Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
Duminică, 27 Martie 2016 21:11

Mircea Druc, art-emisSindromul amput?rii

Înainte de Marea Unire din 1918, marele poet al tuturor românilor înstr?ina?i, ardeleanul Octavian Goga, zicea cu am?r?ciune: „C?ci vai de cine-?i pierde ?ara/ Ca s? ?i-o cear? de la voi...". Ast?zi anivers?m ziua Unirii Basarabiei cu Patria-mam? România. Dar nu o facem din iner?ie. Sau de dragul retrospectivei ?i al festivismului. F?r? Reîntregirea Patriei nu vom ie?i din criz?. Nu vom supravie?ui ca na?iune. Reîntregirea, îns?, nu ne-o poate servi pe tav? cineva din afar?. Reîntregirea nu poate fi ob?inut? sub form? de grant sau de credit. Nu exist? o banc? mondial? care s? acorde cu împrumut identitate, integritate ?i con?tiin?? na?ional?. Aceste valori vitale se cuceresc prin efort conjugat de lung? durat? ?i se men?in cu pre?ul unei vigilen?e eterne. La 28 noiembrie 1991, am venit la Bucure?ti. Inten?ionam s? iau cuvântul în cadrul ?edin?ei festive, consacrat? anivers?rii a 73 de ani de la Marea Unire. Eram pe atunci deputat la Chi?in?u, din partea Frontului Popular din Republica Moldova. Am ajuns în capitala tuturor românilor cu gânduri bune. Doream s? le amintesc colegilor parlamentari c? avem un obiectiv strategic comun: Reunirea. Credeam sincer c? o alt? ie?ire din impas nu exist?. Spuneam atunci: oamenii schilodi?i se plâng, dup? mul?i ani, c?-i doare cumplit mâna sau piciorul amputat. Psihoterapia decurge anevoios ?i suferin?a nu se mai termin?. Exact a?a se va întâmpla ?i cu na?iunea român? dac? va abandona idealul Unirii. Sindromul amput?rii nu va disp?rea niciodat?. Conducerea Camerei ?i a Senatului nu-mi permitea s? urc la tribun?. Dar s-au implicat îndârjit parlamentarii Ion Alexandru ?i Claudiu Iordache. Am reu?it astfel s?-mi rostesc alocu?iunea în sala Parlamentului din Dealul Mitropoliei. Acum 25 de ani am declarat r?spicat: „Vrem reîntregirea Patriei!". Am rugat atunci Parlamentul ?i Guvernul s? dea curs unui apel lansat de numeroase ONG-uri basarabene. Apel sus?inut ?i de grupul parlamentar al Frontului Popular din Republica Moldova. Ceream s? adopte de urgen?? o lege vizând reconfirmarea cet??eniei românilor din teritoriile anexate de Imperiul sovietic. Am cerut de asemenea ca Parlamentul s? ia pozi?ie fa?? de referendumul din Ucraina. S? recunoasc? acest stat în devenire numai dup? solu?ionarea problemelor legate de consecin?ele pactului Molotov-Ribbentrop. M? adresam de la tribuna parlamentului ??rii mele, România, cu rug?mintea:
- S? r?bd?m m?car ?ase luni f?r? acte de violen?? ?i exhibi?ionism!
- S? aib? loc alegeri, s? respect?m regula, democra?ia ?i bunul sim?!
- S? spunem lumii clar, cu fermitate: Vrem reîntregirea!
- S? cuget?m, s? ac?ion?m ca ?i cum Unirea s-ar fi produs deja.
- S? ne sincroniz?m asupra problemelor României reîntregite!
- S? nu vorbim despre Unire! S? ne unim!

La 1 decembrie 1991, noi, un grup de parlamentari de la Chi?in?u ?i Bucure?ti, am constituit Consiliul Na?ional al Reîntregirii - CNR. Peste o s?pt?mân?, la 5 decembrie 1991, avea s? dispar? U.R.S.S., de jure ?i de facto. Atunci am avut ?ansa s? ne re-unim, dar am ratat-o. Politicienii de la Chi?in?u ?i Bucure?ti au r?mas s? tot cânt?reasc? pân? în ziua de azi: „Ce câ?tig eu ?i partidul meu cu Unirea?". Am r?mas ?i eu, un unionist prin defini?ie. ?i, din 1991, ca ?i pân? atunci, îmi duc via?a sub presiunea unor decizii înso?ite de risc. La ora actual? e simplu ?i u?or s? vorbe?ti despre Unire. Dar, la începutul anilor 90, unioni?tii erau ataca?i vehement. Media autohton?, de exemplu, m? acuza de toate tarele tranzi?iei de la economia planificat? centralizat la cea de pia?? liber?. Ca unionist, m? denigra mai urât de cum îl prezint? ast?zi pe antiunionistul Igor Dodon. "C?l?ul Republicii g?g?uze" - astfel m? eticheta mass-media rus?. Un ziarist întreba retoric, într-o revist? moscovit?: „De astea cadre a preg?tit puterea sovietic? pentru republicile unionale!? Asta-i mul?umirea!? Indiscutabil, Druc e un tr?d?tor unionist, tâmpit ?i fanatic. Dar a absolvit dou? facult??i. La cele mai prestigioase universit??i de stat din Leningrad ?i Moscova. A mai f?cut ?i aspirantura la Institutul Americii Latine al Academiei de ?tiin?e a U.R.S.S. Nu se compar? cu ceilal?i conduc?tori ai Moldovei, care au terminat doar Institutul agricol din Chi?in?u. E periculos!".

Prin 2011, media de la Tiraspol constata: „Teritoriul fostei Moldove Sovietice s-ar putea transforma într-o comunitate cu adev?rat democratic?. Dar liderii psihopa?i, bolnavi „de unire" ?i lipsi?i complet de intelect, nu au alt? solu?ie decât s? distrug?, cu ajutorul adolescen?ilor, ideea de Moldov? ca stat independent... Fiecare al ?aselea locuitor este convins c? viitorul este în România. E mult, dac? lu?m în considera?ie faptul c? ace?ti promotori ai „marii uniri" sunt copiii, fra?ii, cumetrii sau prietenii cuiva... Totodat?, e prea mare ?i evident? superioritatea intelectual? a elitei din stânga Nistrului, fa?? de cea pro român?". Avem aici ?i explica?ia de ce descenden?ii „eliberatorilor" sovietici sunt cei mai înver?una?i ap?r?tori ai statalit??ii moldovene?ti. Jum?tate de secol au fost la putere ?i sper? c? tot ei vor conduce, dac? Basarabia nu se va reuni cu România. Desigur, unioni?tii au ?i ei p?catele lor, dar acestea nu schimb? datele problemei. În decembrie 1989, dup? aproape trei decenii de studii ?i activitate profesional? la Leningrad, Moscova ?i Cern?u?i, am venit la Chi?in?u. Cretinismul profesional ?i înfumurarea caraghioas? a multor ?efi de pe malul stâng al Nistrului m? oripilau. Dup? primele alegeri, relativ libere, din februarie 1990, cei de la Tiraspol nicidecum nu-?i g?seau locul în noile structuri de putere. Primele simptome de sc?dere a statutului lor de privilegia?i ap?ruser? înc? prin 1989. Aceasta a fost una din cauzele separatismului ini?iat de elitele din stânga Nistrului. În consecin??, cinci raioane de croial? sovietic? se declar? independente. Astfel, în plin proces de dezagregare a Imperiului, s-a format o mic? republic?, condus? de un mare clan. Nostalgic, omul sovietic vântur? în continuare teza despre „superioritatea intelectual?" a elitei de la Tiraspol. Astfel î?i alimenteaz? rezervele de vanitate. Acum, îns?, pretinsa elit? alogen?, separatist? ?i românofob?, este terfelit? zilnic chiar de propriii exponen?i.

Unioni?ti ?i antiunioni?ti

Cu toat? amploarea mi?c?rii unioniste, foarte mul?i concet??eni se întreab?: - De ce integrarea celor dou? state române?ti nu este dorit? de întreaga suflare dintre Nistru ?i Prut? Le r?spund: din simplul motiv c? unii oameni sunt unioni?ti, iar al?ii – antiunioni?ti. Fiecare politican, analist, politolog, formator de opinie sau om de afaceri are o motiva?ie proprie. Anomalia istoric? numit? „Republica Moldova" este o societate dezaxat?. Dintr-o sut? de medici doar unul poate s? pun? un diagnostic perfect. Unii cet??eni au tot sperat c? Imperiul sovietic va rena?te. În 2011, Constantin T?nase scria: „Trebuie s? recunoa?tem c? noi avem probleme mari nu numai cu elitele, ci ?i cu poporul. De fapt, cum e sacul ?i cârpeala! Aproape dou? sute de ani a tr?it sub ru?i. Când tr?ie?ti prea mult în rahat, te obi?nuie?ti atât de mult cu el, încât acesta nu te mai deranjeaz?, nici nu-l observi, ci dimpotriv?, când rahatul dispare, îi duci lipsa". Îmi amintesc cu cat fast marcau EI ziua de 4 august. Data constituirii Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti în 1940, - dup? ce "glorioasa Armata Ro?ie a eliberat norodul moldovenesc de sub jugul burghezo-mo?ierilor romani". Dup? 1991, la 27 august, lumea s?rb?tore?te ziua independentei Republicii Moldova. O independen?? pe care eu, de exemplu, am perceput-o atunci ca un prim pas spre reunificare. De?i pu?ini mai cred în viabilitatea statelor mici, de?i situa?ia Republicii Moldova este incomparabila cu cea a statelor baltice independente, EI s?rb?toresc an de an independen?a.

Dup? colapsul Imperiului, pe malul drept al Nistrului, cu excep?ia ora?ului Tighina, au r?mas la putere agrarienii. Cei mai închista?i exponen?i ai elitei comuniste. Diverse clanuri au împ?r?it între ele tot ce s-a acumulat în perioada postbelic?. În anii 90, ?i-au adjudecat colhozurile, sovhozurile ?i industria alimentar?. Clanul Mo?pan - Sangheli - Daraban, clanul Snegur ?i clanul Lucinschi au împ?r?it între ele întregul patrimoniu din raioanele basarabene ale R.S.S.M. Dup? 2000, ceea ce mai r?m?sese a fost acaparat de clanul Voronin-Reidman-Tkaciuk. Astfel, fosta elit? sovietic? s-a c?p?tuit, unii devenind b?ie?i de?tep?i, baroni locali sau oligarhi. Genera?ia a doua de conduc?tori, nu mai avea ce împ?r?i. Unii, chiar dintre cei trimi?i de mine în 1990 la studii în Occident, s-au apucat de racket bancar. Acum nu a mai r?mas de furat decât granturile venite din Occident. Personal, nu am investit nici o speran?? în proiectul „Republica Moldova". Nu m? interesa ??ri?oara, cântat? odinioar? de poe?ii sovietici moldoveni: „Moldov?, ??ri?oara mea!/ Din Naslavcea în Giurgiule?ti/Ca un strugure de poam?/Pe harta Uniunii cre?ti!" Nici actuala „?ar? de minune, ?ar? lui Dogaru" nu m? pasioneaz?. De?i, pe autorul emisiunii de la Publica TV îl stimez. ?ara pentru mine nu începe cu epoca feudal?. Nici cu Moldova, nici m?car cu marele Stefan cel Mare. Avem un spa?iu al nostru mo?tenit, ancestral, cu valorile sale eterne. Nu cred in ra?iunea existen?ei unor state mici: Republica Nistrean?, Republica Done?k, Republica Lugansk, Republica G?g?uzia ?i altele de genul acesta. Una or fi st?tule?ele Liechtenstein, San Marino sau Andora. Poate ca sunt prospere, fericite. Îns? ele nu reprezint? decât ni?te relicve ale Evului Mediu. Nu mi-am dorit niciodat? un st?tule? din „trei jude?e ?i o stân?", vorba regretatei unioniste Leonida Lari.

Într-un fel, îmi vine u?or s? plutesc în cea?a de la Chi?in?u ?i Bucure?ti fiindc? nu-mi propun s? evaluez egocentric comportamentul cona?ionalilor. Am un obiectiv de suflet: Reîntregirea! ?i, în func?ie de acest obiectiv, îi testez pe fiecare. Nu m? intereseaz? ce reprezint? cutare „oligarh" de la Chi?in?u. Am obiectivul în minte ?i o unitate de m?sur?. Simplu, reduc?ionist, îi testez pe oameni în func?ie de ceea ce fac concret pentru Unire. ?i dac? nu fac nimic, degeaba m? toac? la cap un post TV c? Vlad Plahotniuk este un diavol, iar al?i sunt ni?te îngeri. Am f?cut parte din mi?carea de eliberare na?ionala în clandestinitate. Am activat împreun? cu Alexandru ?oltoianu, Alexandru Usatiuc-Bulg?r, Gheorghe Ghimpi, Valeriu Graur, Loghin Alexeev, Mihai Andronic, Mihai Pa?a ?i mul?i al?i basarabeni ?i nord bucovineni. M-am sim?it unionist de la 19 ani ?i a?a am r?mas. Eram ni?te tineri utopi?ti, dar cu picioarele pe p?mânt. Ne d?deam seama: atâta timp cat exista U.R.S.S., nu puteam înl?tura consecin?ele Pactului Molotov-Ribbentrop. M? refer la r?pirea Basarabiei si a nordului Bucovinei. ?tiam: mai întâi trebuie s? dispar? Imperiul. Si, când a disp?rut Imperiul, credeam c? estonienii, lituanienii ?i letonii, fra?ii no?tri de suferin??, vor deveni independen?i. Iar noi, românii, care am avut aceea?i soart?, ne vom reuni cu ?ara. Îns?, la Chi?in?u se afla la putere o elit? al?ptat? ?i crescut? de regimul sovietic-imperial. Promotorii proiectului bol?evic aveau ?i ei un vis al lor neîmplinit. Sperau c?, men?inând statul moldovenesc vor ajunge, pan? la urma, la dezmembrarea României. Dup? care vor face EI o „Moldov? Mare". Un stat protejat, condus, ghidat ?i ?inut în frâu de c?tre Moscova. Valahia o l?sau s? r?mân? singur?. Sau o d?deau m?rinimos turcilor, poate bulgarilor, sau nu mai ?tiu cui. Iar Transilvania urma s? intre în N.A.T.O., împreun? cu grupul de la Vi?egrad. Proiectan?ii nostalgici doreau s? ob?in?, dac? nu anexarea Transilvaniei, m?car o confedera?ie cu vechiul pretendent - Ungaria. Dar n-a ie?it a?a.

Viorel Patrichi m? întreba nedumerit: - De ce Vladimir Voronin l-a bruscat mitoc?ne?te pe Traian B?sescu!? Pre?edintele nostru nu vroia decât s? abordeze chestiunea unei eventuale integr?ri a celor dou? state române?ti! Mult? lume ghice?te: cam ce hram poart? acest moldovean get beget, coada vacii? Ca licen?iat în psihologie, Mircea Druc vede situa?ia astfel: Voronin depinde în totalitate de propria ierarhie motiva?ional?, consolidat? de-a lungul întregii sale vie?i. În vârful piramidei se afl? con?tiin?a de Homo sovieticus. Nimeni ?i nimic nu i-o poate modifica. Este un om sovietic, convins de adev?rul s?u absolut: stat moldovenesc, na?iune moldoveneasc?, limb? moldoveneasc?. Cunoscuta abera?ie trâmbi?at? fariseic de Vasile State ?i al?ii ca el. În orice conjunctur? politic?, personajul r?mâne un românofob irecuperabil. Un rusofil onest. Un antioccidental prin excelen??. Conjunctural ?i mercantil, Voronin accept? o conlucrare. Un flirt temporar cu Rusia, China, Ucraina, Israel, S.U.A., Europa. Dar niciodat? nu va fi pentru unirea cu România. În plan politic, pentru el controlul asupra raioanelor din stânga Nistrului, înseamn? totul, absolut totul. Odat? realizat acest obiectiv primordial, ar putea s? se lepede chiar ?i de Rusia. Cine îi d? înapoi Patria mic? unde s-a n?scut, îl are pe Voronin asociat pentru totdeauna ?i în toate. Înc? în 1990, am avut o discu?ie sincer? cu pre?edintele Mircea Snegur ?i cu al?i ?efi basarabeni. Am în?eles perfect: nu doreau unirea fiindc? România era s?rac? iar noi eram boga?i. Î?i imaginau c? vor transforma Republica Moldova într-o nou? Elve?ie. Exist?, ziceau ei, un precedent. Propaganda ?arist? folosea pentru Basarabia sintagma „Elve?ia ruseasc?"; eliberatorii bol?evici au botezat-o „Gr?dina înfloritoare a Uniunii Sovietice". Atunci mi-am dat seama c? nu pot avea nimic în comun cu promotorii unui stat aparte moldovenesc ?i mi-am continuat calea mea. Unii basarabeni, cretini sau fariseici, vehiculeaz? în continuare o mostr? de gândire tactic? autohton?. Aceea cu vi?elul. De un sfert de secol vi?elul blând suge la dou? vaci. I-au crescut copitele, coarnele ?i acum este un bou viguros. ?i asta-i soarta boului, vi?el adult, sa stea la poarta noului, ni?el mai mult. De fapt, sunt dou? por?i. Una se cheam? „Unirea cu România", cealalt? „Integrarea în Uniunea European?". S? mai stea... În martie 2015, Val Butnaru diagnostica exact situa?ia: „Republica Moldova este un stat falimentar, corupt, impotent. Mai pe scurt - o stân?. Republica Moldova nu se va integra în U.E. nici în urm?torii zece ani, nici în urm?torii 25 de ani, nici în... P?cat e c? ?tim cu to?ii lucrul acesta, dar ne prefacem c? a?tept?m himera Schimb?rii! Nu integrarea în Uniunea European? este ?ansa noastr?, ci Unirea imediat? cu România. R?mâne valabil? oferta f?cut? de pre?edintele Traian B?sescu: „Cere?i Unirea ?i-o vom face! Punctum!"
- Va urma -

footer