Revista Art-emis
Actualitatea războiului hibrid la graniţa estică a României (2) PDF Imprimare Email
Dr. Alba Iulia Catrinel Popescu   
Duminică, 17 Ianuarie 2016 18:57

Dr. Alba Popescu, art-emisCât de actual este războiul hibrid la graniţa de est a României?

Într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt, comandantul forţelor aliate NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat asupra unei posibile ameninţări la adresa securităţii statelor est-europene venită din partea Federaţiei Ruse care a folosit deja tactici de tip hibrid în cadrul procesului de destabilizare şi anexare a Crimeei. Într-o formulă concisă, generalul american a descris etapele premergătoare declanşării unui focar de instabilitate prin „organizarea populaţiei" în vederea insubordonării civice şi insurgenţei urmată de utilizarea „omuleţilor verzi" respectiv a militarilor fără însemne naţionale[11]. De altfel, Rusia nu este la prima operaţiune de acest gen, ştiută fiind implicarea structurilor sale de securitate în declanşarea şi menţinerea conflictelor îngheţate din spaţiul fostei U.R.S.S. sau utilizarea companiei Gazprom ca armă energetică. În luna mai 2014 a izbucnit un scandal în Parlamentul European legat de eurodeputatul Jobbik, Bela Kovacs, acuzat că spionează în favoarea Rusiei[12]. La o primă vedere pare un caz izolat de spionaj, privind în profunzime constatăm o legătură între mişcările extremiste şi eurosceptice şi personaje afiliate Kremlinului. Partidul Jobbik reprezintă a doua forţă politică din Ungaria, cu 21% din opţiunile de vot ale cetătenilor maghiari. În perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din aprilie 2014 Jobbik a surprins contracandidaţii prin posibilităţi financiare inexplicabile pentru un partid de nişă. La începutul lunii martie 2014, Vona Gabor, preşedintele Jobbik, împreună cu Bela Kovacs şi cu deputatul Marton Gyöngyössy au vizitat Moscova, unde s-au întâlnit cu oficiali ruşi din domeniul energiei şi cu geopoliticianul Aleksandr Dughin, promotorul eurasianismului[13] şi al unui proiect de ţară pentru o Românie dezoccidentalizată care ar include R. Moldova (fără teritoriile româneşti din Ucraina)[14] la schimb cu teritoriile intracarpatice, care ar urma să aparţină Ungariei. Se pare că unele scântei ale acestei viziuni pot fi întrezărite în direcţiile politice interne din ultimii 20 de ani. Cu această ocazie, liderul Jobbik a declarat că „Transcarpatia aparţine legal Ungariei", „Uniunea Europeană este o organizaţie perfidă". În Letonia, la alegerile parlamentare din 2011, partidul minorităţii ruse Centrul Armoniei a obţinut 30% din voturi, devenind principala forţă politică a ţării, susţinută de O.N.G.-uri şi instituţii de mass-media create sau finanţate de Moscova[15]. În Bulgaria, partidul ATAKA reprezintă fătiş interesele ruseşti îndeosebi în contextul actual, în care occidentalii au cerut blocarea construcţiei gazoductului South Stream. De altfel, în data de 31 mai 2014, lideri ai Partidului Libertăţii din Austria, Frontului Naţional din Franţa şi ATAKA s-au întâlnit cu acelaşi Dughin la Viena, în cadrul unui eveniment organizat de oligarhul rus Konstantin Malofeev sub pretextul celebrării a 200 de ani de la crearea Sfintei Alianţe. Malofeev are conexiuni cu serviciile de securitate ruseşti fiind acuzat de finanţarea şi organizarea forţelor pro-ruse implicate în mişcările separatiste din Donetk, estul Ucraine[16]. Încrengătura este mult mai complexă. La întâlnirea de la Viena au participat diverse personaje influente din lumea politică şi a afacerilor europene, precum prinţul Sixtus Henry de Bourbon-Parma, Serge de Pahlen, soţul Margheritei Agnelli, moştenitoarea imperiului Fiat şi reprezentantul unei grupări financiare din Geneva, naţionalişti croaţi, georgieni, flamanzi, austrieci, maghiari, bulgari, un călugăr catolic a cărui identitate nu a fost dezvăluită precum şi eurodeputatul francez Aymeric Chauprade, consilierul pe politică externă al preşedintei Frontului Naţional şi membru al unei ONG pro-ruse care activează pe teritoriul Belgiei numită Observatorul Eurasiatic pentru Alegeri şi Democraţie, din care mai fac parte reprezentanţi ai Jobbik, ai partidului naţionaliştilor flamanzi Vlaams Belang din Belgia, ai Partidului Libertăţii din Austria (F.P.Ö.)[17]. Există şi alte formaţiuni politice europene, cu discurs populist şi extremist, care reprezintă curentul eurosceptic şi împărtăşesc viziuni comune cu Kremlinul: Liga Nordului din Italia, formaţiunile politice de extremă stângă din Grecia, Germania, Marea Britanie[18], din Polonia, Cehia şi Slovacia. Recentele alegeri europarlamentare au demonstrat eficienţa reţelei de influenţă ruseşti care, în contextul actualei crize economice, a avut ca rezultat victoria fără precedent a partidelor xenofobe, eurosceptice şi populiste, un pas important către fărămiţarea din interior a construcţiei europene. De altfel, eficienţa aceleaşi reţele se poate întrezări şi din tonul rezervat al oficialilor europeni faţă de agresiunea rusească în desfăşurare în Ucraina. De exemplu, premierul ungar Viktor Orban, a declarat la o întâlnire cu corpul diplomatic U.E. acreditat la Budapesta că „Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de Rusia, cu fiecare zi. Nu este rău doar pentru Ungaria, ci şi pentru restul U.E. [...] Vom căuta sprijinul statelor membre ale U.E. care vor oprirea procesului de separare de Rusia"[19] apreciind că politica europeană de sancţionare economică a Federaţiei Ruse este contraproductivă. Lipsa unei reacţii ferme şi unitare este legată atât de influenţa politică a grupărilor mai sus amintite cât şi de extinderea prezenţei capitalului rusesc în majoritatea sectoarelor vieţii sociale şi economice europene. Laxitatea cu care europenii au primit ofertele financiare ale ruşilor se repercutează asupra capacităţii lor de reacţie în astfel de situaţii, care pun în discuţie stabilitatea sistemului internaţional.

În volumul „Gazprom Noua armă a Rusiei" autorii descriu filozofia creării gigantului economic ca „până şi atunci când ar veni un prost la conducere, să nu îl poată distruge" precum şi procesul de extindere şi dezvoltare a reţelei de conducte spre vestul Europei şi crearea dependenţei europenilor de livrările de gaz rusesc care, la nivelul anului 2006 variau de la 100% în Finlanda şi statele baltice, 90% în Bulgaria şi Slovacia, 75% în Austria, la 45% în Germania şi 25% în Italia şi Franţa[20]. Autorii amintesc printre altele şi patru nume cu rezonanţă în mediul politic şi de afaceri german:
- fostul cancelar Gerhard Schroeder care a acordat companiei ruseşti garanţii în valoare de 900 de milioane de euro la KfW Bankengruppe şi la Deutsche Bank în vederea construirii North Stream, permiţând obţinerea de către ruşi a creditelor cu dobânzi mai mici, garantate de statul german. În schimbul acestei decizii, Schroeder a obţinut un post bine plătit, în calitate de reprezentant al Gazprom, în conducerea consorţiului ruso-german North European Gas Pipeline Company (N.E.G.P.C.)[21] care administrează proiectul.
- Mattias Warnig, directorul filialei ruseşti a Dresden Bank, devenit director general al N.E.G.P.C., fost ofiţer Stasi[22] şi contact al lui Putin din perioada în care acesta din urmă era agent al spionajului sovietic în Dresda.
- Hans-Uwe Kreier, director de personal la Gazprom Germania, fost informator Stasi sub numele de cod „Hartman" sau „Roland Schreder".
- Felix Strehober, director financiar a Gazprom Germania, fost informator Stasi.
Prezenţa rusă în Europa nu se rezumă nicidecum la reţelele Gazprom. Ea vizează structuri bancare, reţele de producţie şi distribuţie de combustibil, diverse companii specializate în IT, comunicaţii şi telefonie, mari echipe sportive, reţele hoteliere, societăţi de asigurări, etc.
R. Moldova este un spaţiu profund infiltrat de factorul rusesc, aspect certificat, încă o dată, de două decizii recente ale guvernului de la Chişinău care au crescut capacitatea de control a Federaţiei Ruse în regiune:
- vânzarea de către guvernul Leancă a 24,9% din acţiunile Băncii Naţionale de Economii a R. Moldova[23], către banca rusească Vnesekonorombank in aprilie 2014, după ce un alt pachet de 20% de acţiuni al aceleiaşi bănci a fost achiziţionat în 2013 de o altă companie rusească[24], scăzând participaţia statului moldovean la nivelul simbolic de 8,32%.
- concesionarea aeroportului din Chişinău companiei ruseşti UK Komaks deţinută de Constantin Basiuk, om de afaceri apropiat de Kremlin[25], decizie aparţinând aceluiaşi guvern Leancă în 2013[26], companie care s-a declarat interesată şi de reţeaua de căi ferate a republicii.
O investigaţie a jurnaliştilor de la Rise Project[27] a prezentat o reţea de spălare de bani controlată de Igor Putin, vărul actualului preşedinte al Federaţiei Ruse[28]. În perioada 2010-2014 politicieni ruşi în colaborare cu o reţea de criminalitate transfontalieră au „albit" 20 de miliarde USD. Reţeaua criminală a inclus pe lângă factorul politic, companii off-shore, bănci din Rusia, Moldova, Letonia, 90 de firme ruseşti aflate în legătură cu ofiţeri F.S.B.[29], lideri interlopi şi judecători din R. Moldova. Rolul judecătorilor moldoveni a fost acela de a „legaliza" prin decizii judecătoreşti încasarea plăţii de 20 de miliarde de USD în contul unor datorii fictive de către lanţul de companii off - shore. Tehnica de „spălare a banilor" a respectat un traseu standard: o companie (de multe ori cu sediul în Marea Britanie) care are conturi deschise în insulele Belize semnează un contract de împrumut fictiv cu o altă companie, datoria fiind garantată de o firmă rusească, în a cărei conducere există un cetățean moldovean, care face legătura cu instanțele judecătorești din R. Moldova. Deoarece debitorul nu poate achita datoria către creditor, garantul este obligat de instanţa judecatorească să închidă litigiul şi să transfere banii murdari într-un cont aparţinând creditorului. Traseul banilor a inclus obligatoriu „Russkiy Zemelniy Bank", „Moldindconbank" şi banca letonă „Trasta Komercbanka". „Russkiy Zemelniy Bank" este condusă de Aleksandr Grigoriev apropiat de Igor Putin, cu care a colaborat în compania de construcţii SU-888 şi în Promsberbank unde primul era acţionar majoritar iar Putin membru în consiliul de administraţie. În data de 18 martie 2014, Banca Centrală a Rusiei a decis revocarea licenței de funcţionare a „Russkiy Zemelniy Bank" pentru încălcarea legislaţiei care împiedică spălarea banilor fără a oferi alte detalii. Această investigaţie a scos la iveală doar o parte a procesului de albire a banilor proveniţi din activităţi criminale de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Există voci care afirmă că volumul implicat ar depăşi 60 de miliarde de USD trimestrial. În orice caz, chiar şi o valoare mai mică reprezintă un factor de presiune artificial pentru piaţa financiară europeană, crescând riscul inflaţiei. Elocventă este conexiunea de tip hibrid între conducerea politică, F.S.B., interlopi, sistem bancar, sistem judecătoresc şi efectul potenţial asupra pieţei financiare ţintă.

Într-un articol[30] recent, publicat de Deutsche Welle, se afirmă că Federaţia Rusă acţionează în R. Moldova prin intermediul banilor şi al „viruşilor mediatici", cu scopul de a obţine o majoritate favorabilă intereselor ruseşti la alegerile parlamentare din noiembrie. Articolul afirmă că mass media aservită Moscovei susţine o campanie de manipulare şi dezinformare a opiniei publice privind avantajele aderării la U.E. şi riscurile declanşării unui nou maidan la Chişinău[31]. Raportul „Outlook 2020: Bulgaria and N.A.T.O. in European defence"[32], recent întocmit de oficiali ai Ministerului Apărării din Bulgaria, afirmă că „Bulgaria este una din zonele cu cea mai mare concentrare a riscului şi ameninţărilor din comunitatea Euro-Atlantică" întrucât face obiectul unui război informatic, informaţional şi propagandistic rusesc, susţinut cu ajutorul entităţilor de mass media, factorilor politici şi economici locali. „Propaganda activă şi totală a politicilor ruseşti, mai ales prin intermediul entităţilor politice şi economice bulgăreşti, prin intermediul mass mediei şi O.N.G.-urilor, este un război informatic deschis, subminând integritatea instituţiilor şi statului şi atacând direct valorile democratice, spiritul şi voinţa naţionale", se afirmă în raportul amintit.

La începutul lunii august 2014 a apărut în presă un anunţ privitor la un atac cibernetic care a purtat numele de cod Epic Turla, generat de vorbitori de limba rusă, care a vizat documente clasificate din sfera siguranţei naţionale şi transatlantice precum şi politica energetică europeană[33]. De remarcat este faptul că în România, printre altele, au fost vizate site-uri civile si religioase din Transilvania şi un site care se ocupă cu antreprenoriat rural în regiunea de graniţă. Atacurile cibernetice sunt un fenomen frecvent în contextul computerizării vieţii civile şi militare, diferenţa dintre simpla infracţionalitate cibernetică şi atacul cibernetic stând în natura ţintelor alese şi a informaţiilor vizate. În cazul de faţă, au fost vizate servere departamentale şi informaţii clasificate laolaltă cu site-uri civile şi informaţii nesecrete. Surse autorizate apreciază această campanie de spionaj cibernetic drept cea mai sofisticată din câte au fost descoperite până în prezent. În anul 2011, o altă campanie de spionaj cibernetic cu originea în Rusia, purtând numele „Energetic Bear", a vizat informaţii din domeniul aviaţiei şi apărării din S.U.A. şi Canada pentru ca, în cursul anului 2013, să se orienteze asupra producţiei şi furnizării de energie, fiind atacate ţinte din S.U.A., Franţa, Italia, Germania, Polonia, Turcia şi România.

În cursul zilei de 22 august 2014, Secretarul General al N.A.T.O., Anders Fogh Rasmussen a acuzat direct Federaţia Rusă de implicare în confruntările armate din estul Ucrainei prin bombardarea poziţiilor armatei ucrainiene implicată în operaţiuni de contraterorism în estul statului. Pătrunderea pe teritoriul Ucrainei a convoiului umanitar rus, suspectat că ar furniza armament rebelilor, a coincis cu intensificarea focurilor de artilerie ruseşti executate atât din Rusia cât şi din Ucraina, cu transferul de armament greu către rebeli precum şi cu o mobilizare semnificativă de forţe terestre şi aeriene ruseşti la graniţă[34]. Cu ocazia sărbătoririi independenţei de stat a Ucrainei, la Doneţk a avut loc o „paradă a prizonierilor de război"[35] care amintea de acele şiruri nesfârşite de prizonieri germani din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, utilizate din plin de propaganda rusească pentru a arăta invincibilitatea Armatei Roşii. Mesajul conţinut de această „paradă" este identic, efectul psihologic scontat este acela de fracturare a încrederii ucrainenilor în victorie. Din datele prezentate mai sus, se observă diversitatea modalităţilor de acţiune ale Federaţiei Ruse în cazul Ucrainei şi al unor state europene. Caracterul hibrid al războiului purtat de Rusia în Ucraina este certificat de faptul că, în spatele tuturor operaţiunilor se află statul rus, că sunt asociate elementele specifice conflictului militar simetric convenţional cu cele caracteristice războiului de gherilă şi insurgenţei, că sunt desfăşurate atacuri de tip cyberwarfare precum şi operaţiuni specifice războiului economic, imagologic şi psihologic, că infiltrarea rusească în interiorul politicii şi economiei europene limitează, scindează şi distorsionează capacitatea de răspuns a decidenţilor politici.
- Va urma -

---------------------------------------------------------

[11] NATO would respond militarily to Crimea-style infiltration: general, 17.08.2014, http://www.reuters.com/article/2014/08/17/us-ukraine-crisis-breedlove-idUSKBN0GH0JF20140817, accesat la data de 18.08.2014, "Mai întâi are loc cea mai importantă muncă, cea de pregătire a unei naţiuni pentru problema omuleţilor verzi sau organizarea populaţiei rusofone. Aceasta se întâmplă acum."
[12] Eurodeputatul Jobbik acuzat de spionaj avea contacte permanente cu serviciile secrete ruse, 19.05.2014, http://jurnalul.ro/stiri/externe/eurodeputatul-jobbik-acuzat-de-spionaj-avea-contacte-permanente-cu-serviciile-secrete-ruse-668514.html, accesat la data de 22.08.2014.
[13] Eurasianismul – o ideologie rusească cu vechi rădăcini, Radio Europa Liberă, http://www.europalibera.org/content/article/25299115.html, accesat la data de 04.09.2014.
[14] Viitorul României în viziunea lui Alexandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin: Prin integrarea în cadrul Comunităţii Eurasiatice această ţară îşi va putea rezolva problemele economice şi teritoriale, Revista 22, 12.03.2014, http://www.revista22.ro/viitorul-romaniei-in-viziunea-lui-alexandr-dughin-ideologul-lui-vladimir-putin-prin-integrarea-in-cadrul-comunitatii-eurasiatice-aceasta-tara-isi-va-putea-rezolva-problemele-economice-si-teritoriale-39209.html, accesat la data de 22.08.2014.
[15] Marinescu M., Partidul minorităţii ruse a câştigat alegerile din Letonia, 18.09.2011, http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/partidul-minoritatii-ruse-a-castigat-alegerile-din-letonia-238004, accesat la data de 22.08.2014.
[16] Weaver C., Malofeev: the Russian billionaire linking Moscow to the rebels, Financial Times, 24.07.2014, http://www.ft.com/cms/s/0/84481538-1103-11e4-94f3-00144feabdc0.html#axzz3Avdtwswx, accesat la data de 20.08.2014.
[17] Von Bernhard O., Gipfeltreffen mit Putins fünfter Kolonne, Tages Anzeiger, 03.06.2014
[18] Russia's friends in black, Why Europe's populists and radicals admire Vladimir Putin, The Economist, 19.04.2014, http://www.economist.com/news/europe/21601004-why-europes-populists-and-radicals-admire-vladimir-putin-russias-friends-black, accesat la data de 20.08.2014.
[19] Avram G,. Premierul Ungariei, avocatul lui Putin la UE, Expres Magazin, 25.08.2014,http://www.expresmagazin.ro/premierul-ungariei-avocatul-lui-putin-la-ue/, accesat la data de 25 august 2014.
[20] Paniuskin V., Zigar M. (2008), Gazprom Noua armă a Rusiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti, p. 247.
[21]Nord Stream Gas Pipeline (NSGP), Russia-Germany,  http://www.hydrocarbons-technology.com/projects/negp/.
[22] Stasi - Ministerium für Staatssicherheit – Ministerul Securităţii Statului al Republicii Democrate Germane.
[23] Banca Naţională de Economii a R. Moldova a fost singura instituţie bancară cu capital majoritar de stat, care a asigurat tranzacţiile financiare dintre instituţiile furnizoare de servicii şi populaţie (plata pensiilor si salariilor, achitarea facturilor pentru servicii de aprovizionare cu apa, gaze, etc).
[24] O altă bancă din Moldova a vândut un pachet important de acţiuni, 25.04.2014, Agora, http://agora.md/stiri/997/o-alta-banca-din-moldova-a-vandut-un-pachet-important-de-actiuni, accesat la data de 22.08.2014.
[25] Aeroportul Chişinău, la cheremul Kremlinului, 08.10.2013, http://www.jurnal.md/ro/news/aeroportul-chisinau-la-cheremul-kremlinului-1157757/, accesat la data de 04.09.2014.
[26] Leancă despre concesionarea aeroportului Chişinău: „Am comis greşeli”, Unimedia, 22.12.2013,  http://unimedia.info/stiri/leanca-despre-concesionarea-aeroportului-chisinau-am-comis-greseli-68630.html.
[27] http://www.riseproject.ro/, accesat la data de 26.08.2014
[28] Investigaţie marca RISE Project Un văr al lui Putin, implicat într-o uriaşă operaţiune de spălare de bani, 22.08.2014, http://www.cotidianul.ro/un-var-al-lui-putin-implicat-intr-o-uriasa-operatiune-de-spalare-de-bani-245742/, accesat la data de 26.08.2014.
[29] FSB - ФСБ - Федера́льная слу́жба безопа́сности Росси́йской Федера́ции; transliterat Federal'naia Slujba Bezopasnosti Rossiiskoi Federații - Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse
[30] Deutsche Welle: Rusia a invadat Republica Moldova cu viruşi mediatici. Vor un alegător speriat şi românofob, 20.08.2014, jurnalul.ro, http://jurnalul.ro/stiri/externe/deutsche-welle-rusia-a-invadat-republica-moldova-cu-virusi-mediatici-vor-un-alegator-speriat-si-romanofob-675858.html, accesat la data de 26.08.2014.
[31]Două dintre posturile TV cu orientare pro-occidentală, EURO TV şi Alt TV au fost cumpărate de magnatul Ilan Shor, apropiat de Kremlin, proprietarul Unibank şi preşedintele consiliului de administraţie al Băncii de Economii a R. Moldova. O altă mână a Moscovei în spaţiul informaţional al Republicii Moldova. Cine sunt pionii? 04.06.2014 http://www.rbnpress.info/wp/o-alta-mana-a-moscovei-in-spatiul-informational-al-r-moldova-cine-sunt-pionii/, accesat la data de 04.09.2014.
[32] Sofia este veriga slabă a NATO în războiul informațional cu Rusia Raport oficial: Bulgaria, invadată de propaganda rusă, cotidianul.ro, 27.08.2014, http://www.cotidianul.ro/raport-oficial-bulgaria-invadata-de-propaganda-rusa-246042/, accesat la data de 28.08.2014
[33] Palade O., Cel mai mare atac informatic de spionaj loveşte şi România. Hackerii vin de pe filieră rusă. SRI confirmă incidentul, 07.08.2014, http://adevarul.ro/news/eveniment/sri-mai-multe-institutii-statului-vizate-atac-cibernetic-grupari-extremist-teroriste-1_53e3781e0d133766a81625da/index.html, accesat la data de 26.08.2014
[34] Avram G,. NATO: Artileria rusă a lansat obuze în Ucraina. Armata rusă este implicată în confruntările militare din estul Ucrainei. Trimiterea convoiului, o încălcare a angajamentelor internaţionale, 22.08.2014, http://www.expresmagazin.ro/nato-artileria-rusa-a-lansat-obuze-in-ucraina-armata-rusa-este-implicata-in-confruntarile-militare-din-estul-ucrainei-trimiterea-convoiului-o-incalcare-a-angajamentelor-internationale/, accesat la data de 26.08.2014
footer