Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. Constantin Corneanu   
Duminică, 24 Ianuarie 2016 22:03

Tricolorul RomânieiRealipirea Republicii Moldova la ?ara-mam? ?i condi?iile în care acest act istoric ar putea avea loc

Clasa politica româneasc? ?i societatea civil? au obliga?ia de a sus?ine ?i afirma idealul reîntregirii ??rii prin aducerea acas? a spa?iului dintre Prut ?i Nistru, reîntregirea ??rii fiind marele proiect strategic al României dupa integrarea în N.A.T.O. ?i U.E. Republica Moldova se afl? într-o situa?ie aproape imposibil? din punct de vedere politic ?i economic. Elitele politice conduc?toare de la Chi?in?u, din interese de grup, racordate ?i la interese strategice aflate în dezacord cu op?iunea pro-european? a unei importante majorit??i a cet??enilor Republicii Moldova, au reu?it s? pun? în dificultate parcursul pro-european asumat de c?tre majoritatea for?elor politice conduc?toare de la Chi?in?u. Exist? îns? îngrijorarea ?i dezacordul cu ceea ce se întâmpl? la Chi?in?u, respectiv furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar ?i aceast? prelungit? criz? politic? care genereaz? temeri în ce prive?te op?iunea pro-european?. În actualul context interna?ional, precum ?i al problemelor cu care se confrunt? U.E. în acest moment, comportamentul elitelor politice din Republica Moldova va u?ura foarte mult sarcina celor care nu-?i mai doresc o extindere a U.E. în spa?iul ex-sovietic ?i o înr?ut??ire a raporturilor cu Federa?ia Rus?. Exist? for?e politice extrem de hot?râte s? împiedice cu mijloace legale, constitu?ionale o continuare a parcursului pro-european, în detrimentul popula?iei care sufer? priva?iuni economice, indiferent de apartenen?a etnic? ?i religioas? a acesteia, ?i care începe s?-?i piard? speran?a într-o via?? mai bun?. Într-o astfel de conjunctur?, ideea unirii Republicii Moldova cu România c? o ultima solu?ie de salvare a acestui vis european, dincolo de dreptul nostru istoric ?i legitimitatea generat? de actul din 27 martie 1918, ar putea s? fie privit? c? o alternativ? serioas?.

Exist? bre?e care ar favoriza împlinirea unui ideal na?ional: Reîntregirea ??rii

Unirea Republicii Moldova cu România ?i realizarea, astfel, a unui prim pas spre reîntregirea ??rii, a devenit un subiect extrem de discutat de c?tre mass-media ?i opinia public? de pe cele dou? maluri ale Prutului c? urmare a eforturilor f?cute de c?tre o serie de O.N.G.-uri, extrem de active în ceea ce prive?te unionismul, precum ?i a manifest?rilor publice ale Platformei Unioniste Ac?iunea 2012. La o prima impresie, am putea spune c? pe m?sur? ce sistemul de rela?ii interna?ionale cunoa?te transform?ri spectaculoase, de la ce p?rea o lume unipolar? la certitudinea existen?ei unei lumi multipolare, am putea spera c? exist? bre?e care ar favoriza împlinirea unui ideal na?ional: reîntregirea ??rii. ?i totu?i, regimul actual al frontierelor de stat nu poate fi modificat decât în conformitate cu principiile Actului Final al C.S.C.E. de la Helsinki din 1975 ?i ale dreptului interna?ional, care fixeaz? nu intangibilitatea frontierelor, ci inviolabilitatea lor prin for??. Actul Final de la Helsinki ofer? posibilitatea unei modific?ri pa?nice a frontierelor, prin autodeterminarea popoarelor ?i cu acordul celeilalte p?r?i implicate, ambele condi?ii fiind obligatorii, nu numai prima. Reiterez o mai veche ideea a mea, expus? ?i în alte ocazii, respectiv faptul c?, într-un astfel de proces, comunitatea interna?ional? nu se poate implic? decât în m?sur? în care cineva, în spe?? elitele politice conduc?toare din România ?i/sau Republica Moldova, ini?iaz? un astfel de demers politico-diplomatic ale c?rui consecin?e intereseaz? ?i afecteaz? U.E. ?i N.A.T.O. Unirea Republicii Moldova cu România poate deveni o problema pe agenda politico-diplomatic? a cancelariilor europene ?i de pe continentul nord-american numai în m?sur? în care exist? o manifestare local? de voin?? în acest sens. Cancelariile diplomatice europene, f?r? a mai vorbi despre Federa?ia Rus? ?i S.U.A., ar putea s? sprijine sau nu doar ceva ce exist?, respectiv un proces de negocieri politico-diplomatice aflat în derulare pe ambele maluri ale Prutului, între elitele politice autohtone. Totodat?, România, clasa politic? româneasc? ?i societatea civil?, O.N.G.-urile etc. au obliga?ia de a sus?ine ?i afirm? idealul reîntregirii ??rii prin aducerea acas? a spa?iului dintre Prut ?i Nistru, ?i nu numai, astfel încât s? putem spune c? reîntregirea ??rii este marele proiect strategic al României dup? integrarea în N.A.T.O. ?i U.E.

Pre?edintele României ar trebui s?-?i asume acest idealul reîntregirii ?i s? propun? în mod formal, oficial, Parlamentului României, reprezentan?ilor politici ai românilor, s? ia în discu?ie asumarea în mod public a acestui mare ideal

Totodat?, ar trebui s? urm?m modelul german din 1949 ?i s? trecem în preambulul unei noi Constitu?ii a României, sau a celei prezente, un text care s? prevad? obliga?ia moral? pentru poporul român, pentru elitele sale politice conduc?toare, de a nu renun?? la idealul reîntregirii ??rii, respectiv inserarea urm?torului text: „Întregul popor român este mandatat s? înf?ptuiasc? prin liber? autodeterminare, precum ?i în temeiul principiilor Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 ?i ale dreptului interna?ional, reîntregirea României ?i afirmarea acesteia c? un membru egal în drepturi într-o Europa unit?". Este nevoie de o astfel de prevedere constitu?ional? care s? motiveze, dac? nu s? determine, orice om politic ?i de stat român, sau orice for?? politic? din România sau Republica Moldova, s? ini?ieze un astfel de demers politico-diplomatic ?i juridic, chiar ?i dup? model german. O decizie a Parlamentului României, în acest sens, ar înt?ri pozi?ia pre?edintelui României în efortul pe care va trebui s?-l fac? domnia s? pentru punerea în aplicare a unei strategii coerente politico-diplomatice ?i juridice menite a transform? un ideal într-o realitate. România trebuie s? gândeasc? o strategie menit? s? conving? partenerii din U.E. ?i N.A.T.O., precum ?i elitele politice din Republica Moldova, c? statul român este capabil s? gestioneze rela?ia cu un spa?iu geografic în care exist?, totu?i, un curent antiromânesc evident, precum ?i o minoritate rusofon? care se teme pentru viitorul ei în nou? configura?ie statal? ?i o grupare militar? a Federa?iei Ruse.

Declara?iei de Independen?a a Republicii Moldova din 27 august 1991 relev? foarte clar faptul c? spa?iul nistrean este parte component? a teritoriului istoric ?i etnic al devenirii poporului român

În viitoarea strategie a reîntregirii este absolut obligatoriu s? fie oferite r?spunsuri la câteva chestiuni esen?iale referitoare la modul în care elitele politice din Republica Moldova vor fi tratate ?i implicate în via?? politic? ?i statal? din România reîntregit?, precum ?i la îngrijor?rile minorit??ii rusofone din Republica Moldova în ceea ce prive?te locul ?i rolul ei într-o Românie reîntregit?, modul în care le vor fi respectate drepturile ?i identitatea cultural? ?i religioas?. Totodat?, trebuie definit? foarte clar pozi?ia României fa?? de românii din Transnistria, fa?? de perspectivele solu?ion?rii acestui conflict înghe?at, în contextul noilor realit??i geopolitice, îns? f?r? a se uit? de prevederile Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localit??ilor din stînga Nistrului (regiunii transnistrene a Republicii Moldova), adoptat? în unanimitate de c?tre Parlamentul Republicii Moldova pe 22 iulie 2005, precum ?i al Declara?iei de Independen?a a Republicii Moldova din 27 august 1991 care relev? foarte clar faptul c? elit? politic? moldoveneasc? din 1991 a avut con?tiin?a faptului c? spa?iul nistrean este parte component? a teritoriului istoric ?i etnic al devenirii poporului român (ex: Subliniind d?inuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte component? a teritoriului istoric ?i etnic al poporului nostru, se men?ioneaz? în preambului Declara?iei de Independen?a a Republicii Moldova).

„Republica Moldova este un stat suveran, independent ?i democratic, liber s?-?i hot?rasc? prezentul ?i viitorul, f?r? nici un amestec din afar?, în conformitate cu idealurile ?i n?zuin?ele sfinte ale poporului în spa?iul istoric ?i etnic al devenirii sale na?ionale".

Conform adev?rurilor istorice recunoscute ?i asumate de c?tre elita politic? a Republicii Moldova din 1991 exist? posibilitatea unei reîntregiri a spa?iului românesc prin voin?? elitelor politice din Republica Moldova ?i România, sub presiunea maselor populare, sau ca efect al pr?bu?irii complete a statalit??ii moldave. În derularea ambelor posibile scenarii r?mâne de r?spuns la o întrebare extrem de arz?toare: va accept? Federa?ia Rus? aceast? nou? perspectiva geopolitic? pentru spa?iul moldav, având în vedere interesele strategice ?i geopolitice ale Federa?iei Ruse în spa?iu ?i grij? fa?? de minorit??ile rusofone, precum ?i derularea unui dialog politico-diplomatic cu România, c? stat membru al U.E. ?i N.A.T.O., cu referire la interesele na?ionale ?i strategice ale ambelor p?r?i în spa?iul moldav? Imposibilitatea asum?rii formale de c?tre România a unui astfel de proiect strategic, precum ?i a unei strategii coerente în acest sens, din motive obiective ?i subiective, va genera o a?teptare în ceea ce prive?te un gest de apropiere din partea elitelor politice de la Chi?in?u sau o pr?bu?ire a statului Republica Moldova ?i o reeditare a unui posibil „27 martie 1918". Trebuie subliniat faptul c? în Declara?ia de Independen?a a Republicii Moldova din 27 august 1991 se prevede c? „Republica Moldova este un stat suveran, independent ?i democratic, liber s?-?i hot?rasc? prezentul ?i viitorul, f?r? nici un amestec din afar?, în conformitate cu idealurile ?i n?zuin?ele sfinte ale poporului în spa?iul istoric ?i etnic al devenirii sale na?ionale".

Nu avem voie s? renun??m la ceea ce noi am pierdut pe 28 iunie 1940. Avem nevoie de trezirea con?tiin?elor adormite sau nep?s?toare la clipele istorice pe care le travers?m ?i de în?elegerea adev?rurilor istorice

În contextul în care Curtea Constitu?ional? a Republicii Moldova a decis, pe 5 decembrie 2013, c? Declara?ia de Independen?? este peste Constitu?ia Republicii Moldova ?i Declara?ia de Independen?a are clauz? de eternitate, unii anali?ti politici de la Chi?in?u consider? c? aceast? prevedere, denumit? Clauz? de Eternitate, face c? art. 142 privind limitele revizuirii Constitu?iei (alin. 1. Dispozi?iile privind caracterul suveran, independent ?i unitar al statului, precum ?i cele referitoare la neutralitatea permanent? a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorit??ii cet??enilor înscri?i în listele electorale) s? devin? inoperabil din perspectiva unirii, astfel încât a cere unei elite politice conduc?toare din Republica Moldova s? achieseze la idealul unirii/reîntregirii spa?iului românesc reprezint? o înc?lcare foarte grav? a Constitu?iei Republicii Moldova, o tr?dare a statalit??ii acesteia. Falimentul public al Republicii Moldova ar putea fi începutul repet?rii unui scenariu asem?n?tor celui german din 1989 - 1990. Din p?cate, România nu are un Program în 10 puncte. În actual? conjunctur? politic? ?i economic? din Republica Moldova, sondajele de opinie relev? c? un procent de 21% dintre cet??enii Republicii Moldova doresc unirea cu România. Un procent aparent descurajator, îns? este nevoie de speran?a ?i o strategie coerent? menit? a relev? drepturile noastre istorice, interesele strategice ?i faptul c? vom respect? pe to?i cei tr?itori în spa?iul dintre Prut ?i Nistru, precum ?i dincolo, drepturile ?i libert??ile lor cet??ene?ti. Îns?, nu avem voie s? renun??m la ceea ce noi am pierdut pe 28 iunie 1940, confirmat, mai apoi, de Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947. Avem nevoie de trezirea con?tiin?elor adormite sau nep?s?toare la clipele istorice pe care le travers?m, de în?elegerea adev?rurilor istorice ?i de construirea unor strategii adecvate secolului XXI.

Va fi nevoie de mult efort politico-diplomatic pentru a convinge ?i a primi recunoa?terea comunit??ii interna?ionale în acest demers al Reîntregirii ??rii

Un referendum comun nu ar fi o solu?ie. Un drept istoric se negociaz? politico-diplomatic sau se moare pentru el! Un referendum ar da impresia c? ne îndoim de drepturile noastre pentru care s-au luptat corifeii mi?c?rii de rena?tere na?ional? din Basarabia în anii 1917 - 1918 ?i, totodat?, s-a murit pe Frontul de Est dup? 22 iunie 1941 în efortul de-a înl?tura nedreptatea de la 28 iunie 1940 generat? de Pactul Molotov-Ribbentrop. În cazul unui rezultat negativ, pe ambele maluri ale Prutului, ce facem, în veacurile ce vor veni, cu acest ideal al reîntregirii ?i cu dreptul nostru istoric asupra p?mânturilor r?pite în 28 iunie 1940? Men?ionez faptul c? Senatul S.U.A. a recomandat guvernului american în iunie 1991:
- „1. s? sprijine dreptul la autodeterminare al poporului din Moldova ?i nordul Bucovinei, ocupate de sovietici, ?i s? elaboreze o hot?râre în acest sens;
- 2. s? sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia pa?nic, dac? o dore?te, reunificarea Moldovei ?i nordului Bucovinei cu România a?a cum s-a stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor în vigoare ale dreptului interna?ional ?i Principiul 1 al Actului de la Helsinki". Din aceast? perspectiv?, cred c? trebuie valorificat parteneriatul strategic cu S.U.A., respectiv ob?inerea sprijinului politico-diplomatic al S.U.A. ?i, totodat?, al liderilor U.E. ?i al principalilor deciden?i, la nivel informal, din spa?iul euro-atlantic. Afirmarea dreptului nostru de-a impune ?tergerea ultimelor consecin?e ale Pactului Molotov-Ribbentrop reprezint? o provocare total? pentru diploma?ia româneasc? ?i elit? politic? autohton? ?i, totodat?, pentru comunitatea interna?ional?. Repunerea în discu?ie de c?tre România a prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 nu cred c? va fi acceptat? a?a de u?or. Va fi nevoie de mult efort politico-diplomatic pentru a convinge ?i a primi recunoa?terea comunit??ii interna?ionale în acest demers al reîntregirii ??rii cu Republica Moldova. Îns?, atâta timp cât statul român nu ?i-a manifestat în mod formal aceast? dorin?a, nu se poate vorbi despre alia?ii interna?ionali care sunt dispu?i s? sprijine ceva ce, din p?cate, nu a fost afirmat în mod oficial ?i public. Sper?m la un sprijin total al comunit??ii euro-atlantice în cazul în care Istoria ne va împinge, cu voia sau f?r? voia noastr?, spre împlinirea acestui vis ce trebuie s? r?mân? scump oric?rui român.

Not?: Subtitlurile apar?in redac?iei ?i au fost extrase din textul-adaptat dup? un interviu[1], cu acordul autorului
-----------------------------------
[1] Camelia Badea http://www.ziare.com/europa/moldova/reintregirea-tarii-marele-proiect-strategic-al-romaniei-dupa-integrarea-in-nato-si-ue-interviu-1401973

footer