Revista Art-emis
De-a harcea-parcea prin politica penal? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 13 Martie 2016 20:32

General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emisImpactul Deciziei Cur?ii Constitu?ionale a României din 16.02.2016 referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor art. 142 alin. (1) din Codul de Procedur? Penal? a fost nea?teptat de repede cuantificat la vreo 60 de milioane de euro (vom vedea ?i de ce!), dar ansamblul consecin?elor este de neimaginat, fiindc? ceea ce rezult? a fi fost posibil s? apar?, s? se perpetueze ?i s? metastazeze sistemul de garan?ii al drepurilor ?i libert??ilor fundamentale, garantate constitu?ional, s-a petrecut sub patronajul institu?iei str?jer al legalit??ii instruc?iei judiciare. Am numit Ministerul Public, c?ci, potrivit Constitu?iei, „În activitatea judiciar?, Ministerul Public reprezint? interesele generale ale societ??ii ?i ap?r? ordinea de drept, precum ?i drepturile ?i libert??ile cet??enilor". C.C.R. învedereaz? c? nicio reglementare din legisla?ia na?ional? în vigoare, cu excep?ia dispozi?iilor art.142 alin.(1), nu con?ine vreo norm? care s? consacre expres competen?a unui alt organ al statului, în afara organelor de urm?rire penal?, de a efectua intercept?ri, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnic?.

Care este realitatea faptic?? Flagrant contrar? literei ?i spiritului întregului sistem al legisla?iei na?ionale! Ce demasc? Decizia Cur?ii Constitu?ionale? C? reglementarea materiei intercept?rilor nu este guvernat? de lege, ci de dispozi?ii departamentale infralegale, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate. Mai cu seam? duzina de hot?râri clasificate ale Consiliului Suprem de Ap?rare a ??rii! S? ne amintim de mult invocatele Protocoale C-3 (Cooperare, Colaborare, Conlucrare) convenite între „institu?ii" ?i indexate la secret. Parc? ?i suspectul Gabriel Oprea a invocat în sus?inerea nevinov??iei sale tot ni?te protocoale. Ei bine, prin în?elegeri „între domni" din parchete ?i servicii s-a f?cut „legea". Dar surpriza pentru contribuabili, pe ai c?ror bani li s-a f?cut harcea-parcea protec?ia drepturilor ?i libert??ilor, este aceea c? sintagma „alte organe specializate [...]", declarat? neconstitu?ional?, a constituit regula, iar nu excep?ia! Dac? s-a ajuns în aceast? situa?ie-limit?, trebuie ar?tat? cauza. „Cotidianul.ro" a f?cut-o, atunci când a luat atitudine fa?? de politica penal? impus? lui Tr?ian B?sescu ?i pe care acesta, cu asumarea r?spunderii guvernului în parlament, a legiferat-o. Apoi, date fiind abera?iile ?i inep?iile învestite cu putere de lege, intrarea în vigoare a Codului Penal ?i a Codului de Procedur? Penal? a fost repetat prorogat?, pentru ca ulterior o comisie parlamentar?, prezidat? de Victor Ponta, s? încerce dregerea codurilor pentru a putea fi puse în aplicare. Nu s-a f?cut vreun progres. Dimpotriv?, au fost iterate prevederi care au transformat România în ?ara suspec?ilor penal[1].

La o ?ar? de suspec?i au ap?rut imediat, dup? cum Curtea Constitu?ional? critic?, „numeroase institu?ii specializate", toate infralegale, toate cu reglement?ri inaccesibile.

Nu numai S.R.I., c?ci nu aici este cap?tul de ?ar?. Dar pe lâng? Autoritatea na?ional? în materia intercept?rilor ?i punerea în aplicare a autoriza?iilor judec?tore?ti [...], cum, necum, reglementat? de C.S.A.T., dup? ce ministrul Justi?iei, Rodica St?noiu, a ini?iat abrogarea prevederilor legii siguran?ei na?ionale cu privire la intercept?ri. Fiindc? istoria neregularit??ilor juridice în materia intercept?rilor este mult mai veche, existând ?i o Decizie a C.E.D.O. prin care s-a cerut crearea cadrului juridic compatibil cu legisla?ia interna?ional? a Drepturilor Omului. S? nu credem cumva c? prin ograda controlului de legalitate a activit??ii institu?iilor s-a g?sit cineva care s?-?i mai aminteasc? de acquis-ul comunitar în materie. Dimpotriv?! În numele legii de aplicare a Codului de Procedur? Penal?, "organelor cu atribu?ii în domeniul securit??ii na?ionale" le-au fost modificate legile ?i au primit noi atribu?ii („interceptarea ?i înregistrarea comunica?iilor electronice, efectuate sub orice form?; localizarea, urm?rirea ?i ob?inerea de informa?ii prin G.P.S. sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor po?tale; ob?inerea de informa?ii privind tranzac?iile financiare sau datele financiare ale unei persoane[2]. Iar??i spunem c? nu este un cap?t de ?ar?, dar unde este legea special? care s? guverneze materia, metodologia ?i, nu în ultimul rând, protec?ia cet??eanului în raport cu aceste tehnici de supraveghere intruzive?

Afl?m din comunicatele date ieri de „institu?ii" c? sunt pe cai mari în materie de intercept?ri Direc?ia General? de Informa?ii ?i Protec?ie Intern?, Direc?ia Opera?iuni Speciale ?i alte structuri ale Ministerului de Interne (care alte structuri, câte mai sunt, pe unde le sunt acoperite buget?rile, sau ?i acestea sunt tot infralegale?!). Ce s? credem? Putem crede orice, chiar ?i tr?snaia c? vreun ONG de utilitate public? este organ specializat s? realizeze interceptare ambiental? a suspec?ilor c?-?i înva?? papagalii s? înjure.

Curtea Constitu?ional? chiar trebuia s? fie sesizat? de o parte într-un proces oarecare despre acest vid legislativ ?i dezm?? normativ în materia celor mai intruzive tehnici de investiga?ie penal??! S? credem c? doamnele ?i domnii judec?tori constitu?ionali nu sunt la curent cu ce se mai întâmpl? prin legisla?ia ??rii a c?rei Constitu?ie sunt chema?i s? o apere ?i în care scop au la îndemân? controlul de constitu?ionalitate f?r? drept de apel?! Dispozitivul Deciziei Cur?ii „[...] având în vedere caracterul intruziv al m?surilor de supraveghere tehnic?, CCR constat? c? este obligatoriu ca acestea s? se efectueze într-un cadru normativ clar, precis ?i previzibil, atât pentru persoana supus? m?surii respective, cât ?i pentru organele de urm?rire penal? ?i pentru instan?ele de judecat?. [...] trebuia s? fi fost un semnal de alarm? tras chiar din momentul trimiterii spre promulgare a legii ale c?rei norme sunt declarate neconstitu?ionale dup? câ?iva ani de abuzuri, ilegalit??i ?i intrat cu bocancii ghintui?i ai a institu?iilor specializate în vie?ile oamenilor, iar potrivit con?tiintei lor juridice ?i intimei convingeri, formate pe nelegiuire, judec?torii au cenzurat ?i m?surat libertatea semenilor. Nu putem s? nu ne întreb?m care sunt natura, substan?a ?i for?a avizului prealabil?

Consiliul Legislativ asupra proiectelor de legi. C?ci, fie-mi iertat? „nostalgia", dar pe vremea când venerabilul Axinte Ga?par, fost judec?tor al CCR, era înalt consiler al Consiliului Legislativ de pe lâng? Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, respectivul organ veghea altfel la coeren?a sistemului legislativ na?ional, iar lui Nicolae Ceau?escu nu se întâmpla s?-i fie dat? spre promulgarea vreo lege care s? se abat?, cu vreo virgul?, de la conven?iile interna?ionale în materia drepturilor omului.
Nu putem s? nu ne uit?m nedumeri?i pe ce este cheltuit bugetul Avocatului Poporului, sau se crede cumva în afara chestiunii?!

Ce spune Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie?

Cere bani (10,4 milioane de euro) ?i ne amenin?? voalat cu cel pu?in doi ani de pauz? în lupta împotriva corup?iei.

Ce spune D.I.I.C.O.T.?

Este foarte interesant ce afl?m de la D.I.I.C.O.T. C? nu are departament tehnic ?i nici personal, rezolvându-?i investiga?iile judiciare tehnice cu antrepriza institu?iilor specializate, 60% S.R.I. ?i 40% al?i antreprenori. To?i din clasa repeten?ilor constitu?ional. La o lectur? mai atent? a comunicatului conducerii D.I.I.C.O.T. se poate sesiza o oarecare contradic?ie. La un alineat zice c? nu are deloc, iar în alineatul urm?tor c? nu are serviciul tehnic adecvat. Ce mai conteaz? astfel de inabilit??i în actul comunic?rii publice?! A?a, s? nu uit?m s? men?ion?m c? ?i D.I.I.C.O.T. vrea bani. Doar 20 de milioane de euro.

Ce spune Parchetul de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie?

Conducerea Parchetului de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a anun?at, printr-un comunicat de pres?, c? a identificat solu?ii pentru continuarea activit??ii de urm?rire penal? împreun? cu Ministerul Afacerilor Interne. Nu se precizeaz? care sunt structurile MAI din afara inciden?ei Deciziei C.C.R., ceea ce ne îngrijoreaz? foarte tare, fiindc? se pare c? emitentul comunicatului habar nu avea de Decizia CCR. Poate de ieri pân? azi a conspectat-o în agenda profesional? ?i va îndrepta imprecizia.

Ce spune Consiliul Superior al Magistraturii?

Judec?torul Mircea Aron, pre?edintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat c? institu?ia pe care o conduce nu are, pentru moment, o solu?ie concret? privind intercept?rile telefonice, dispuse în dosarele penale. Mul?umim, nici nu este cazul, domnule pre?edinte!

Ce spune Poli?ia Român??

„Poli?ia Român? cere suplimentarea structurii organizatorice [...] ?i rectificarea bugetului institu?iei cu aproximativ 30 de milioane de euro [...]". Hop ?i a?a! De unde, pân? unde?! Ce are Poli?ia Român?, conform legii de organizare ?i func?ionare, cu chestiunea?! Întrebarea aia ?ugubea??, ce leg?tur? are XXX... cu prefectura, este cu documenta?ia complet?, cu studiu de fezabilitate, consultan?? calificat?, acoperire în legisla?ie, atestare istoric? din surse certe, conform c?rora Consulul Sulla a creat Prefectura. Dar cum Decizia C.C.R. cere Poli?iei Române s?-?i suplimenteze schema ?i bugetul, numai ni?te mili?ieni ?mecheri au putut visa.

Ce spune doamna Raluca Prun? ca Minister Public?

„Conducerea Ministerului Public a luat act, în cursul zilei de ast?zi, de motivarea Deciziei Cur?ii Constitu?ionale din data de 16 februarie 2016 potrivit c?reia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de Procedur? Penal? au fost declarate neconstitu?ionale. Decizia este obligatorie ?i, pe cale de consecin??, procurorii o vor respecta întocmai. În acest sens, Parchetul de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i Ministerul Afacerilor Interne au identificat solu?iile necesare pentru continuarea activit??ii de urm?rire penal? în cauzele în care se apeleaz? ?i la aceste mijloace de investiga?ie penal? [...]". E cazul s? reiter?m îngrijor?rile provocate de comunicatul Parchetului de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, pe care doamna Ministru Public l-a preluat, oare nu în prea mare vitez??!

Ce spune doamna Raluca Prun? ca Ministru al Justi?iei?

„Ministrul Justi?iei, Raluca Prun?, sus?ine c? a g?sit o « solu?ie tranzitorie » la aceast? situa?ie de « maxim? urgen?? ». Mai exact, imediat dup? motivarea judec?torilor constitu?ionali, pe masa Guvernului va fi o ordonan?? de urgen?? care va prevedea c? intercept?rile se fac de procurori sau poli?i?tii judiciari folosind infrastructura Serviciului Român de Informa?ii." (s.n. A.R.)

Q.E.D.! Nimic nu se pierde, totul se conserv? ?i totul se transform?!

Contribuabilul român poate fi lini?tit. Iat?, exist? o solu?ie ra?ional?, simpl?, imediat? ?i pe deasupra f?r? efortul bugetar preliminar de 60 de milioane de euro. În toat? nebunia comunicatelor, parc? anume regizat? ca diversiune de escamotare a fondului problemei, nimeni nu a cuvântat ceva, pân? la închiderea acestei pagini, despre vreo ini?iativ? legislativ? a materiei intercept?rilor. Decizia CCR o astfel de solu?ie a recomandat, iar în ceea ce prive?te obligativitatea conform?rii, crede cineva c? mai este loc de tocmeal?, ca ?i în cazul zecilor de alte aspecte de neconstitu?ionalitate ale codurilor penal ?i de procedur? penal?? Cândva, undeva, ex-pre?edintele Tr?ian B?sescu, cuprins de o euforie special?, a exclamat: „Un fleac, i-am ciuruit!". A?a sunt ?i codurile de legi de sorginte „Macovei-B?sescu", o harcea-parcea a politicii penale.
----------------------------------------
[1] http://www.cotidianul.ro/cotidianul-231354
[2] http://www.cotidianul.ro/cotidianul-231801

footer