Revista Art-emis
Basarabia, Mireasa-martir? (1) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 27 Martie 2016 21:29

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Fie ca Dumnezeu care poate totul, care ?tie adev?rul s? ne fac? parte de Basarabia întregit? la trupul ??rii". (Antonie Pl?m?deal?-Mitropolitul Ardealului)

Pu?ina ?i superficiala informa?ie, fie din rea voin??, fie din nep?sare, fie din orice altceva, face ca nici organismele europene interna?ionale s? cunoasc? adev?rul adev?rat despre acest sfânt ?i str?vechi p?mânt românesc, Basarabia-Vatr? Str?bun? a?ezat? de Bunul Dumnezeu între Carpa?ii Orientali pân? dincolo de Nistru (Tyras), str?vechiul spa?iu traco-geto-dac, privind spiritul, na?terea, limba, cultura, civiliza?ia, fiin?a ?i vechimea ei, r?mânând chiar ?i pentru majoritatea basarabenilor aproape o terra incognita. Str?vechiul teritoriu ce se întinde dincolo de Hotin spre nord, reprezint? marginea r?s?ritean? a milenarei Vetre a daco-ge?ilor în sânul c?reia Basarabia consfiin?e?te teritoriul românesc: "... cu o imens? întindere, de la Carpa?ii Nordici ?i mult spre r?s?rit, pân? spre Urali ?i Marea Caspic? - era populat? în Str?vechime ?i Antichitate, covâr?itor, de ge?i,o uria?? comunitate etnic? ce f?cea parte din marea na?iune matc? a illiro-traco-geto-dacilor"[1]. Atestate arhelogic, primele urme ale civiliza?iei umane se situeaz? în perioada paleoliticului mijlociu, aproximativ 1.000.000-100.000 de ani, î. d. Hr[2], sau cca. 300.000 de ani[3]. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut ?i Nistru vestigiile cercetate au scos la iveal? bogate sta?iuni paleolitice, consemneaz? Constan?a Dimitriu: Câteva obiecte preistorice g?site în Basarabia[4], iar Ion Hora?iu Cri?an afirm? c? dincolo de cele peste 70 de a?ez?ri ?i cele 4 necropole descoperite, ceramica ge?ilor atât de iscusi?i în arta ol?ritului se întinde pân? spre zona Niprului[5]. Cercet?torii aviza?i consider? c? separarea daco-ge?ilor, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi petrecut în secolul al VIII-lea î.d.Hr. Drama tuturor popoarelor lumii, ca ?i m?re?ia lor dealtfel, fie cre?tine, fie necre?tine se datoreaz? în mod expres Aristocra?iei mirene ?i Clerului, care nu în?eleg c? noble?ea lor nu const? în heraldic?, în arborele genealogic, în cuscrii, în mo?ii, în st?pâniri, în comploturi, în compromisuri, în vânz?ri, în exploatarea celor mul?i, în cump?r?ri de titluri, în conspira?ii, în tr?d?ri, în alian?e-mezalian?e, în uzurp?ri, în nedrept??i, în în?el?ri, în expedi?ii, în expansiuni, în cruciade, în bancheri, în b?nci, etc., ci numai ?i numai în slujirea ?i iubirea de Dumnezeu ?i de Neam, precum ?i în cinstirea dup? merit moral a celorlalte popoare.

Mântuitorul lumii Iisus Hristos, Boierul prin excelen?? cum Îl numea evreul devenit monah, Nicu Steinhardt, Împ?ratul cosmosului, desfiin?eaz? artistocra?ia cl?dit? cu trud? pe orizontal?, substituind-o cu Boieria vertical?, adic? noble?ea ca urcu? evanghelic a virtu?iilor cre?tine, astfel c? ?i ??ranul, monarhul, vl?dica sau sclavul pot fi boieri întru Hristos, diferen?a f?când-o doar aleasa ?i suprema slujire prin suferin??, rug?, jertf? ?i dragostea iubirii lor hristice. Deci, aristocra?ia ?i clerul, cel pu?in la popoarele cre?tine, de?i nu sunt scutite nici celelalte semin?ii, trebuie s?-?i asume rolul Elitei conduc?toare, moral, politic, social, cultural, cre?tin-ortodox, a poporului pentru popor ?i co-slujitoare a Neamului întru Dumnezeu. Dinastia conduc?toare trebuie s? fie cea a virtu?iilor, a spiritului, a slujirii întru Frumos, nu cea a arborelui genealogic sau paradoxal, a ciocoilor-arenda?i parveni?i prin demagogia democrat? a doctrinelor politice. În acest fel, în acest sens ?i mod de slujire hristic?, fiecare na?iune cre?tin?, ar deveni model pentru celelalte popoare, p?strându-?i cu noble?e na?ionalismul s?u, spiritul-creator, credin?a sa, mo?ia sa, libertatea sa, cultura sa, tradi?ia sa, dreptatea sa, iubirea sa, crucea sa, ve?nicia sa, întru Adev?rul Învierii lui Hristos, întru mântuirea lor. Dar, culmea înjosirii ?i a stupidit??ii, tocmai na?iunile cre?tine, prin Aristocra?ia lor conduc?toare ?i Ierarhia clerului, mereu avide de putere ?i bog??ii, se abat în mod ru?inos, slugarnic, vânz?tor ?i tr?d?tor de la menirea boieriei lor ortodoxe, de la noble?ea slujirii lor na?ionalist-hristice, cu mult mai revolt?tor parc? decât toate celelalte na?ii necre?tine.

Istoria na?ional? ca ?i cea universal? este plin? de la un cap?t la altul de lupte fraticide, de invazii migratoare, de conspira?ii ?i ucideri între principi ?i principi, între monarhi ?i monarhi, între voievozi ?i voievozi pentru sceptru ?i coroan?, între fii ?i p?rin?i, între p?rin?i ?i copii, între fra?i ?i fra?i, între clerici ?i clerici, între clerici ?i mireni pentru tiar? ?i cârje, între biserici ?i biserici, între primaturi ?i primaturi, între biserici ?i confesiuni, între cruce ?i stea, între cruce ?i semilun?, între aristocra?i ?i aristocra?i pentru blazon ?i tron, între ciocoi ?i ciocoi, între burghezi ?i burghezi pentru putere ?i mo?ii, între proletari ?i proletari pentru socialism ?i anarhie, între atei, gnostici, sectan?i ?i cre?tini, între intelectuali ?i oameni de cultur? pentru suprema?ia materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plin? de persecu?ii, prigoniri, cruciade, inchizi?ii, arderi pe rug, bule papale, indulgen?e papiste, revolte protestante, spânzur?tori, robi, sclavi, cer?etori, mutila?i, pira?i, infamii, paparazzi, paparude, obedien?e, audien?e, r?stigniri, r?scoale, revolu?ii, r?zboaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otr?viri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigr?ri, uri, violen?e, rulete ruse?ti, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de burs?, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjur?ri, caterisiri, profan?ri, plagieri, trafic de droguri ?i de orice, diversiuni diverse, furturi de inven?ii, ho?ii de inova?ii, ambi?ii f?r? scrupule, manipul?ri cotidiene, incesturi regale, mirene, clerico-monahale, sisteme pseudo-filosofice, doctrine marxiste, leniniste, staliniste, nihiliste, for?e oculte, masonerii, Interna?ionale, plenare, soviete, comisariate, infailibilit??i pontificale, sionismo-rabinice, uniatisme, iredentisme, c?m?t?rii, cabareturi, prostitu?ie civic?, politic?, case de lux, case de toleran??, homoxesualitate ?i pedofilie clerico-mirean?, închisori, temni?e, torturi, înscen?ri, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de cast?, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprim?ri ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globaliz?ri, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibert??i, comunitarisme, neoliberalisme, etc. Toate aceste înfrunt?ri, înfumur?ri, confrunt?ri, tulbur?ri, calamit??i, agonii, crize, nedrept??i, exploat?ri, mândrii, neajunsuri, prejudec??i, alien?ri, sminteli, nebunii patologice, închipuiri-astrologice, magii, citiri în iluzii, în comete, în constela?ii, demofilii, spiritisme, mistific?ri, macin? trupul ?i vigoarea unei na?iuni, sl?bindu-i sufletul comuniunii sale patriarhale, na?ionalist-religioase, a unit??ii politice, sociale, a bun?st?rii economice, f?când-o astfel vulnerabil?, neputincioas?, orfan?, frânt? ?i înfrânt? în fa?a tuturor n?v?lirilor ?i poftirilor barbare ale du?manilor din cas? ?i din afar?.

Tot ce a fost bun, curat ?i sfânt pe p?mântul nostru dac le-a luat Cerul ca mo?tenire.

A?a s-a întâmplat ?i cu Neamul nostru str?vechi ?i binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urma? al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi ?i domnitori, odrasl? a boierilor ?i vl?dicilor ale?i, candel? a mamelor iubitoare, lumin?tor al ilu?trilor c?rturari, stejar al falnicilor ??rani, steag al eroilor, apoteoz? legendar?, cruce a martirilor, imn al sfin?ilor, care a ajuns gra?ie neunirii spiritual-politice din l?untru, respectiv a nep?s?rii de Dumnezeu ?i gra?ie vr?jma?ilor din afar?, s? fie prigonit, c?lcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii cre?tine ?i necre?tine, am?git de culte cre?tine, pr?dat ?i jefuit de boierimea caliceasc?, tr?dat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arenda?ii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberal?, spulberat la r?scruce de vânturi, pr?bu?it la por?i str?ine ?i ferecate, târât ?i osândit permanent la s?r?cie, boli, scuip?ri, p?lmuiri, batjocoriri. Gra?ie a?adar, pseudo-aristocra?iei interesate de tron ?i avere, nu ?i de ?ar?, ?i a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu ?i de Dumnezeu, Neamul nostru cre?tin din toate Principatele dacoromâne ?i-a aflat Unitatea politic? de la Viteazul Mihai, dup? secole de suferin?e, înfrângeri, biruin?e, îngenuncheri, p?timiri ?i r?stigniri.

Prima Ml?di?? regal? care a fost leag?nul marilor personalit??i crescute la Sânul dacoromânismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa ?i Martira, care a p?timit cel mai mult dintre to?i români. Au fost în istoria noastr? doar câ?iva mari Voievozi cu fric? de Dumnezeu ?i cu dragoste de ?ar?, dar gra?ie tr?d?torilor omniprezen?i au pl?tit cu via?a. Asemeni lor au mai fost ?i câ?iva oameni ale?i cu diverse misiuni ?i voca?ii, care au punctat istoria, cultura, spiritul nostru ?i norodul mereu chemat ?i predispus totdeauna la jertfa cea mare pentru Neam ?i Dumnezeu. O singur? dat? s-a ridicat ?ara Românilor de la un cap?t la altul prin cei mai ale?i, mai bravi, mai erudi?i, mai cura?i ?i mai cre?tini Fii ai ei, ca s? p?streze de-apururi prin Marea Sfânt? Jertf?, care a consfiin?it idealul Unit??ii, Identit??ii ?i Demnit??ii Neamului Ortodox Dacoromân, ca armonie între Fiii aceleia?i Na?ii ?i între al?i semeni purt?tori de omenie, prin Libertate, Dreptate, Adev?r, Credin??, N?dejde ?i Dragoste întru Dumnezeu, dar s-au n?pustit din toate p?r?ile, toate n?pârcile, toate hienele, to?i ?acalii, toate viperele, toate jivinele, toate târâtoarele, toate dih?niile feroce dinl?untru, care au crescut la sânul aceluia?i neam prea darnic, to?i renega?ii ?i alogenii cu ura lor visceral?, prelins? ca un venin de ?arpe ?i le-au frânt prim?vara tinere?ii, le-au ferecat vara împlinirilor voca?ionale în z?rci ?i casimci, le-au n?p?stuit toamna doldora de roadele în?elepciunii între furtunile B?r?ganului ?i stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigr?rile mâr?avei lor mi?elii, neaua iernii nins? ca prolog al viitorului de pe frun?ile str?luminate de aura eroic-muceniceasc?.

Dac? boierimea local? basarabean? s-a calicit cu poporul ?i s-a c?ciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanario?ii, datinile, tradi?ia, limba, credin?a, ve?nicia, au r?mas în grija pu?inilor boieri ?i vl?dici demni ?i a ??ranilor din sânul c?rora au ?â?nit marile personalit??i basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vl?star care a crescut Stejar falnic a fost boierul cre?tin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova ?i ?ara Româneasc?. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române ?i senator al Ardealului în Parlamentul României Mari. Acest mecena al culturii române?ti, doneaz? ardelenilor un milion de coroane prin banca „Albina", renovând ?i construind sute de biserici în Transilvania ?i nu numai: „În nordul Moldovei a înfiin?at pe cheltuiala sa, aproape 30 de ?coli primare, iar în 1906, a oferit 200.000 de ruble în scopul construirii unei mari catedrale ortodoxe la Bucure?ti. Pentru a îndulci situa?ia economic? a ??ranilor basarabeni ?i-a arendat mo?iile acestora la pre?uri foarte mici"[6]. A fost voin?a Domnului ca un boier, basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu s? fie un artizan ?i un ctitor în Ardeal pentru Unirea cu ?ara ?i un c?rturar-pedagog, ardeleanul-basarabean Onisifor Ghibu s? devin? animatorul basarabenilor pentru acela?i sfânt Ideal. Profesorul Onisifor Ghibu devine membru corespondent al Academiei Române, ministru, senator, ambasador în Basarabia al ASTREI ardelene-veritabil? Academie a Românismului. Ca emisar al ASTREI, la izbucnirea primei conflagra?ii mondiale, Onisifor Ghibu se refugiaz? ?i reînvie la Bucure?ti, la 20 Martie 1915, gazeta de ap?rare ?i afirmare a românismului în vederea Unirii tuturor românilor, Tribuna, al?turi de fra?ii-redactori ar?deni, Constantin Buc?an ?i Ghi?? Popp. În primul ei num?r a scris: „Ceasul cel mare se apropie. A mai ?ov?i acest crez al celor care se intitulau deja-cet??eni ai viitoarei România Mare-e p?cat. A mai c?uta idealul neamului nostru în alt? parte-ar fi o nebunie. ?i o crim?-orice împotrivire în fa?a acestei porniri fire?ti ?i nobile, care une?te azi un popor întreg. Un ideal cere munc? ?i jertfe pân? la cap?t. Ast?zi ne îng?duim a vorbi prin coloanele acestei reviste, cu toat? modestia ?i sinceritatea. Mâine dac? va trebui, vom l?sa condeiul ?i vom prinde arma-pentru izbânda acestui ideal"[7].
27 Martie 2016, Brusturi-Neam?.

- Va urma -
-------------------------------------------------
[1] conf.univ.dr. Gh.D.Istru, Str?mo?ii No?tri Reali Ge?ii-Dacii-Tracii-Illirii- na?iunea matc? din vatra " Vechii Europe". Ed. Mica Valahie, Bucure?ti 2010, p.134.
[2] Dr. Valeriu Matei: Românii de la R?s?rit de Prut, Cronologie Istoric? în Basarabia. Schi?? Istoric? ?i Cultural?, op. cit. p. 129.
[3] I. G. Hâncu în Vestigii str?mo?e?ti, Chi?in?u, 1990, p. 5.
[4]„Arhivele Basarabiei", nr. 4, 1933, p. 292
[5]I. H. Cri?an, Burebista ?i epoca sa. Edi?ia a II-a rev?zut? ?i ad?ugit?. Bucure?ti, 1977, p. 283.
[6]Gheorghe Radu, Basarabia p?mânt românesc. Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neam?, 2008, p. 64.
[7] Onisifor Ghibu, Unitatea Româneasc? ?i Chestiunea Basarabiei. Edi?ie îngrijit? de Dumitru Preda. Ed. Fiat Lux, Bucure?ti, 1995, p. 64.

footer