Revista Art-emis
Religie, pap?, patriarh ?i politic? (1) PDF Imprimare Email
Ing. Ovidiu M. Curea   
Duminică, 21 Februarie 2016 21:06

Ovidiu CureaDac? în religie nu observ?m politicul, nu-l vedem pe Dumnezeu. Dac? în politic? nu observ?m religia, nu vedem omul.

Întâlnirea mileniului

Este exagerat s? consider?m întâlnirea dintre papa Francisc ?i patriarhul Kiril ca fiind evenimentul mileniului, a?a cum, mereu dornice de senza?ional, mai multe agen?ii de pres? s-au gr?bit în a-l titra, pentru simplul fapt c? mileniul abia a început, suntem în 2016, iar pân? la sfâr?itul lui mai sunt înc? nu mai pu?in de 984 de ani, ani în care cine ?tie câte alte evenimente ale mileniului vor mai urma. Nu, vor zice unii, este vorba de aproape un mileniu de când biserica catolic? s-a desp?r?it de biserica ortodox? (1054) f?r? ca liderii, capetele lor s? se mai întâlneasc? vreodat? între ei ?i de aceea întâlnirea dintre papa de la Roma ?i patriarhul Rusiei ar putea fi considerat? ca fiind evenimentul mileniului. Nici din acest punct de vedere lucrurile nu sunt tocmai exacte, pentru c? dac? biserica catolic? îl are în cap pe papa de la Roma, capul bisericii ortodoxe este considerat a fi însu?ii Isus Cristos, iar o întâlnire între ace?ti doi capi pare greu de realizat. În fruntea celor 15 biserici ortodoxe autocefale din lume sunt patriarhi, arhiepiscopi sau mitropoli?ii care se afl? pe pozi?ii de absolut? egalitate ecleziastic?. Primus inter partes dintre autocefaliile ortodoxe este considerat doar în mod onorific patriarhul ecumenic al Constantinopolului, pentru rolul istoric pe care Constantinopolul (Bizan?ul) l-a jucat în istorie, de capital? a Imperiului (bizantin) Roman de R?s?rit, între anii 324 ?i 1453 când a fost cucerit? de c?tre turci, dar suprema?ia patriarhului Constantinopolului este pur simbolic? el fiind egal cu ceilal?i 14 patriarhi, episcopi sau mitropoli?i care conduc bisericile autocefale din Alexandria, Antiohia (Orientul Apropiat), Ierusalim, Rusia, Georgia, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Polonia, Albania, Cehia ?i Slovacia ?i America (S.U.A. ?i Canada).

Istorie religioas?

Dup? 1453 ?i c?derea celei de a doua Rome (Constantinopolul), centrul ortodoxismului a avut o tendin?? de transladare c?tre Moscova, patriarhia rus? num?rând cei mai mul?i enoria?i din lume. Sultanii turci, în?elegând importan?a men?inerii centrului ortodoxiei în Constantinopole, au aplicat îns? o politic? flexibil? fa?? de patriarhia de aici, contribuind astfel la men?inerea rolului onorific al patriarhului de primus inter partes în virtutea c?ruia acesta prezideaz? cociliile la care ia parte, are autoritatea de a recunoa?te noii patriarhi ?i este principala voce a bisericii ortodoxe. În anul 1965, papa Paul al VI-lea, capul bisericii catolice, în numele bisericii catolice, ?i patriarhul ecumenic al Constantinopolului Athenagoras, în numele bisericii ortodoxe, au ridicat excomunic?rile reciproce pronun?ate de cele dou? biserici în anul 1054 prin papa Leon al IX-lea ?i patriarhul Constantinopolului Michel Kerularios. De la acea dat?, patriarhul ecumenic al Constaninopolului ?i papa de la Roma s-a întâlnit de mai multe ori, dup? cum urmeaz?:
- În 25 iulie 1967 Papa Paul VI a f?cut o vizit? chiar la Constantinopol Patriarhului Ecumenic Athenagora, vizit? întoars? de c?tre Athenagora la 26 octombrie 1967 la Roma.
- În 29-30 noiembrie 1979 Papa Paul Ioan al II-lea, l-a vizitat la Constantinopl pe Patriarhul Ecumenic Dimitrios, iar Dimitrios i-a întors vizita în 3-7 decembrie 1987.
- Între 27-30 iunie 1995 proasp?tul ales Patriarh Ecumenic al Constaninoplolului, Bartholomeu, a f?cut o vizit? Papei Paul Ioan al II-lea, vizit? repetat? în 23-25 ianuarie 2002, în 28 iunie - 2 iulie 2004 ?i 26-27 noiembrie 2004.
- Între 29 noiembrie ?i 1 decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizit? la Constantinopol la invita?ia Patriarhului Ecumenic Bartholomeu, vizit? întoars? de Bartholomeu în 6 martie 2008 ?i 28-30 iunie 2008.
- La 27 octombrie 2011, Bartholomeu particip? la întâlnirea interconfesional? din Assisi (Italia) organizat? de Papa Benedict, ocazie cu care au loc convorbiri bilaterale.
- Între 10 ?i 11 octombrie 2012 Bartholomeu particip? la Vatican, la invita?ia Papei Benedict, la cea de a 50-a aniversare a Consiliului Vatican II.
- În 19-20 martie 2013, Bartholomeu a participat la ceremoniile de instalare la Vatican a Papei Francisc.
- Între 25-26 mai 2014, Papa Francisc ?i Patriarhul Ecumenic Bartolomeu particip? împreun? în Ierusalim la s?rb?torirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea ?i Patriarhul Ecumenic Athenagoras.

O întâlnire fortuit? ?i neoficial?, dar tratat? cu toat? aten?ia ?i considera?ia de c?tre gazde, a avut loc pe 5 ianuarie 1989 între Patriarhul Teoctist al României ?i Papa Ioan Paul al II-lea, la Roma, în timpul escalei f?cute de c?tre delega?ia religioas? român? în drum spre India, unde urma s? fac? o vizit? ?efului Bisericii Ortodoxe din India, Baselios Mar Thoma Mathews I. Între 7-9 mai 1999, papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat în vizit? în România, ocazie cu care s-a întâlnit cu patriarhul Teoctist, oficialit??i române ?i reprezentan?i ai bisericii catolice, iar în 2002, patriarhul Teoctist îl viziteaz? pe pap? la Vatican. În toat? perioada de la c?derea Constantinopolului pân? în prezent a existat în lumea ortodox? o anumit? concuren?? între patriarhul Rusiei ?i patriarhul ecumenic al Constantinopolului pentru întâietatea simbolic? în cadrul bisericii, între mo?tenirea istoric? a Constantinopolului ?i importan?a numeric? a Moscovei (actualmente peste 200 milioane de credincio?i din cei cca. 300 milioane din întreaga lume). Dac? din 1054 pân? în 2015 patriarhul ecumenic al Constantinopolului ?i al?i patriarhi, precum cel al României, s-au întâlnit cu papa de mai multe ori, dup? cum am v?zut, patriarhul Rusiei nu a f?cut-o niciodat?, pân? în 12.02.2016. Conform declara?iilor purt?torului de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, mai multe discu?ii ?i negocieri în leg?tur? cu o întâlnire între suveranul pontif ?i patriarhul Rusiei s-au purtat înc? de pe vremea papei Ioan Paul al II-lea, dar f?r? a se ajunge la un rezultat. Nici în timpul papei Benedict nu s-a reu?it încheierea unui acord. Echipele de negociatori ale Vaticanului ?i Moscovei au reluat discu?iile în 2014, reu?ind într-un final s? convin? asupra datei întâlnirii dintre patriarhul Kirill ?i papa Francisco, pentru seara zilei de 12 februarie 2016, ?i a locului, aeroportul din Havana.

Religie protocolar?

De ce Cuba, loc al întâlnirii? Alegerea locului întâlnirii a constituit una dintre problemele spinoase ale negocierilor. Din start au fost respinse propunerile ca una dintre cele dou? capitale, Vaticanul sau Moscova, s? serveasc? drept loc de întâlnire. Ca urmare, Vaticanul a propus Austria sau Ungaria, dar Kiril s-a opus cu vehemen?? ca întâlnirea s? aib? loc în Europa, scenariul conflictelor ?i diviziunii dintre cele dou? biserici. Mitropolitul Ilarion, pre?edintele Departamentului de Rela?ii Externe al Patriarhiei din Moscova ?i Întreaga Rusie, a pretins c? o coinciden?? fericit? a contribuit la rezolvarea controverselor. Conform programelor de vizite externe ale celor dou? înalte fe?e biserice?ti, patriarhul Kiril urma s? se afle în vizit? în Cuba în momentul în care papa Francisco urma s? se îndrepte c?tre Mexic. Cu o mic? schimbare de traseu, avionul papei putea s? fac? o escal? de câteva ore la Havana, ora? care ar fi urmat s? serveasc? drept loc de întâlniri, loc ce satisf?cea pe toat? lumea. Era în afara Europei, era o ?ar? catolic?, dar în rela?ii apropiate cu Rusia, se aflata într-un proces de transform?ri, fusese vizitat? de ultimii trei papi, iar acum g?zduia vizita patriarhului Kiril, era la încruci?area dintre nord ?i sud, între est ?i vest, era un simbol al speran?ei Lumii Noi ?i simbol al dramaticelor evenimente istorice ale secolului al XX-lea (Declara?ia comun? a papei Francisc ?i patriarhului Kirill). Se afla în America Latin? unde credin?a cre?tin? evolueaz? cu dinamism, unde tradi?iile cre?tine sunt cheia pentru viitorul acestei regiuni (Declara?ia comun?).

De ce nu s-a ajuns mai repede la o în?elegere privind realizarea întâlnirii? În afar? de dificult??ile legate de alegerea locului, la sfâr?itul anilor 1980 s-a intrat într-o faz? de escaladare a controverselor dintre cele dou? biserici legate de conflictul între ortodoc?ii ?i greco-catolicii din Ucraina când, în procesul de reconstruc?ie a bisericii greco-catolice, patriarhia Moscovei s-a v?zut practic expropriat? de toate bisericile sale ?i împiedicat? s? î?i ridice alte loca?uri de cult în partea de vest a Ucrainei, în timp ce greco-catolicii au declan?at o campanie sus?inut? de prozelitism în p?r?ile estice ?i sudice ale Ucrainei, în mod tradi?ional ortodoxe. În plus, biserica ortodox? rus? a acuzat biserica greco-catolic? c? s-a implicat într-un mod distructiv în r?zboiul civil din Ucraina, asociindu-se cu una din p?r?ile beligerante ?i contribuind astfel la polarizarea societ??ii. De ce întâlnirea fost posibil? tocmai acum? Dup? spusele mitropolitului Ilarion, biserica ortodox? rus? g?se?te în prezent multe puncte comune cu suveranul pontif în ceea ce prive?te aspira?ia de apropiere a bisericii de mase, precum ?i preocuparea pentru ap?rarea cre?tinilor persecuta?i din Orientul Mijlociu ?i Nordul Africii, care, conform datelor publicate de O.N.G. Puertas Abiertas[1] înregistreaz? lunar o medie de 322 asasinate ?i 214 distrugeri de biserici ?i propriet??i. (Legat de aceast? problem?, Parlamentul European a aprobat recent o rezolu?ie în care calific? drept acte de genocid atrocit??ile comise de ISIS contra cre?tinilor ?i altor minorit??i religioase ?i etnice din Orientul Apropiat). În ce ar consta importan?a religioas? a evenimentului? Este prima întâlnire din istorie dintre capul bisericii catolice ?i al celei mai puternice patriarhii ortodoxe, o întâlnire care se dore?te a se constitui într-un simbol de speran?? pentru toate persoanele de bun? credin??, o etap? important? în rela?iile dintre cele dou? biserici.

Religie politic?

La sfâr?itul întrevederii care s-a desf??urat cu por?ile închise, suveranul pontif ?i patriarhul Rusiei au semnat o declara?ie comun? în 30 de puncte, prin care î?i manifest? preocuparea fa?? de anumite aspecte ale contemporanit??ii ?i formuleaz? p?reri, aprecieri, preocup?ri, regrete, apeluri ?i aten?ion?ri pe care toat? lumea le aprob?, dar de care, probabil, nimeni nu va ?ine seama:
- necesitatea colabor?rii între catolici ?i ortodoc?i;
- întâlnirea s? contribuie la ob?inerea unit??ii cerute de Dumnezeu ?i pentru care s-a rugat Cristos;
- biserica s? se implice în rezolvarea problemelor lumii moderne, când umanitatea a intrat într-o perioad? de schimb?ri epocale;
- concentrarea aten?iei asupra regiunilor în care cre?tinii sunt supu?i actelor de persecu?ie (Siria, Orientul Mijlociu, Irak, Africa de Nord);
- eradicarea terorismului prin ac?iuni comune, conjugate ?i sincronizate ale comunit??ii interna?ionale;
- evitarea unui nou r?zboi mondial;
- dezvoltarea dialogului interreligios;
- aprecierea pozitiv? a libert??ii religioase ?i procesului f?r? precedent de rena?tere a credin?ei cre?tine în Rusia ?i multe (nu toate, a se vedea Bosnia-Her?egovina, Kosovo, Albania) din ??rile Europei de Est;
- preocuparea fa?? de transformarea unor ??ri în societ??i laicizate care implic? o grav? amenin?are pentru libertatea religioas?, prin limitarea drepturilor cre?tinilor ?i promovarea discrimin?rii între ei, atunci când for?ele politice ghidate de ideologia laic? se manifest? cu agresivitate ?i tind s?-i împing? (pe cre?tini) spre periferia vie?ii publice.
- convingerea c? Europa trebuie s? r?mân? fidel? r?d?cinilor sale cre?tine. Lansarea apelului c?tre to?i cre?tinii din Europa Occidental? ?i Europa Oriental? de a se uni pentru ca Europa s?-?i men?in? spiritul propriu format de-a lungul a dou? mii de ani de tradi?ie cre?tin?;
- preocuparea fa?? de tragedia milioanelor de emigran?i ?i refugia?i care bat la por?ile ??rilor bogate, ca rezultat al consumului necontrolat, tipic unor state mai dezvoltate, care epuizeaz? în mod rapid resursele planetei,
- chemarea bisericii s? apere exigen?ele justi?iei ?i respectul tradi?iilor na?ionale;
- definirea familiei drept centru natural al vie?ii fiin?ei omene?ti ?i al societ??ii, catolicii ?i ortodoc?ii fiind chema?i s? certifice familia ca drum c?tre sfin?enie care se manifest? prin fidelitatea mutual? între so?i ?i disponibilitatea („disponibilidad" în spaniol? are ?i sensurile de posibilitate, de rezerve, de resurse) de a da na?tere copiilor (ceea ce familiile de homosexuali nu pot face) ?i a-i forma în spiritul solidarit??ii între genera?ii ?i respectul pentru suferinzi;
- reluarea defini?ie familiei în termeni ?i mai clari: Familia este bazat? pe c?s?torie care este un act liber ?i leal de dragoste între un b?rbat ?i o femeie;
- afirma?ia tran?ant? potrivit c?reia cei doi prela?i deplâng faptul c? alte forme de convie?uire comun? î?i atribuie aceast? form? de uniune (familia), iar sensul paternit??ii ?i maternit??ii ca genuri de voca?ie specific? b?rbatului ?i femeii într-o c?snicie, sfin?ite de tradi?ia biblic?, sunt expulzate din con?tiin?a public?;
- chemarea pentru interzicerea avortului, euthanasiei ?i tehnologiilor biomedicale de reproducere;
- îndemnul adresat tinerei genera?ii de a urma îndemnurile cre?tine;
- chemarea adresat? ortodoc?ilor ?i catolicilor de a tr?i uni?i, în pace, armonie ?i iubire, nu pe pozi?ii de concuren??, nu urm?rind s? î?i dispute credincio?ii obligându-i s? treac? de la o biseric? la alta;
- speran?a c? întâlnirea înal?ilor prela?i va contribui la reconcilierea ?i eliminarea tensiunilor dintre ortodoc?i ?i greco-catolici, ambele culte având dreptul la existen??;
- chemarea adresat? bisericilor din Ucraina (ortodoxe ?i greco-catolice) s? se ab?in? de la participarea la conflict ?i la agravarea lui, s? ac?ioneze în vederea ob?inerii armoniei sociale;
- Va urma -

----------------------------------------
[1] Organiza?ie interna?ional? de protejare a cre?tinilor persecuta?i, fundat? în 1955 de Fratele Andrei, cu sediul în Olanda. Dispune 20 de filiale na?ionale ?i are prezen?e în 60 de ??ri.

footer