Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 09 Decembrie 2015 22:05

Corneliu Vlad, art-emisZece state din Estul ?i Centrul Europei, foste membre în Tratatul de la Var?ovia sau foste republici unionale sovietice atrag aten?ia, printr-o scrisoare, Comisiei Europene c? noua în?elegere energetic? ruso-german?, la care au fost cointeresate, prin proiectul de conducte Nord Stream II ?i alte câteva ??ri vest-europene, lezeaz? ?i interesele statelor central ?i est-europene din U.E., ?i solidaritatea european?, inclusiv în ce prive?te sprijinirea Ucrainei. Cam rar se pun de acord , de fapt discuta, intr-un asemenea cadru, aceste ??ri care au cunoscut, toate, regimul comunist în istoria lor imediat?. Polonia, Cehia, Slovacia ?i Ungaria s-au urcat doar ele în trenul exclusivist Visegrad pentru a ajunge primele dintre noii veni?i în U.E. ?i N.A.T.O. Din când în când, ace?ti „central-europeni" î?i mai aduc aminte ?i de fostul „cordon sanitar" împotriva Rusiei bol?evice sau de proiectul interbelic Intermarium, cam cu acela?i con?inut, dar de o conlucrare bazat? pe încredere ?i bun? credin??, institu?ionalizata sau nu, între statele din toat? aceast? parte de lume nu se poate totu?i vorbi. A mai fost ?i scrisoarea unor fo?ti lideri politici din aceste ??ri, adresat? pre?edintelui american, prin care se atr?gea aten?ia Statelor Unite c? politica de dezangajare treptat? a Washingtonului din aceast? zon? a Europei prezint? riscuri reale, ?i nu numai pentru statele în cauz?, ci ?i pentru pacea ?i stabilitatea continentului, ba chiar a lumii, dar respectiv? scrisoare a r?mas, pân? azi, f?r? un r?spuns din partea Casei Albe, de?i de la expedierea ei au cam trecut ceva ani.

De data aceasta, scrisoarea e de la europeni la europeni, de la cei din Est, c?tre cei din Vest. ?i este pe o tem? punctual?: interesele energetice ale fiec?ruia dintre statele membre ale U.E., care trebuie, dac? nu armonizate, m?car neafectate.
Peisajul geopolitic al Europei este de peste 25 de ani în continu? efervescen?? ?i restructurare. Au disp?rut, prin scindare, ??ri - Iugoslavia ?i Cehoslovacia, pentru a se forma altele, dar, mai ales, s-a dezmembrat Uniunea Sovietic? ?i s-a reunificat Germania. Iar aceste mari modific?ri teritoriale, vizibile pe harta politic? cea mai simpl? a continentului, au antrenat ?i antreneaz? un cortegiu impresionant de implica?ii. Dintre cele de ordin economic, cea mai acut? este problema energiei. Iar aici, simplificând la maximum, este vorba de statuarea pe baze stabile a binomului Rusia-furnizor, Europa-beneficiar. Dar ?i cu ??ri de tranzit, care î?i au avantajele lor. Miza e mare, interesele sunt foarte diverse ?i nu odat? contradictorii, partenerii ?i concuren?ii nu exceleaz? prin stabilitate ?i respectarea angajamentelor sau regementarilor convenite ?i, mai ales, politicul tinde s? domine întreaga dinamic? a acestui proces gigantic ?i complicat.
Acum, Germania a convenit cu Rusia s? dubleze capacitatea de transport de gaz din Rusia c?tre Uniunea European? - celor 55 miliarde mc livrate prin Nord Stream, li se vor ad?uga ale 55 miliarde, prin alte dou? conducte ce vor fi construite din Germania c?tre alte state vest-europene.

Ce va însemna acest lucru? Germania va deveni tar? de tranzit ?i astfel va dispune de robinetul de aprovizionare a unor importanti parteneri europeni. În schimb, Ucraina va dec?dea din rolul de principala tara de tranzit pentru gazul rusesc c?tre Europa, dar tari de tranzit nu vor mai fi practic nici alte câteva state din Europa Central?. Iar prin aceasta ?i veniturile lor se vor reduce drastic, în timp ce Germania î?i va adjudeca partea leului din avantajele tranzitului gazier. Dincolo de implica?iile economice, în?elegerea germano-rusa are ?i implica?ii geopolitice pe care mul?i comentatori le analizeaz? cu gravitate. „Toat? aceast? chestiune lasa o senza?ie puternic? de déjŕ vu – scrie analistul britanic Neil Barnett. A?a s-a întâmplat ?i la începutul anilor 2000, când cancelarul de atunci Gerhard Schroeder a devenit, dup? retragerea din func?ia oficial?, înalt func?ionar, bine pl?tit, al Gazprom. Între Germania ?i partenerii ei din U.E. ?i N.A.T.O. s-a produs o pan? - mai scrie autorul britanic, care reaminte?te c? ministrul ap?r?rii al Poloniei, Radek Sikorski, declara, în 2006, despre Nord Stream c? „Polonia are o sensibilitate deosebit? la coridoarele ?i în?elegerile care se fac peste capul ei. A?a a fost tradi?ia la Locarno, a?a a fost tradi?ia la Molotov-Ribbentrop, a?a a fost secolul XX. ?i nu dorim ca a?a ceva s? se mai repete". În schimb, un comentator al publica?iei „Sputnik", Alexandre Latsa, observa cu satisfac?ie: „Europa dezbinat? nu a putut sau nu a ?tiut, înc? o dat?, cum s? procedeze cu Germania, care a ob?inut dublarea capacit??ii Nord Stream ?i ?i-a înt?rit astfel considerabil statutul de lider strategic ?i energetic european". Iar un alt fan al acordului Nord Stream II, Alexandre Rahr, explic?: „Germania crede c? Ucraina trebuie sus?inut?, dar c? parcursul c?tre democra?ie ?i reforme este lung ?i noi pierdem timp - re?eaua ucrainean? de transport de gaze trebuie modenizata, dar nimeni nu e preg?tit s? bage mâna în portofel". În ce-l prive?te, comentatorul american Robert Morley de la „The Trumpet", o publica?ie cam slobod? la gur?, dup? ce se întreab? dac? „recentul acord germano-rus reflect? spiritul Molotov-Ribbentrop", r?spunde c? „acest acord poate s? dea mai mult? putere ?i Rusiei, ?i Germaniei". De altfel, ?eful s?u de la „The Trumpet", editorul principal Gerald Flurry, scria, în 2008: „Existen?a unei în?elegeri între aceste dou? ??ri nu este un semn de pace. Ca ?i pactul Molotov-Ribbentrop ?i ca multe altele înaintea lui, el este un semn cu semnul exact opus. Fiecare dintre aceste dou? state este preocupat? de securitatea frontierelor sale - pentru ca s? poat? s?-?i urm?reasc? obiectivele imperialiste în alte p?r?i! Este precursorul r?zboiului! Est modul în care ele ac?ioneaz?!". ?i comentatorul american încheie pe un ton de-a dreptul apocaliptic: „Uita?i-v? la Rusia cum î?i reconstruie?te imperiul în Europa de Est. ?i asculta?i aceste ??ri care nu vor s? cad? sub controlul Rusiei cum strig? la Germania pentru protec?ie. Lumea întreag? trebuie s? vad? aceast? desf??urare ?i s? în?eleag? c? acest fapt poate duce doar la r?zboi". De strigat nu strig? aceste ??ri, dar scrisoarea trimis? instan?elor U.E. este un semnal de alarm?. Mai practic, mai americ?ne?te, Judy Dempsey de la Carnegie Europe titreaz? în „Newsweek", laconic, la 8 septembrie 2015: „Uita?i de Ucraina. Aici e, ca de obicei, o afacere între Europa ?i Rusia". Cu un corectiv: nu Europa, ci Germania ?i al?i câ?iva parteneri vest-europeni.

footer