Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Valentin Vasilescu   
Miercuri, 16 Decembrie 2015 18:31

Conflict Rusia-TurciaĪn perioada R?zboiului Rece, sovieticii au creat o re?ea energetic? de aprovizionare a Europei, canalizat? pe trei din cele patru direc?ii strategice ale Teatrului de Ac?iuni Militare (T.A.M.) ale continentului european. T.A.M. terestre reprezint? un spa?iu geografic de m?rimea unei p?r?i dintr-un continent, pe care puterile militare beligerante ?i-l revendic? ?i īn care-?i desf??oar? opera?iile militare propriu-zise. Direc?iile strategice terestre sunt ni?te fā?ii imaginare, largi ?i adānci dintr-un T.A.M. care permit ducerea opera?iilor militare. Prima era Direc?ia strategic? Baltic? ce str?bate cāmpia nord european? ?i se termin? pe litoralul Marii Baltice, aprovizionind cu gaze naturale Finlanda, Estonia, Letonia ?i Lituania. Cea de-a dou? era Direc?ia strategic? Bielorus? care alimenta Belarus, Polonia ?i Germania de Est. Ca urmare a unific?rii Germaniei, aprovizionarea p?r?ii estice a acesteia n-a mai depins de Rusia. Destr?marea Tratatului de la Var?ovia, a f?cut ca ??rile Baltice ?i Polonia s? fie primite īn N.A.T.O. ?i atitudinea acestor state a devenit ostil? fa?? de Rusia. Prin urmare, din toamna anului 2012, cele dou? gazoducte au fost īnlocuite cu conducta de gaze North Stream, cu o capacitate de 110 miliarde metri cubi anual, care transporta gaze din Rusia pān? īn Germania, pe sub Marea Baltic?, ocolind ??rile baltice ?i Polonia. Cea dea treia este Direc?ia strategic? Ucrainean? care porne?te din Rusia, urmeaz? estul ?i sudul Ucrainei, ajunge la Bratislava (Slovacia), apoi la Viena. Aceast? fiind re?eaua cu cel mai mare debit a Gazprom. C? urmare a deselor furturi din conducte ?i a nepl??ii gazelor consumate, īn ultimii ani, Ucraina a devenit un partener indezirabil pentru Rusia. A?adar, Gazprom a c?utat un alt coridor energetic decāt Ucraina pentru aprovizionarea centrului Europei ?i a Balcanilor.

Īn 2009, Vladimir Pu?in a f?cut Romāniei o oferta uluitoare, anume s? ia locul Ucrainei ?i s? vīnd? ea Europei gazul rusesc. Ceea ce īnsemna c? Romānia putea cī?tig? anual cīteva sute de milioane USD, din tranzitul gazelor ruse?ti. Pre?edintele Traian B?sescu a refuzat oferta pentru realizarea gazoductului South Stream care pornea de la portul Anapa, de pe litoralul rusesc ?i traversa Marea Neagr?, ajungīnd īn Romānia. Romānia ī?i asigura 75 % din necesarul de gaze pe plan intern, numai c? firma OMV din Austria, este cea care exploateaz? gazul romānesc. Romānia mai miza ?i pe descoperirea ?i exploatarea unor z?c?minte importante īn Marea Neagr? care s? completeze restul de 25 %, pe care le import? din Rusia. Numai c? incompeten?a ?i corup?ia guvernan?ilor romāni, a f?cut c? Romānia s? nu devin? cel mai important hub al gazelor europene, iar z?c?mintele romāne?ti din Marea Neagr? s? ajung?, pīn? la urm?, īn posesia companiei ruse?ti Lukoil. Imediat, Gazprom a mutat proiectul South Stream mai la sud, īn Bulgaria. De asta dat?, U.E. prin oficialii germani, a fost cea care a exercitat presiuni asupra bulgarilor pentru a renun?? la proiect. Ce interes uria? avea Germania īn acest joc, vom vedea īn cele ce urmeaz?.

Cea de-a patra direc?ie strategic? a T.A.M. European este cea Balcanic?, o punte de leg?tur? cu continentele asiatic ?i african, compus? din dou? articula?ii, sub form? unor fā?ii īnguste, numite direc?ii operative. Una dintre ele este Direc?ia operativ? Turc? care porne?te de la Ankara, trece Northstreamprin Istanbul, pe unde se face trecerea de pe continentul asiatic, prin strāmtorile Bosfor ?i Dardanele. Īn 2005 Gazprom a dat īn func?iune gazoductul Blue Stream, care traverseaz? Marea Neagr?, ajunge īn partea asiatic? a Turciei ?i se opre?te īn Ankara. Cum debitul ini?ial al acestui gazoduct este prea mic (16 miliarde metri cubi pe an), el nu putea devini coridorul sudic de gaz al Europei pentru a īnlocui Ucraina. Recep Erdogan, care se autointitula atunci „Putin al Turciei", a propus Moscovei, ca statele Europei s? cumpere gaze ruse?ti de la grani?a U.E., adic? de la Turcia. A?a a luat na?tere proiectul „Turkish Stream" care trebuia s? aduc? gaz rusesc direct īn partea european? a Turciei, pe sub Marea Neagr?. Prin „Turkish Stream", 70 % din statele membre U.E. urmau s? depind? energetic de un stat care nu era membru U.E. Odat? cu doborīrea avionului rusesc Su-24 īn spa?iul aerian sirian, de c?tre un F-16 turcesc, rela?iile dintre Turcia ?i Rusia s-au deteriorat ?i economia turc? a fost lovit? īn plin. Turcia care era al doilea cel mai mare consumator al Gazprom, a ajuns īn situa?ia de a nu putea īnlocui alimentarea cu gaz rusesc, īntrucīt Turcia ar avea nevoie de 50-60 miliarde metri cubi pe an. Iranul este aliatul Rusiei ?i nu are interesul de a-i lua locul Gazpromului. Azerbaidjanul nu e capabil s? furnizeze decīt o cantitate limitat? de gaze, 16 miliarde metri cubi, din care zece sunt pentru Europa ?i doar ?ase pentru Turcia. Cine are de cī?tigat? Cum Germania a adoptat o politic? de interzicere a construirii de centrale nucleare, 70 % din necesarul energetic al ??rii, va trebui asigurat de gazul rusesc. Germania a f?cut pe loc un acord cu Gazprom pentru a dubl? debitul de gaze rusesc, prin construirea a īnc? o conducta, paralel? cu cea existent? („North Stream"). Din 2019, Germania nu numai c? va continu? s? fie motorul Europei, dar va ajunge s? contoleze dezvoltarea economic?, prin energie, zona Balcanilor de vest (Slovenia, Albania, Macedonia, Muntenegru, Bosnia-Her?egovina, Serbia, Croa?ia ?i Slovenia) ?i centrul Europei (Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, Republica Moldova, Romānia ?i Bulgaria).

footer