea clip? vechea provincie dacoromân?. Adunarea Deputa?ilor ?i Senatul României au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu România, act ce s-a consfiin?it la 31 Decembrie 1919, prin promulgarea Legii respective: 3 deputa?i au votat împotriv?, 36 ( deputa?i ucraineni, evrei, bulgari ?i germani s-au ab?inut, iar 86 au votat Unirea. Gra?ie m?re?ului ?i divinului eveniment, regele Ferinand îi scria lui I. Incule? la 28 Martie 1918: „Un vis frumos s-a înf?ptuit. Din suflet mul?umesc bunului Dumnezeu c? mi-a dat în zilele de restri?te, ca o dulce mângâiere, s? v?d dup? o sut? de ani pe fra?ii basarabeni revenind iar??i la patria mam?. Aduc prinosul meu de c?lduroase mul?umiri domniilor voastre ?i Sfatului ??rii ale c?rui patriotice sfor??ri au fost încoronate de succes."

Dup? vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul One?ti ?i satele Groze?ti-Oituz, Ca?in, printre suferin?e, jale, ruine ?i d?râm?turi, Regina Maria consemneaz? a doua zi în Jurnalul de R?zboi: „Basarabia s-a declarat anexat? României. E un motiv de mare bucurie-ar trebui s? m? bucur ?i eu, dar m-am dezobi?nuit ?i nu pot decât s? privesc înainte cu team?, întrebându-m? ce necazuri ne va mai aduce situa?ia"[16]. N?dejdea cre?tin? este permanent vie. Ea nu moare niciodat?. Ne înva?? s? credem continuu ?i s? sper?m c? prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântat? în hotarele lui fire?ti, cum întrez?rea c?rturarul-mitropolit basarabean Antonie Pl?m?deal?: „Basarabia, Bucovina ?i ?inutul Her?ei nu s-au rupt niciodat? din propria lor voin?? de trupul ??rii. Întotdeauna rupturile au fost silnice. ?i, oricât m-a? str?dui, mintea mea nu poate în?elege cum de se pot împ?ca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, încep s? numeasc? silnicia binecuvântare, ?i s-o cread? privilegiu. ?i a?a, p??im pe un teren care se va descoperi u?or a fi fost al tr?d?rii ?i al ru?inii"[17]. Existen?a unor ale?i ai Domnului, chema?i la afirmarea ?i sus?inerea românismului unitar s-a propagat ca un puternic ecou reverberat în inimile adev?ra?ilor români promotori ai Unirii.

Basarabia, Mireasa înrobit? a fost Martira care a tras semnalul întregirii tuturor românilor.

Dup? Împlinire îns?, visul Miresei a r?mas doar o am?ruie închipuire, nel?sând loc nici bucuriei, nici m?re?iei. Dup? numai 15 ani de la Unire, P?rintele Vasile ?epordei, unul dintre Lumin?torii Basarabiei, constata cu am?r?ciune: „Basarabia este cu mult mai str?in? suflete?te decât în 1918. Datorit? jocului politic..., ?i altor cauze, genera?ia Unirii s-a dovedit dup? Unire, inconsistent? suflete?te, etic ?i patriotic, instabil? politic, neomogen? ?i ?ubred?, în activitatea ?i comportarea ei public?, politic?, social?, cultural?. N-a rezistat gloriei ?i favorurilor excep?ionale ce i s-au oferit. Foarte u?or a cedat contamin?rilor nefaste politicianiste ?i tenta?iilor parvenirii politice-sociale, carierelor ?i posturilor rentabile-to?i frunta?ii unioni?ti au ajuns mini?trii (Incule? de 11 ori, Halippa de 9 ori ?.a.), academicieni, profesori universitari, deputa?i, prefec?i, primari urbani, directori de b?nci etc."[18]. Dar, s? n?d?jduim prin rug? ?i jertf? în marele Dar, pe care ni-l va face Bunul Dumnezeu, vorba P?rintelui Sergiu Ro?ca, alt Lumin?tor basarabean al Nemului: „A?a cum în 1918 ea a fost prima rândunic? ce a prevestit zorile unei vie?i noi pentru neamul românesc, dând semnalul Unirii ?i al Reîntregirii neamului, acela?i semnal îl d? ?i ast?zi"[19].

La dou? decenii de la înf?ptuirea sfântului Ideal cre?tin românesc, alt? ml?di?? basarabean?, profesorul G. Ra?cu, publicist însemnat al vremii m?rturisea: „Unirea Basarbiei-a fost pentru sufletele române?ti ca un balsam pus pe o ran? adânc?, ca o raz? de mângâiere venit? în vremea celei mai cumplite dezn?dejdi. Basarabia s-a unit cu ?ara mam? atunci când n-avea nimic de câ?tigat, decât bucurie sufleteasc?; de aceea pentru noi, aceia care tr?im la grani?a Nistrului ?i ne hr?nim din p?mântul ei binecuvântat, nu poate s? existe o zi mai scump? decât ziua de 27 martie[20]". S? r?mân? ?i pentru noi românii de ast?zi, grija de a trage primii semnalul aceastei misiuni divine a Re-Unirii cu Basarabia, f?r? a avea ceva de câ?tigat decât bucuria sufleteasc? ?i binecuvântarea lui Dumnezeu! Amin!
Întru mul?i ani ferici?i Mireas? ?i Martir? Basarabie!

27 Martie 2016, Brusturi-Neam?.

---------------------------------------------
[8] Onisifor Ghibu, Unitatea Româneasc? ?i Chestiunea Basarabiei. Edi?ie îngrijit? de Dumitru Preda. Ed. Fiat Lux, Bucure?ti, 1995, p. 64.
[9] Radu Theodoru, România, Românii ?i Comunismul. Un r?spuns documentat la o provocare antiromâneasc?. Ed. Lucman, 2009, p. 7.
[10] Radu Theodoru, op. cit. p. 16.
[11] Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65.
[12] Basarabia-Schi?? istoric? ?i cultural?. Liga Cultural? pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni ?i Editura Semne, 2008, p. 28.
[13] Gheorghe Radu, Basarabia P?mânt Românesc.Ed. „Cetatea Doamnei", Piatra Neam?, 2012, p. 96.
[14] O. Ghibu, op. cit. p. 65.
[15] Ibidem.
[16] Ia?i, Miercuri, 28 Martie/10 Aprilie 1918, Maria, Regina României, Jurnal de R?zboi 1918. Vol. III. Trad. de Anca B?rbulescu. Edi?ie îngrijit? de Lucian Boia. Ed. Humanitas, Bucure?ti, 2015, p. 25.
[17] Antonie Pl?m?deal?, Basarabia. Sibiu, 2003, p. 126.
[18] Vasile ?epordei, Scrieri Alese. Ed. Flux, 2005, p. 88, 11.
[19] Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943.
[20] Sergiu C. Ro?ca, Basarabia P?mântul misiunii noastre. Ed. Universitar?, Bucure?ti, 2006, p. 7.

footer