Revista Art-emis
Vremuri grele pentru Uniunea European? PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Duminică, 14 Februarie 2016 18:28

Migran?ii ?i trezirea la realitate a EuropeiV?zut? din afar?, de h?t, de departe, de la prestigiosul Institut (?i faimoasele colec?ii de documente) Hoover, din California, Uniunea European? nu numai c? n-o duce bine, dar de-a dreptul a sucombat. Visul european, ideea unei Europe unice s-au terminat, zice politologul american Bruce Thornton, în eseul geo-politic „Experimentul U.E. a e?uat". De?i a apucat s? fie o pild? pentru al?ii - mul?i cred c?, în viitorul nu prea îndep?rtat, va exista o Uniune a Americii de Nord, adic? S.U.A., Canada ?i Mexic, ?i alta a Americii de Sud, n?scut? din prezentul Mercosur - cre?terea ei economic? este cea mai anemic?, ?omajul este cel mai mare din toat? lumea occidental?, ?i se afl? locat? pe cel mai dezechilibrat continent din punctul de vedere al dezvolt?rii economice, inegal pe ambele axe, ?i Vest-Est, ?i Nord-Sud. De?i prosperitatea unei Germanii deocamdat? s?n?toase pare s? compenseze sl?biciunea întregii U.E. ?i, totodat?, Uniunea dispune de o configura?ie geo-economic? continental? favorabil? - resurse energetice ?i minerale nelimitate în estul euro-asiatic, fericit complementare cu industriile ?i tehnologiile din Vest - declinul, adev?ratul pericol existen?ial, vine din alt? parte ?i se nume?te criza demografic? a Europei. Aceast? criz? letal? este deja dezl?n?uit? de câteva decenii, în 1970 femeia european? d?dea na?tere, în medie, la 2,1 copii. Ast?zi, oricât se str?duie, a pierdut o jum?tate de copil, aduce pe lume numai 1,6. Papa Francis a spus-o verde în fa??, în noiembrie trecut în Parlamentul European: „În multe locuri constat?m o stare general? de epuizare ?i îmb?trânire, o Europ? ajuns? « bunic? », stearp? ?i f?r? chef de via??". O avea dreptate Papa? Oricum, cifrele nu-l contrazic. Unul din 5 europeni are peste 65 de ani, b?trâne?ea începe s? umple via?a celorlal?i, ca s? nu mai vorbim de sistemul de pensii, aproape sufocat. Se spune c?, în 2030, deci peste numai 14 ani, europenii p??i?i în vârsta a treia vor fi unul din patru. Întrucât ace?tia merg la vot mai mul?i decât cei din alte grupuri de vârst?, p?r?i ?i mai consistente din P.I.B. se vor duce la asigur?ri sociale ?i s?n?tate, programele pentru tineri vor fi diminuate.

Europa este lovit? de tsunami-uri necontenite de emigran?i, dinspre Africa de Nord ?i Orientul Mijlociu

Europenii sunt un trib îmb?trânit, tot mai redus ca num?r, în curs de dispari?ie, musulmanii fac legea la marginea Parisului ?i Amsterdamului, mul?i dintre ei sfideaz? cre?tinismul ?i ajung terori?ti islamici. Riposta nu se las? a?teptat?, partidele na?ionaliste cresc grabnic în Marea Britanie, Fran?a, Germania ?i-n alte p?r?i, ?i vor ajunge în curând la guvernare. În Europa, creat? de cre?tinism din Fran?a lui Marine Le Pen ?i pân? în Rusia lui Vladimir Putin, ciocnirea violent? a civiliza?iilor se apropie cu pa?i repezi, spunea recent un american respectabil. Întorcându-ne, o clip?, la cei 1,6 copii adu?i pe lume ast?zi de o europeanc?, vestea este proast? în special pentru români, la care nun?ile, botezurile, cumetriile, n??iile etc. sunt prilejuri de socializare la cel mai mare pre?. S? ne imagin?m o Românie a anului 2040, f?r? surori, fra?i, veri, m?tu?i, unchi, na?i, na?e, fini, fine, mai pu?ine rochii de na?e, mai pu?ine costume de na?i, mai pu?ine saloane de evenimente, mai pu?ine manele cu dedica?ie pentru n??ica de la Gu??, Salam, sau Adi Minune, Doamne, ce „chin"... Fiindc? tot este lovit? acum Europa de tsunami-uri necontenite de emigran?i, dinspre Africa de Nord ?i Orientul Mijlociu, se ridic? întrebarea, dac? ar putea imigrarea zecilor de mii de africani ?i islamici s? fie de ajutor pentru a opri declinul popula?iei sale? R?spunsul categoric este: în nici un fel. Sentimentul anti-emigra?ionist explodeaz? pretutindeni, din Marea Britanie, ?i pân? în Est, în Bulgaria, România, Ungaria ?i Cehia. Bunica Europa pune mâna pe toiag, a?a b?trân? cum este, s?-i alunge pe cei de vin ?i-i calc? iarba din fa?a casei. S-a ajuns în situa?ia când nici politicile monetare ?i fiscale în?elepte nu mai sunt de mare ajutor - vezi cazul Greciei. Dac? vrea s? supravie?uiasc?, U.E. trebuie s? relanseze cultul familiei, al statului social, etica muncii ?i s? z?vorasc? por?ile emigra?iei ilegale. Îi trebuie altfel de lideri decât cei actuali, lega?i de interese extra-europene. Lideri, s? spunem a?a, „na?ionali?ti U.E. adev?ra?i", dac? dore?te s? fie una singur?.

De un sfert de veac, gargaragii de la Bruxelles vorbesc celor din Est de „O singur? Europ?".

Dac? dore?te s? devin? locul unei na?iuni unice, Na?iunea European?. Iar în acest punct, probabil c? cea mai important? lucrare, este ca vesticii din U.E. s? reconsidere total rela?ia lor cu esticii din aceea?i U.E. În fapt, U.E. a gre?it, probabil, cu Estul chiar din momentul pr?bu?irii comunismului. Abia în 1993 Bruxellesul a spus c? est-europenii ar putea ajunge, câdva, membri ai Uniunii, o groaz? de timp pierdut, patru ani. Negocierile au fost chinuitor de lungi ?i anevoioase, Fran?a a mârâit tot timpul, la fel ??rile Beneluxului. Purtat? de la Ana la Caiafa de la c?derea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, ?i pân? la 1 ianuarie 2007 - 17 ani! - discriminat?, România a fost ?i r?mâne un mare e?ec strategic în procesul de extindere a U.E. c?tre Est, despre care nimeni la Bucure?ti ?i Bruxelles nu discut? ?i nu ?i-l asum?. În momentul de fa?? gre?elile f?cute de U.E. în Est se adun?. Turcia ignor? Bruxellesul, pu?in îi mai pas? de „foaia de parcurs" a admiterii în U.E., a decis s? fie o putere regional? euro-asiatic?, întins? pe dou? continente, cu al?i alia?i. Extinderea puterii „soft" a U.E. în ??ri ale fostei Uniuni Sovietice, ca Ucraina, Moldova, sau Georgia, este o glum? proast?, i-a adus Uniunii mai multe ponoase, decât foloase. A dus la tensiuni cu Rusia, p?gubitoare tuturor europenilor, de la Atlantic, la Urali. La fel în Balcani, extinderea U.E. în Albania, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Bosnia ?i Her?egovina iese din discu?ie cel pu?in înc? cinci ani (dixit Jean Claude Juncker), r?stimp în care influen?a Rusiei în acele locuri ar putea s? creasc? ?i s-o pun? în discu?ie pe cea a Uniunii.

De un sfert de veac, gargaragii de la Bruxelles vorbesc celor din Est de „O singur? Europ?". Cea mai mare gre?eal? pe care au f?cut-o în locuri ca România, Ucraina, în to?i Balcanii, dar ?i-n alte p?r?i, este c? au pus pe pia?a est-european? acest produs nou, Europa unic?, denigrându-le pe cele vechi: na?ionalismul ?i mândria na?ional? a oamenilor de acolo. ?i, din aceast? pricin?, îi a?teapt? vremuri grele.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer