Revista Art-emis
Actualitatea războiului hibrid la graniţa estică a României (3) PDF Imprimare Email
Dr. Alba Iulia Catrinel Popescu   
Miercuri, 20 Ianuarie 2016 19:30

Dr m. Alba Iulia Catrinel Popescu, art-emisDe ce trebuie introdus războiul hibrid sub incidenţa articolului 5 şi regândită strategia de securitate naţională?

Ameninţările hibride sunt create şi susţinute logistic de un stat inamic prin intermediul vectorilor non-statali şi statali deopotrivă. Prin urmare, în teren pot acţiona simultan unităţi militare, miliţii, formaţiuni de gherilă, organizaţii teroriste şi anarhiste, clanuri şi formaţiuni de crimă organizată precum şi partide politice, instituţii de mass media, agenţi economici şi organizaţii neguvernamentale, instituţii financiare şi servicii secrete. Modalităţile de acţiune ale acestor vectori acoperă o plajă foarte diversă, foarte flexibilă, de multe ori aleatorie, în funcţie de vulnerabilităţile ţintei. Impactul destabilizator este remarcabil, întrucât eterogenitatea vectorilor determină epuizarea rapidă a resurselor statului ţintă, obligat să contracareze atacuri dintre cele mai diverse. Actualul concept strategic al N.A.T.O. adoptat la Lisabona în anul 2010, abordează problematica ameninţărilor asimetrice disjunsă de cea a ameninţărilor simetrice. În opinia lui Nathan Freier, răspunsul în faţa unei ameninţări hibride ar trebui să fie, de asemenea, hibrid, combinând mijloace specifice de tip hard power şi soft power, militar şi civil, totodată atrăgând atenţia că, la nivelul anului 2010, la nivelul guvernului american au existat lacune în privinţa capacităţii şi capabilităţilor care ar fi putut fi antrenate în cazul unui atac hibrid. Problema identificată de cercetătorul american a fost legată de aspectul dublu de tip civilo-militar al ameninţărilor şi necesitatea sinergizării forţelor implicate în contracarare şi subordonarea lor unui centru unic de comandă. Comentand o schiţă a unui proiect operaţional al U.S. Do.D., Freier a observat absenţa din lista ipoteticelor ameninţări tocmai a celor tradiţionale iar lista celorlate cazuri era limitată la câteva dintre posibilele scenarii precum intervenţia contra insurgenţelor finanţate extern, războiului civil şi insurecţiilor, operaţiuni de menţinere ale stabilităţii şi păcii, suportul militar acordat autorităţilor civile în cazul catastrofelor, asistenţă umanitară, atac cibernetic şi utilizarea în cazuri specifice a Marine Corps MCO.

Ce se întâmplă, însă, în cazul în care o putere străină „pregăteşte populaţia unui stat N.A.T.O. pentru venirea omuleţilor verzi"? Ce se întâmplă în cazul în care o putere străină în colaborare sau nu cu un stat N.A.T.O. utilizează grupuri etnice, religioase sau politice pentru a destabiliza un alt stat N.A.T.O.? În ce categorii se înscriu aceste cazuri? Cum se încadrează atacurile cibernetice şi celelalte forme potenţiale de război hibrid de tip geo tectonic, meteorologic, biologic sau utilizand alte tipuri de „arme murdare" executate de o putere statală? Sunt voci care afirmă că schimbarea actualului concept strategic ar înseamna întoarcerea la Războiul Rece. Realitatea este alta. Europa este pusă în faţa unui război hibrid foarte fierbinte, ameninţările de tip hibrid vizează statele din estul Europei unde vulnerabilităţile specifice facilitează destabilizarea şi dezmembrarea statală. Construcţia europeană este ameninţată din interior de către formaţiuni politice extremiste şi revizioniste alimentate financiar şi logistic de capitalul unei puteri interesate să destabilizeze fractureze unitatea aliaţilor. Aceste realităţi nu pot fi ocultate. Premierul britanic David Cameron a atras atenţia că atitudinea lipsită de fermitate a aliaţilor ar putea permite Rusiei să destabilizeze state N.A.T.O. precum ţările baltice şi România[36]. În acest context, introducerea războiului hibrid sub incidenţa articolului 5, devine prioritară, cel puţin pentru statele europene vizate direct de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

La nivel intern, România prezintă vulnerabilităţi diverse şi profunde. Consecinţele absenţei unui proiect de ţară coerent de la aderarea la structurile euro-atlantice devin tot mai evidente. Corupţia, crima organizată, potenţialul revizionist şi imaginea externă extrem de negativă laolaltă cu scăderea coeziunii socio-politice interne şi fracturarea socială întreţinută de raţiuni de grup fac dificilă mobilizarea populaţiei în cazul unor focare destabilizatoare. Absenţa unei pregătiri militare de masă, discreditarea conceptului de patriotism precum şi subfinanţarea instituţiilor de forţă ale societăţii slăbesc capacitatea de reacţie. A considera că doar calitatea de membru N.A.T.O. este suficientă pentru a-ţi asigura propria securitate este o greseală majoră asupra căreia România a fost atenţionată frecvent de către aliaţi. Pe de altă parte, caracterul de cap de pod geostrategic şi de factor de stabilitate în bazinul Mării Negre reprezintă avantaje strategice care permit o reclădire rapidă, din interior, a matricei de securitate a statului. Este necesară o regândire a strategiei de securitate naţională din perspectiva noului context strategic în regiunea extinsă a Mării Negre, a noilor tipuri de ameninţări hibride, a potenţialului de extindere a instabilităţii, a potenţialului de hibridizare a forţelor care acţionează în acest complex de securitate.

Concluzii şi câteva propuneri

La graniţa estică a României se desfăşoară un război hibrid, Federaţia Rusă atacă Ucraina utilizând metodele specifice insurgenţei şi gherilei cărora li se adaugă suportul unor partide politice, instituţii media, organisme economice precum şi unităţi militare. Anexarea Crimeii la Federaţia Rusă reprezintă rezultatul de facto al invaziei unui stat suveran, membru al O.N.U.. Mişcările secesioniste din estul Ucrainei sunt pasul următor spre dezmembrarea acestei ţări. Modalităţile complexe prin care se execută atacurile precum şi natura civilo-militară a acestora demonstrează hibridizarea conflictului armat. Reţeaua rusească de interese economice şi politice, construită în Europa în ultimii 20 de ani, limitează fermitatea şi unitatea răspunsului aliat şi ameninţă construcţia europeană prin susţinerea şi finanţarea mişcărilor eurosceptice, extremiste, xenofobe, rasiste. Reacţiile liderilor europeni alcătuiesc un cor pe mai multe voci, unele disonante. În acest context, Summit-ul N.A.T.O. din toamna acestui an a fost vital pentru armonizarea si regândirea strategiei pe termen lung a alianţei. Nathan Freier s-a întrebat, pe bună dreptate, „unde începe conflictul hibrid şi unde vorbim despre război? Sau cum ştim în ce fel de război ne aflăm? Cum şi în ce fel U.S. Do.D. poate interveni în cazul unor ameninţări non-militare, în condiţiile în care acestea fac obiectul activităţii altor structuri?"[37] afirmând totodată că, dacă U.S. DoD continuă să abordeze problematica războiului hibrid mai mult ca pe o problemă a structurilor specializate în contraterorism şi mai puţin ca pe o realitate de ordin militar, va rămane surprins în momentul în care un nou 9/11 se va produce. Evident, un nou concept strategic, adaptat noului context strategic şi noilor tipuri de ameninţări hibride este cât se poate de necesar. Introducerea conceptelor de război hibrid şi de agresiune hibridă sub incidenţa articolului 5 este o modalitate de contracarare a eventualelor imixtiuni ale puterilor ostile în chestiuni interne ale aliaţilor. Această viziune ar trebui susţinută cu obstinaţie de partea română, vizată de un avertisment dat de preşedintele Putin în contextul Kosovo şi de un alt avertisment recent, din partea aliatului britanic.

Mai mult, România, stat national, suveran, independent, unitar şi indivizibil, trebuie să-şi regândească strategia de securitate naţională din perspectiva rolului de cap de pod geostrategic şi factor de stabilitate în regiunea extinsă a Mării Negre, aliat al S.U.A. şi al N.A.T.O., promotor al valorilor democratice occidentale, exemplu de toleranţă şi tratament democratic faţă de minorităţi în întreaga lume. Trebuie să ia în consideraţie şi să contracareze vulnerabilităţile care îi macină coeziunea socio-internă, securitatea internă şi capacitatea de reacţie, să îşi reconsidere structurile diplomatice care trebuie înţelese ca primă linie de apărare a ţării, să construiască o nouă imagine externă şi să reclădească relaţiile externe pe criterii de parteneriat şi cooperare reciprocă. În contextul instabilităţii tot mai accentuate, reintroducerea serviciului militar obligatoriu devine imperios necesară. Totodată, trebuie dezvoltat parteneriatul civil-militar în gestionarea situaţiilor de urgenţă care pot surveni în contextul unei agresiuni de tip hibrid, un rol important putând avea Biserica Ortodoxă care, prin structurile sale, poate susţine eforturile instituţiilor laice. În situaţia unui atac de tip hibrid, factorul timp este esenţial prin urmare, existenţa protocoalelor de intervenţie este vitală. Nu trebuie omisă reţeaua medicală de urgenţă, care trebuie să devină parte a complexului militaro-civil de contracarare în caz de atac hibrid de tip biologic şi nu numai, care trebuie să fie prevăzută cu centre teritoriale de izolare, diagnostic şi tratament al bolilor induse de vectori biologici, precum şi cu unităţi de transport special al acestor tipuri de cazuri, în acest context, anumite unităţi medicale de tipul Institutului Cantacuzino, laboratoare de stat sau agenţi economici producători de materiale sanitare şi medicamente trebuind a fi declarate unităţi strategice şi supuse unui regim special de protecţie, dotare şi control[38].

Complexitatea problematicii impuse de ameninţările hibride impune o abordare eficace, unitară, operativă, sunt necesare alocări de resurse umane şi financiare, implementarea programelor de înzestrare a complexului militaro-civil cu echipamente performante, adecvate scopului urmărit, crearea structurilor unitare de comandă şi de control capabile să se adapteze situaţiilor operative diverse impuse de specificul hibrid al ameninţărilor. În concluzie, diversele situaţii de luptă, de la conflictul clasic, la cel neconvenţional prin ANM sau din categoria disruptiv hi-tech, contrainsurgenţă şi antiterorism necesită pregătire specifică, planificare strategică, protocoale prestabilite cu celelalte instituţii ale statului şi, mai ales o viziune strategică, adaptată mediului de securitate actual.

Bibliografie

Duţu C,. Șeful NATO: Rusia a aruncat peste bord toate angajamentele internaționale, 20.08.2014, http://www.cotidianul.ro/seful-nato-rusia-a-aruncat-peste-bord-toate-angajamentele-internationale-245714/ accesat la data de 20.08.2014
Publius Flavius Vegetius Renatus, http://www.britannica.com/EBchecked/topic/624659/Vegetius accesat la data de 20.08.2014
Kosovo independent Putin «aruncă» Transilvania în mâinile separatiştilor maghiari, România sub atac, 18.02.20118, http://romanianationalista.blogspot.ro/2008/02/kosovo-independent-putin-arunca.html accesat la data de 28.08.2014
Von Clausewitz, C. P. G.(2001), Despre Război, Editura Antet, Bucureşti
Boemeke,M. F., Chickering R., Förster S.( 28 mar. 1999), Anticipating Total War: The German and American Experiences, 1871-1914, Cambridge University Press
Aron R.(1954), The Century of Total War, Garden City, Doubleday and Company, p. 9-32
Freier N., (09.12.2009), Hybrid Threats and Challanges: Describe... Don't Define, Small Wars Journal, www.smallwarsjournal.com accesat la data de 16.08.2014
CSIS - Center for Strategic and International Studies, http://csis.org/
Freier N., (09.12.2009), op.cit., apud Michele A. Flournoy, Rebalancing the Force: Major Issues for QDR 2010, Federal News Service, April 27, 2009, remarks delivered at the Center for Strategic and International Studies, Available from http://policy.defense.gov/sections/public_statements/speeches/usdp/flournoy/2009/April_27_2009.pdf Accessed December 29th, 2009, p. 7
NATO would respond militarily to Crimea-style infiltration: general, 17.08.2014, http://www.reuters.com/article/2014/08/17/us-ukraine-crisis-breedlove idUSKBN0GH0JF20140817 accesat la data de 18.08.2014
Eurodeputatul Jobbik acuzat de spionaj avea contacte permanente cu serviciile secrete ruse, 19.05.2014, http://jurnalul.ro/stiri/externe/eurodeputatul-jobbik-acuzat-de-spionaj-avea-contacte-permanente-cu-serviciile-secrete-ruse-668514.html accesat la data de 22.08.2014
Viitorul României în viziunea lui Alexandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin: Prin integrarea în cadrul Comunităţii Eurasiatice această ţară îşi va putea rezolva problemele economice şi teritoriale, Revista 22, 12.03.2014, http://www.revista22.ro/viitorul-romaniei-in-viziunea-lui-alexandr-dughin-ideologul-lui-vladimir-putin-prin-integrarea-in-cadrul-comunitatii-eurasiatice-aceasta-tara-isi-va-putea-rezolva-problemele-economice-si-teritoriale-39209.html accesat la data de 22.08.2014
Marinescu M., Partidul minorităţii ruse a câştigat alegerile din Letonia, 18.09.2011, http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/partidul-minoritatii-ruse-a-castigat-alegerile-din-letonia-238004 accesat la data de 22.08.2014
Weaver C., Malofeev: the Russian billionaire linking Moscow to the rebels, Financial Times, 24.07.2014,http://www.ft.com/cms/s/0/84481538-1103-11e4-94f3-00144feabdc0.html#axzz3Avdtwswx accesat la data de 20.08.2014
Von Bernhard O., Gipfeltreffen mit Putins fünfter Kolonne, Tages Anzeiger, 03.06.2014, http://www.tagesanzeiger.ch/ausland/europa/Gipfeltreffen-mit-Putins-fuenfter-Kolonne/story/30542701 accesat la data de 20.08.2014
Russia's friends in black, Why Europe's populists and radicals admire Vladimir Putin, The Economist, 19.04.2014, http://www.economist.com/news/europe/21601004-why-europes-populists-and-radicals-admire-vladimir-putin-russias-friends-black accesat la data de 20.08.2014
Avram G,. Premierul Ungariei, avocatul lui Putin la UE, Expres Magazin, 25.08.2014, http://www.expresmagazin.ro/premierul-ungariei-avocatul-lui-putin-la-ue/ accesat la data de 25 august 2014
Paniuskin V., Zigar M. (2008), Gazprom Noua armă a Rusiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti, p. 247
O altă bancă din Moldova a vândut un pachet important de acţiuni, 25.04.2014, Agora, http://agora.md/stiri/997/o-alta-banca-din-moldova-a-vandut-un-pachet-important-de-actiuni accesat la data de 22.08.2014
Leancă despre concesionarea aeroportului Chişinău: "Am comis greşeli", Unimedia, 22.12.2013, http://unimedia.info/stiri/leanca-despre-concesionarea-aeroportului-chisinau-am-comis-greseli-68630.html
http://www.riseproject.ro/ accesat la data de 26.08.2014
Investigaţie marca RISE Project Un văr al lui Putin, implicat într-o uriaşă operaţiune de spălare de bani, 22.08.2014, http://www.cotidianul.ro/un-var-al-lui-putin-implicat-intr-o-uriasa-operatiune-de-spalare-de-bani-245742/ accesat la data de 26.08.2014
Deutsche Welle: Rusia a invadat Republica Moldova cu viruşi mediatici. Vor un alegător speriat şi românofob, 20.08.2014, jurnalul.ro, http://jurnalul.ro/stiri/externe/deutsche-welle-rusia-a-invadat-republica-moldova-cu-virusi-mediatici-vor-un-alegator-speriat-si-romanofob-675858.html accesat la data de 26.08.2014
Palade O., Cel mai mare atac informatic de spionaj loveşte şi România. Hackerii vin de pe filieră rusă. S.R.I. confirmă incidentul, 07.08.2014, http://adevarul.ro/news/eveniment/sri-mai-multe-institutii-statului-vizate-atac-cibernetic-grupari-extremist-teroriste-1_53e3781e0d133766a81625da/index.html accesat la data de 26.08.2014
Avram G,. NATO: Artileria rusă a lansat obuze în Ucraina. Armata rusă este implicată în confruntările militare din estul Ucrainei. Trimiterea convoiului, o încălcare a angajamentelor internaţionale, 22.08.2014, http://www.expresmagazin.ro/nato-artileria-rusa-a-lansat-obuze-in-ucraina-armata-rusa-este-implicata-in-confruntarile-militare-din-estul-ucrainei-trimiterea-convoiului-o-incalcare-a-angajamentelor-internationale/ accesat la data de 26.08.2014
Matcovschi A., „Parada prizonierilor de război" din Donețk „nu are nimic umilitor", consideră Lavrov,
AGERPRES, 25.08.2014, http://www.agerpres.ro/externe/2014/08/25/-parada-prizonierilor-de-razboi-din-donetk-nu-are-nimic-umilitor-considera-lavrov-galerie-foto--13-34-33 accesat la data de 26.08.2014
Drăghici M., Cameron: Rusia ar putea destabiliza ţări precum România în lipsa unei atitudini ferme a U.E. şi S.U.A., MEDIAFAX.ro, 30.07.2014, http://www.mediafax.ro/externe/cameron-rusia-ar-putea-destabiliza-tari-precum-romania-in-lipsa-unei-atitudini-ferme-a-ue-si-sua-13006125 accesat la data de 26.08.2014
Sofia este veriga slabă a NATO în războiul informațional cu Rusia Raport oficial: Bulgaria, invadată de propaganda rusă, cotidianul.ro, 27.08.2014, http://www.cotidianul.ro/raport-oficial-bulgaria-invadata-de-propaganda-rusa-246042/ accesat la data de 28.08.2014
O altă mână a Moscovei în spaţiul informaţional al Republicii Moldova. Cine sunt pionii? 04.06.2014
http://www.rbnpress.info/wp/o-alta-mana-a-moscovei-in-spatiul-informational-al-r-moldova-cine-sunt-pionii/ accesat la data de 04.09.2014
Nord Stream Gas Pipeline (NSGP), Russia-Germany,
http://www.hydrocarbonstechnology.com/projects/negp/ accesat la data de 04.09.2014
Aeroportul Chişinău, la cheremul Kremlinului, 08.10.2013, http://www.jurnal.md/ro/news/aeroportul-chisinau-la-cheremul-kremlinului-1157757/ accesat la data de 04.09.2014
Eurasianismul – o ideologie rusească cu vechi rădăcini, Radio Europa Liberă,
http://www.europalibera.org/content/article/25299115.html accesat la data de 04.09.2014

Notă: Textul face parte din comunicarea prezentată în cadrul Sesiunii de Comunicări şi Dezbateri Ştiinţifice ŞTIINŢA, ISTORIA, ARMATA şi SERVICIILE SPECIALE ÎN APĂRAREA ROMÂNIEI, 12-14 iunie 2015.

---------------------------------------------
[36] Drăghici M., Cameron: Rusia ar putea destabiliza ţări precum România în lipsa unei atitudini ferme a U.E. şi S.U.A., MEDIAFAX.ro, 30.07.2014, http://www.mediafax.ro/externe/cameron-rusia-ar-putea-destabiliza-tari-precum-romania-in-lipsa-unei-atitudini-ferme-a-ue-si-sua-13006125 accesat la data de 26.08.2014
[37] Freier N., (09.12.2009), op.cit.
[38 Recentul caz de suspiciune de infectare cu virus Ebola a demonstrat cat de nepregătită este România pentru astfel de situaţii, suspectul fiind transportat cu o ambulanţă obişnuită, de la Ploieşti la Bucureşti, unde există un centru de diagnostic şi tratament al bolilor tropicale fără facilităţi speciale în caz de infectare cu vector înalt patogen de tip himera sau clasic.

footer