Revista Art-emis
Religie, pap?, patriarh ?i politic? (2) PDF Imprimare Email
Ing. Ovidiu M. Curea   
Miercuri, 24 Februarie 2016 22:34

Ovidiu M. CureaDin punct de vedere al diferen?elor dogmatice, la punctul 5 al Declara?iei se d? dovad? de diploma?ie convenindu-se asupra unei formul?ri care s? evite controversa „filioque”[2]. Astfel se men?ioneaz? doar teza acceptat? de ambele p?r?i conform c?reia Dumnezeu este o fiin?? unic? care exist? întruchipat? în trei persoane: Tat?l, fiul ?i Sfântul Duh. În final, Declara?ia comun? a papei Francisc ?i patriarhul Kirill al Moscovei ?i întregii Rusii fixeaz? rolul bisericii în lumea contemporan?: Aceast? lume în care se sap? rapid la fundamentele morale ale existen?e umane a?teapt? de la noi m?rturia hot?rât? a cre?tinismului în toate domeniile vie?ii particulare ?i sociale. Vom putea în aceast? epoc? crucial? s? dovedim împreun? Spiritul drept??ii? De aceasta depinde, în mare m?sur?, viitorul umanit??ii.”

Politic? religioas?

Câte dintre aceste puncte, dup? ce vor fi aplaudate sincer, pref?cut sau de complezen??, vor fi urmate nu se poate ?ti cu siguran??. Probabil c? niciunul. Lumea î?i va vedea de noul ei curs, cu toate riscurile ce decurg de aici, iar religia se va transforma tot mai mult într-o nostalgie ?i un pretext. C?ci cu ce ar putea s? lupte azi biserica împotriva ISIS, a ingineriei genetice, a homosexualilor care sunt peste tot discrimina?i, a r?zboiului din Ucraina sau din Orientul Mijlociu sau de aiurea, a n?v?lirilor musulmane din Europa, a cursei înarm?rilor, a globaliz?rii, a risipei resurselor, a înc?lzirii climatice ?i a celorlalte provoc?ri cu care se confrunt? omenirea? O întâlnire religioas?, chiar de nivel, nu mai poate avea ast?zi decât o valoare simbolic?, devreme ce religia s-a diluat într-atât încât a fost p?truns? pe alocuri de ridicol, desuetudine ?i contradic?ii, cu prela?i homosexuali ?i pedofili, cu ipocrizie ?i corup?ie, cu pozi?ii ezitante în problema avortului sau a c?s?toriilor dintre homosexuali. Încetând a mai fi sprijinit? ?i impus? de c?tre stat, religia a devenit o speran?? din ce în ce mai iluzorie, o ultim? speran??, la care „credincio?ii” s? apeleze doar în disperare de cauz?, în rest fugind ?i ascunzându-se de vizitele fe?elor biserice?ti pornite prin sate dup? pomeni cu care s? astupe golul l?sat de guverne pentru finan?area bisericii. A?a s-a ajuns ca unele comunit??i s? î?i vând? bisericile din lipsa fondurilor necesare pentru între?inerea lor (a se vedea Fran?a), ca unii preo?i mai pricopsi?i s?-?i cl?deasc? biserici în propria curte (a se vedea România) ?i s? func?ioneze dup? re?eta general valabil? a timpului prezent, cea a privatiz?rilor totale.

De la cucerirea Constantinopolului (cea de a doua Rom?, dup? c?derea primei), patriarhia Rusiei ?i Moscovei s-a ?inut b??oas?, arogându-?i pozi?ia de lider al ortodoxismului ?i imaginând Moscova în rolul religios de cea de a treia Rom?. A refuzat orice întâlnire cu suveranul pontif respingând în mod sistematic toate propunerile venite de la Vatican. Acum, la începutul anului 2016, dintr-o dat?, Moscova nu a mai c?utat nod în papur? întâlnirii, ba chiar a provocat-o venind cu propunerea ”ingenu?” ca întâlnirea dintre patriarhul Kiril ?i papa Francisc s? se desf??oare la Havana, în data de 12.02.2016, în condi?iile în care Kremlinul c?uta ?i caut? o solu?ie de ie?ire din izolarea la care a fost supus de occident dup? evenimentele din Ucraina. Întâlnirea, numai bine, venea în timpul turneului patriarhului Kiril în America Latin? (Cuba, Paraguay, Brazilia), pentru a masca adev?rata ?int? a acestui turneu, c?ci ce s? caute un patriarh ortodox în America Latin?, t?râmul catolicilor, unde din 330 de milioane locuitori 66% sunt catolici, 24% protestan?i, iar restul de 10% sunt evrei, agnostici, atei sau de alt? afilia?iune religioas? (budist?, mormon?, islamic?, indu, afro-american? - santeria, macumba, vodu - ?i ortodox?). Ortodoc?ii din America Latin?, al c?ror num?r total nu trece de câteva zeci de mii sunt, în principal urma?i ai emigran?ilor ru?i, fiind împr??tia?i pe 21 milioane kmp. Scopul principal al vizitei patriarhului Kiril în America Latin? a avut pu?in de-a face cu religia. Scopul principal l-a constituit vizita în Bellingshausen, la sta?ia permanent? rus? din Antarctica, creat? la 22 februarie 1968 în onoarea navigatorului rus de origine lituanian? Faddey Faddeevich Bellingshausen. Baza este situat? pe Insula King George (Waterloo în ruse?te), din arhipelagul Insulele Shetland de Sud, aflat în extremitatea nordic? a Antarcticei ?i este locuit? de un num?r de 25 de exploratori (vara) sau 38 (iarna). Se întinde pe o suprafa?? de 48 de hectare (600m x 800m), cu 14 cl?diri (module) cu o suprafa?? construit? de 25 236 mp dintre care 324 locuibili ?i este vecin? cu baza chilian? Presidente Eduardo Frei, de care o desparte o distan?? de numai 100 m. În acest loc ru?ii au ridicat o biseric? din lemn pe care au botezat-o Biserica Sfânta Treime.

Liturghia oficiat? de patriarhul Rusiei la Biserica Sfânta Treime din Antarctica, în 17 februarie, a avut darul s? atrag? aten?ia lumii întregi asupra prezen?ei ruse pe continentul sudic, demonstrat?, iat?!, de func?ionarea unui grup social stabil, cu o via?? a?ezat?, dimensionat? inclusiv pe latura religioas?. Kirill a c?l?torit spre Bellingshausen din Paraguay, dup? încheierea vizitei de dou? zile (15-16 februarie) efectuat? în aceast? ?ar?. De pe aeroportul din Asunción a traversat de la nord la sud Chile, aterizând în cel mai sudic ora? continental, Punta Arenas, de unde a c?l?torit mai departe spre Bellingshausen cu elicopterul. Inten?ia prelatului rus a fost ca în turneul latinoamerican s? fie inclus? ?i o vizit? în Chile, dar propunerea f?cut? de echipa sa de negociatori nu a g?sit ecoul a?teptat la autorit??ile chiliene, astfel c? trecerea sa prin Chile a fost realizat? în condi?iile unei persoane particulare obi?nuite. Luna cea mai cald? a anului în Bellingshausen este luna februarie, în timpul scurtei veri australe, cu temperaturi de plus 1-2 grade Celsius, perioad? de care se profit? pentru a se face aprovizionarea bazelor australe. În restul anului condi?iile de acces sunt deosebit de dificile datorit? vânturilor puternice, precipita?iilor ?i temperaturilor sc?zute. Iat? de ce turneul latinoamerican al patriarhului a fost fixat exact la jum?tatea lunii februarie, celelalte ??ri incluse în turneu, Cuba, Paraguay ?i Brazilia, situate în zona tropical?, putând fi vizitate oricând în timpul anului, în condi?ii de clim? agreabile. De remarcat mai este ?i faptul c? vizita patriarhului Rusiei în Antarctica survine la numai o s?pt?mân? dup? ce Moscova a înaintat la Na?iunile Unite o cerere de a i se permite extinderea teritoriului na?ional cu 1,2 milioane kilometrii p?tra?i în zona platformei continentale Arctice numit? Wrangel Abyssal Plain, pe motivul c? suprafa?a respectiv?, care „întâmpl?tor” con?ine cca. 5 miliarde tone rezerve de hidrocarburi lichide ?i gazoase, ar fi de fapt o continuare a pl?cii euro-asiatice. Problema teritoriilor arctice nu este nici recent?, nici simpl?, asupra lor existând mai multe dispute. Astfel, în decembrie 2015, Danemarca a reclamat o suprafa?? de aprox. 895.541 kmp (de 20 de ori mai mare decât Danemarca) care ar fi de fapt o extensie a Groenlandei (teritoriu danez). De asemenea, Canada î?i disput? cu Rusia drepturile teritoriale asupra unor zone întinse din Bazinul Makarov ?i În?l?imile Mendeleev.

Conform legisla?iei interna?ionale, dac? Na?iunile Unite nu reu?esc s? emit? recomand?ri în leg?tur? cu demarca?iile maritime, ??rile implicate î?i pot delimita teritoriile disputate prin în?elegeri bilaterale. Prin urmare, orice pas simbolic sau material de manifestare a suveranit??ii asupra unui teritoriu din ?inutul Arctic sau Antarctic, poate c?p?ta importan?? în perspectiva posibilelor viitoare negocieri bilaterale. În acela?i sens se înscriu ?i ac?iunile ruse?ti de înt?rire a prezen?ei militare în ?inuturile arctice, ac?iuni prin care, în ultimii ani au fost dezvoltate ?i construite în zon? mai multe baze aeriene cu capacit??i balistice navale ?i de coast?, apreciate de c?tre generalul Vincent Stewart, directorul U.S. Defence Intelligence Agency (serviciile de informa?ii ale armatei) în fa?a Senatului S.U.A., mar?i 9 februarie 2016, ca fiind de o importan?? crucial? pentru interesele S.U.A. în zon?. În absen?a unor contram?suri eficiente, ei (ru?ii) vor continua s? se extind?, de aceea cred c? este imperativ s? dovedim voin?? ?i abilitate pentru a st?vili tendin?ele lor de control ?i dominare a regiunii Arctice, a continuat Stewart. Intensificarea ac?iunilor incisive ale Rusiei la polii planetei ?i în coasta Americii (Cuba) este v?zut? de editorialistul Conn Hallinan, de la Foreign Policy in Focus, ca rezultat al politicii de izolare a Moscovei promovate de Statele Unite. În aceste condi?ii, Cuba redevine un teren de disput? între cele dou? superputeri. În octombrie 2015, între guvernele Cubei ?i Rusiei a fost semnat un acort tehnologic f?r? precedent, prin care Ru?ii au trecut la instalarea în insul? a Sistemului Global de Navigare Satelital? (GNSS), similar G.P.S.-ului american ?i GALILE-ului european, sisteme care nu acord? servicii re?elelor ruse?ti. În timpul vizitei patriarhului Moscovei ?i întregii Rusii în Cuba (11-14 februarie), în data de 13, Ministerul de Rela?ii Externe al Cubei a dat publicit??ii o declara?ie prin care se aduce la cuno?tin?? opiniei publice interna?ionale c? racheta american? cu cap autoghidat prin laser AGM 114 „Hellfire”, ajuns? din gre?eal? în Cuba la mijlocul lui iunie 2014, a fost înapoiat? guvernului Statelor Unite [3]. De cealalt? parte, în 16 decembrie 2015, printr-un acord semnat între S.U.A. ?i Cuba, se restaureaz? zborurile comerciale între cele dou? ??ri întrerupte în urm? cu 50 de ani, iar cu doi ani înainte, în 2012, guvernul Obama a aprobat prima investi?ie nord-american? în Cuba, dup? revolu?ia castrist?, pentru realizarea, pân? în 2017 a unei fabrici de tractoare cu desfacere în insul?.

Dup? vizita la Havana a pre?edin?ilor ru?i Medvedev în 2008 ?i Putin în 2014, iat? c? ?i Obama popose?te în martie 2016 la Havana. În jocul în doi, ruso-american, disputat pe teritoriu cubanez ?i devenit clasic, în ultima vreme a mai intervenit un juc?tor nou, de care nu prea se ?ine înc? seama în prezent, dar care ar putea avea un rol însemnat în desf??urarea evenimentelor ulterioare. Este vorba de China. În cadrul vizitelor f?cute în 2004 ?i 2008 în insul?, pre?edintele Chinei, Hu Jintao, a încheiat atât acorduri comerciale care au f?cut din ?ara asiatic? al doilea partener cubanez (dup? Venezuela), cu 2,6 miliarde dolari schimburi bilaterale, cât ?i conven?ii militare prin care chinezii au închiriat baza militar? de la Lourdes (fostul centru de intercept?ri zonale) p?r?sit? de ru?i la sfâr?itul anilor 90. Deci, dac? rolul patriarhului Kirill, ca exponent al imperiului rus, în turneul s?u latinoamerican ?i în întâlnirea cu papa Francisc reiese destul de clar, care s? fi fost cel al suveranului pontif? Suveranul pontif continu? s? trag? mai departe carul la care s-a înh?mat cu un entuziasm tineresc. S? trezeasc? spiritul uman din amor?ire, din letargie, din fatalitate, din tic?lo?ie, incon?tien??, nep?sare, egoism ?i rapacitate. S-a bucurat s? cread? c? ?i-a g?sit un partener de drum în Kirill. Poate c? l-a g?sit. R?mâne de v?zut cum ?i pân? unde vor merge împreun?.

----------------------------------------
[2] Una dintre principalele diferen?e dintre biserica ortodox? ?i cea catolic? se refer? la interpretarea no?iunii de Sfântul Duh. Catolicii consider? c? Sfântul Duh provine atât de la Dumnezeu cât ?i de la Cristos, idee sintetizat? prin termenul „filioque” (?i fiul). Ortodoc?ii r?mân adep?i ai perceptelor primului conciliu ecumenic de la Nicea (325), când s-a convenit c? Sfântul Duh provine numai de la Dumnezeu.
[3] În iunie 2014, pentru manevrele din Spania ale for?elor militare N.A.T.O., americanii au trimis o rachet? AGM 114 „Hellfire” fabricat? de firma Lockheed Martin. La înapoiere, racheta a fost înc?rcat? pe un mijloc auto ?i transportat? la aeroportul Charles de Gaulle din Paris, de unde trebuia s? revin? în SUA cu un zbor comercial al Companiei Air France. Aici s-ar fi produs încurc?tura ?i, din „gre?eal?”, racheta a fost înc?rcat? pe un aparat de zbor Air France cu destina?ia Cuba, în loc de Miami-Florida. Imediat Guvernul S.U.A. a informat despre gre?eal? guvernul cubanez ?i a solicitat recuperarea rachetei. Discu?iile bilaterale ?i gestionarea problemei au durat pân? în data de 13 februarie 2016, când racheta a p?r?sit teritoriul cubanez în drum spre SUA, dup? doi ani ?i jum?tate, suficiente pentru efectuarea unor atente studii ?i analize asupra ei.
footer