Revista Art-emis
Inamicii independen?ei Justi?iei PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 09 Martie 2016 21:14

General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emis„Fiat justitia, pereat mundus!"

Recentele declara?ii, provocate printr-un „interviu", ale fostului agent ?i ?ef a Biroului U.S. Secret Service pentru Europa de Est, ata?at Ambasadei S.U.A. la Bucure?ti, Darren White Terrel, potrivit c?rora procurorul ?ef al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie, doamna L.C. Kove?i nu ar avea „abilitatea de a fi neutr?, corect? ?i obiectiv?", iar legalitatea anchetelor D.N.A. sau D.I.I.C.O.T. ar fi serios îndoielnic?, a pus în teribil? dilem? „fac?iunea proamerican?" din media româneasc? ?i nu numai. Energiile propagandi?tilor, „pro" ?i „contra", din câmpurile de b?taie ale r?zboiului politic s-au dezl?n?uit într-un potop de acuza?ii, specula?ii ?i intoxic?ri. Fostul (?!) agent al U.S. Secret Service, ale c?rui declara?ii Ambasada S.U.A. la Bucure?ti le calific?, în mod corect, ca fiind un punct de vedere personal (format cumva înafara îndatoririlor incumbate de fosta calitate oficial? ?! - n.n.) a fost etichetat, de c?tre deontologii cu cap mare ?i încetineal? în gândire, în fel ?i chip. Neap?rat ?i cârti?? ruseasc? în U.S. Secret Service !

Intr-o lume nebun? a serviciilor secrete este posibil orice! Exist?, îns?, ?i o lume ra?ional? a serviciilor secrete. ?i dac? tot s-a vehiculat o asemenea ipotez?, a cârti?ei ruse?ti, de ce nu s-a dus ra?ionamentul pân? la cap?t? Cel mai bogat agent al ru?ilor din România, care a f?cut miliardul de bani negri din toate combina?iile de afaceri posibile, de la la g?in?riile din gospod?ria jude?enei de partid, pân? la traficul de arme ?i muni?ii, este „h?r?uit politic" într-o cauz? „contagioas?", din categoria retroced?rilor, iar la avere nu este dibuit decât cu un surplus de câteva zeci de mii, peste veniturile legal dobândite ca lefegiu la stat! Când domnul D.W.T. a spus a spus c? are îndoileli serioase asupra legitimit??ii investiga?iilor, s? nu fi avut în vedere cât de independent? este Justi?ia Român?, când ar trebui s? investigheze subminarea economic? ?i politic? a statului roman orchestrat? de re?elele interna?ionale de crim? organizat? patronate de serviciile secrete ale entit??ilor statale inamice? U.S. Secret Service nu este S.P.P.-ul american, ci str?jerul s?n?t??ii fnanciare a Statelor Unite, iar domnul D.W.T. a reprezentat aici interesele Departamentului Trezoreriei, nu ale Serviciului de Securitate a Pre?edintelui S.U.A., care tot nu avea de gând s? respire cu noi aerul curat din Carpa?i. A?adar, negre?it, trebuie s? facem efortul de a vedea ?i dincolo de aparen?ele declara?iilor, mai ales c? domnul D.W.T. este complinit, chiar întâmp?tor (?!), cu exemple concrete de mare notorietate, care pun sub semnul întreb?rii impar?ialitatea investiga?iilor penale în cauze de anvergur? intena?ional? , iar, în fa?a lor, independen?a justi?ei scâr?ie din toate îmbin?rile fragilului ei soclu. „Cotidianul.ro" a publicat analizele de bun? credin?? care coboar? afirma?iile domnului D.W.T. din sfera abstract? a confiden?ialit??ii în realitatea dur?, dar parc? inexistent? pentru D.N.A.[1], doamnei L.C. Köve?i fiindu-i f?cute, cu deferen??, repro?uri fa?? de care demnitarul din fruntea D.N.A.[2] ar fi trebuit, din respect fa?? de contribuabili ?i grij? pentru imaginea justi?iei, s? reac?ioneze deîndat?.

Suntem intoxica?i, zi de zi, cu grija neprecupe?it? a tot felul de propagandi?ti pentru independen?a justi?iei. Dar cine sunt, cu adev?rat, inamicii Zei?ei? Str?vechiul adagio roman „Fiat iustitia, ruat coelum!" (Pr?bu?easc?-se cerul, dar s? se fac? dreptate!) este foarte sugestiv despre cât de arz?toare este nevoia de justi?ie, f?r? de care nu poate exista o societate autentic democrat?. Cum lumea noastr? de acas? este una a corup?iei sistemice, „Pr?bu?easc?-se cerul" înseamn? s? piar? sistemul de putere al corup?torilor ?i corup?ilor. Intr-un sistem de putere acaparat de corup?ie, Justi?ia este ?i ea parte a întregului. Politicieni, unii de bun? credin??, dar ?i mul?i demagogi clameaz? nevoia de independen?? a Justi?iei. De cine trebuie realizat? ?i ap?rat? independen?a Justi?iei, dac? nu de judec?torii îns??i?! A crea ?i dezvolta institu?ii garante ale independen?ei Justi?iei nu îneasmn?, cumva, chiar reversul, adic? a oficializa instrumente prin care celelalte puteri ale statului, ori oculte, s? poat? controla Jusi?ia, tocmai în numele independen?ei ei?! Asemenea întreb?ri au devenit necesare, ele fiind consecin?a unui nefericit ?ir de întâmpl?ri în care Consiliul Superior al Magistraturii a colizionat, uneori frontal, cu organiza?iile profesionale ale magistra?ilor.

Natura, caracteristicile ?i dimensiunile situa?iilor conflictuale dintre magistra?i ?i autoritatea garant? a independen?ei Justi?iei au definit, f?r? echivoc, pozi?iile p?r?ilor ?i au demonstrat cât? independen?? î?i poate permite Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea rolului s?u constitu?ional. Mai nou, în fiecare an se g?se?te un membru al Consiliului, de fiecare dat? acela?i, s? someze Consiliul Suprem de Ap?rare a ??rii s? dea cerificatul de independen?? al Justi?iei fa?? de serviciile secrete. Ex-pre?edintele Tr?ian B?sescu, ca unul care ?tie „inside" cum st? treaba, cât a fost în func?ie nu a auzit strig?tul de disperare al Consiliului Superior al Magistraturii. Acum, în calitate de „fost" , f?r? s? fie întrebat, l-a confirmat pe ?eful actualei Administra?ii Preziden?iale, precizând „Consiliul Suprem de Ap?rae a ??rii nu poate controla serviciile. Puterea, structurile de securitate ?i for?? o au tot timpul. Depinde ce le cere s? fac? cel din frunte"[3]. Problema în discu?ie are ?i o alt? fa?et?. Cine are nevoia real? de ap?rare a independe?ei, Justi?ia ca entitate-putere a statului, sau magistra?ii corup?i, vulnerabili, care, într-o câtime neglijabil?, sfâr?esc prin a fi exemple de mai mare ru?inea a Justi?iei? Ingerin?ele în actul de justi?ie nu se pot realiza decât prin intermediul magistra?ilor receptivi la comenzi. Magistra?ii pot deveni receptivi din varii motive. Magistra?ii competen?i, incoruptibili, f?r? vulnerabilit??i la presiuni nu se vor abate de la îndatorirea lor de a face justi?ie, convin?i fiind c? Justi?ia este etalonul suprem al calit??ii democra?iei. Institu?iile de putere ale Justi?iei sunt populate cu oameni divers motiva?i. Unii care afirm? c? practic? o profesie în slujba Adev?rului, Binelui ?i Echit??ii, dup? cum spunea Celsus: „Jus est ars boni et aequi". Dar, înaintea ori subsecvent scopului de a-?i asigura existen?a de zi cu zi, în tot ceea ce presupune ea? Al?ii sunt motiva?i de porniri l?untrice pe care nu le pot recunoa?te public. Nu trebuie s? omitem nici faptul ca magistra?ii, ca oameni, nu fac nici ei excep?ie de la nevoia de a sim?i c? au pe cineva în spate. Aceast? nevoie putând deveni presant? în fa?a realit??ilor cutremur?toare dezv?luite de conexiunile unor cauze.

Am avut parte de o confesiune special? din partea unui om unic. O personaliate de înalt nivel, greu încercat? de confruntarea cu justi?ia perioadei de tranzi?ie invers? a lumii postcomuniste. Pân? a deveni justi?iabil, interlocutorul meu considera c? procurorii îndeplinesc atribu?ii complementare, de finalizare a unei p?r?i din munca serviciilor secrete ?i, în acela?i timp, vegheaz? asupra legalit??ii activit??ii organelor de cercetare penal?. Pentru judec?tori avea un respect deosebit, v?zând în ei elita oamenilor legii. Despre avoca?i nu avea o p?rere prea bun?, credea c? sunt ni?te mercenari la serviciile c?rora apelezi de nevoie. Dup? câteva procese, pe parcursul mai multor ani, interlocurorul meu ?i-a schimbat p?rerile, operând cu alte judec??i de valoare. Despre procurori a concluzionat c? nu i-a fost dar s? vad? altundeva mai mult dispre? fa?? de demnitatea omului, iar în fa?a judec?torului plictisit, pe care apropape c?-l fur? somnul din jil?ul drept??ii, cel mai uman ?i demn s-a comportat avocatul. Justi?ia statului socialist român, pe care interlocutorul meu o cuno?tea pân? în resorturile sale intime, era m?cinat? de corup?ie, dar intangibil?. Reflexele condi?ionate dobândite în acea epoc? au l?sat urme adînci, pe care nu pu?ini pot fi tenta?i s? calce, cu modelul înainta?ilor în suflet.

S-a pus vreodat? problema epur?rii Justi?iei? S-a gândit cineva s? evalueze abuzurile procurorilor ?i ale judec?torilor? G?sind sau neg?sind r?spunsurile la astfel de întreb?ri, dar mai sunt ?i altele, vom afla, ori nu vom afla cât de reale sunt resursele independen?ei Justi?iei. Cine a luat câteva exemplare de fo?ti procurori, „nestemate" prin mocirla legalit??ii totalitariste, pentru a le recicla, fie ministru la Justi?ie, fie judec?tor de Înalt? Curte, a reformat, ori a subordonat Justi?ia?! Sunt suficiente doar dou?-trei astfel de specimene, plasate la vârf ?i adio independen?? a Justi?iei. Cât? încredere, cât respect po?i avea fa?? de acele institu?ii ale statului de drept, în fruntea c?rora au fost pu?i oameni bine instrui?i s? stea „în pozi?ie de drep?i?!" Oare ce gândesc ?i ce or zice, în sinea lor, mili?ienii care au c?rat în cârc?, de la cârciuma din mahala, procurorii („tovar??i" ?i „tovar??e", deopotriv? ) pe care azi le este dat s?-i vad? ministru, înalt magistrat, parlamentar... ?i dup? un sfert de secol? ?i!

Justi?ia este o putere privilegiat? a statului. Privilegiile Justi?iei nu sunt o garan?ie a independen?ei sale ?i nici a echilibrului raporturilor cu celelalte puteri. Marja erorilor justi?iei nu este mai nesemnnificativ? decât marjja erorilor din oricare alt domeniu de activitate ?i unde gre?elile se mai întâmpl? s? fie ?i pl?tite. Dimpotriv?, în condi?iile în care criteriile de stablire a adev?rului ?i de împ?r?ire a drept??ii sunt determinate, nu prin instrumente ale ?tiin?ei, ci potrivit con?tii?ei ?i propriilor convingeri a majorit??ii completului de judecat?, cea mai important? premis? a independen?ei justi?iei - adev?rul obiectiv - este eliminat?. Adev?rul juridic nu este un adev?r obiectiv. Adev?rul juridic este întotdeauna o m?sur? politic? a adev?rului obiectiv, cuantificat cu instrumentele puterii politice, a c?rei voin?? a fost investit? cu for?? juridic?. Din astfel de considerente, dar ?i din altele, în România mai exist? cazuri în care pe baz? de înscen?ri judiciare se dau sentin?e impuse politic, din a?a-zise ra?iuni de rela?ii externe, pentru c? dau bine ca exemple de combatere a corup?iei sau, pur ?i simplu, din adversitate politic? ?i r?zbunare personal? („Am s? pun s? fii arestat!"). Domnul D.W.T. ?tie inside despre interven?ii directe, f?cute personal în astfel de cazuri, chiar de fostul ambasador Mark Gitenstein. In numele independen?ei justi?iei, în numele Departamentului de Stat, pentru succesul afacerilor ini?iate în România? A?adar, ce mare ?i extraordinar? noutate ne-a spus domnul D.W.T?! Nici una ?i nici alta. Le ?tiam ?i noi pe toate. Dar în ?ara ta, ca cet??ean al ei, nu ai voie s? fii profet. Nimeni nu te crede. Mai mult, devii suspect. Trebuie ca americanii s? ne trezeasc?, s? ne deschid? ochii ?i s? ne urecheze.
God bless America! God bless Romania!
------------------------------------------
[1] http://www.cotidianul.ro/cotidianul-277406; http://www.cotidianul.ro/cotidianul-277450
[2] Ibidem
[3]http://www.nasul.tv/traian-basescu-despre-rolul-si-jocurile-serviciilor-secrete-csat-nu-poate-controla-serviciile/#sthash.Ewx9wpW5.dpuf

footer