Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Joi, 29 Octombrie 2015 09:27

General-colonel Iulian Vlad 4, art-emis„Opera" lui Corvin Lupu un altfel de fals despre evenimentele din decembrie 1989
- Note de lectur? -

„Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose" - Calomnia?i, calomnia?i, ceva tot va r?mâne. (Beaumarchais, „B?rbierul din Sevilla")

„În data de 18 decembrie ?, când avea loc ac?iunea puternic? a Armatei ?i Mili?iei împotriva unor provocatori str?ini ?i a unor complici români ai lor, gl. Iulian Vlad a discutat telefonic cu col. Filip Teodorescu, aflat la Timi?oara, despre provoc?rile agen?ilor sovietici ?i a ordonat « Nu mai ie?i?i din sediu, ca s? nu se pun? pe seama voastr? provoc?rile lor (ale str?inilor n.a.). ?i s? nu-l pun? p?catul pe careva, dac? trebuie neap?rat s? ias?, s? aib? arma asupra sa. Asta v-am spus-o de la început ». Din aceasta m?rturie a generalului Aurel Rogojan, reiese c? generalul Vlad avea cuno?tin?? de provoc?rile str?inilor de la Timi?oara, a c?ror neutralizare era de competen?a D.S.S. Era un atentat la securitatea na?ional?, iar generalul Vlad a ordonat neimplicarea institu?iei".

Spre deosebire de filologul istoric Corvin Lupu, nu am f?cut relat?ri înafara contextului ?i f?r? a c?rui prezentare nu poate fi descifrat? semnifica?ia faptelor cu valoare de informa?ie. Din ce context a extras Corvin Lupu cele trei propozi?ii ale generalului Vlad ?i de ce în „cercetarea ?tiin?ific?", pe care pretinde c? a realizat-o, a omis raportarea faptelor la context? Nu este aceast? coroborare un pas obligatoriu, înaintea interpret?rii faptelor ?i a desprinderii concluziilor?! Dac? privim contextul, a?a cum l-a prezentat generalul Aurel I. Rogojan, concluziile vor fi altele. Iat? ce contex este prezentat în „1989 Dintr-o iarn? în alta... România în resorturile secrete ale istoriei", editia a II-a, Baia Mare Ed. Proema, 2009, pag. 66-68: „Intensificarea fluxului turistic înspre România a fost sesizat? ceva mai devreme de unit??ile teritoriale ale DSS din jude?ele Boto?ani ?i Suceava. Controlul str?i¬nilor era, îns?, în gestiunea structurilor specializate ale Ministerului de Interne, aflate în subordinea lui Tudor Postelnicu (s.n.). Statistic, rezulta un « du-te-vino » permanent pe teritoriul României a unui minim de 30.000 ?i a unui maxim de 67.530 de persoane (în luna decembrie 1989 ?i numai din U.R.S.S.). În decembrie 1988, intraser? în România 30.879 de persoane (din U.R.S.S.). A avut loc o stranie intensificare a tu-rismului f?r?... obiective turistice! Unit??ile teritoriale ale D.S.S. din jude?ele: Arad, Br?ila, Bra?ov, Cara?-Severin, Covasna, Cluj, Timi? s.a. au raportat aflu¬xuri masive ?i suspecte de „coloane turistice auto", preponderent cu persoane din U.R.S.S, Ungaria ?i Iugoslavia.

La jum?tatea lunii decembrie, „tu¬ri?¬tii sovietici" afluiau masiv în Ro¬mâ¬nia din toate celelalte ??ri limitrofe. Nota comun? ?i, în acela?i timp, ostentativ? a coloanelor de turi?ti era c? to?i se deplasau cu autoturisme „Lada" nou-nou?e, parc? atunci scoase din fabric? pentru rodaj. Serviciul de contraspionaj de la Timi?oara a sesizat c?, în zilele premerg?toare datei de 16 decembrie 1989, dinspre Iugoslavia au intrat numeroase coloane de câte 20-30 de autoturisme... cu ru?i ?i unguri, ajungându-se la cifre de ordinul sutelor, apoi al miilor. Cei în cauz? nu au solicitat cazare hotelier?, preferând s? se r?spândeasc? în ora?e ?i s? stea în ma?ini. Ace?ti numero?i „turi?ti speciali" realizau un fel de „ocupa?ie" pe trasee ?i în ora?e dintre cele amintite anterior. ?i unde s-au constatat provoc?ri diversioniste. Practic, nu se mai putea face nimic. În aceste împrejur?ri, ori se închideau grani?ele, ori erau re?inu?i ?i se isca un conflict politico-statal. O asemenea situa?ie impunea o hot?râre ce trebuia luat? la cel mai înalt nivel al conducerii statului (s.n.)".

Not?: Nicolae Ceau?escu a luat o decizie, în acest sens, doar în seara zilei de 20 decembrie 1989, dar, ministrul de interne, Tudor Postelnicu a dispus, în dimine?a zilei urm?toare, ridicare interdic?iei în ceea ce prive?te Uniunea Sovietic?.

„Cu vreo 70.000 de slujnice ?i guvernante - amante, viticultori, gr?¬di¬nari, morari ?i comercian?i - ocupase ?i Stieber, spionul Kaiserului, Fran?a, pân? la ocupa?ia militar? efectiv? in 1871. În noaptea de 16-17 decembrie, o asemenea coloan? s-a deplasat cu sco¬pul de a intra în Timi?oara. A fost interceptat? ?i determinat? s? ocoleasc? ora?ul, dar o parte din ma?ini a sc?pat, reu?ind s? intre... Colonelul Filip Teodorescu a avut în ordinul s?u de misiune la Timi?oara ?i s? se asigure c? for?ele de ordine vor închide accesul în ora? al autoturismelor cu a?a-zi?ii turi?ti sovietici. Generalul Vlad l-a întrebat, în diminea?a zilei de 18 decembrie, cum a fost a executat ordinul. Colonelul Teodorescu a raportat c? nu au existat for?ele necesare pentru închiderea accesului prin Calea Buzia?ului, deoarece generalul Nu?? a intervenit în repartizarea mili?ienilor ?i a r?mas descoperit? direc?ia respectiv? de acces în Timi?oara. Generalul Vlad l-a aten?ionat ?i l-a întrebat:
- ?i au intrat?
- Au intrat cam trei-patru autoturisme, cu 2-3 ocupan?i fiecare.
- ?i ce au f?cut?
- Nu ?tim.
- Î?i spun eu. ?i-au f?cut treaba ?i au trecut dincolo. Nu mai ie?i?i din sediu, ca s? nu se pun? pe seama voastr? provoc?rile lor. ?i s? nu-l pun? p?catul pe careva, dac? trebuie neap?rat s? ias?, s? aib? arma asupra sa. Asta v-am spus-o de la început".

Acest ordin al ?efului Departamentului Securit??ii Statului, afirm? cel ce se semneaza Corvin Lupu, „[...] a fost un act de tr?dare f??i?? în favoarea inamicului care ne-a c?lcat ?ara ?i care ac?iona pentru r?sturnarea conducerii statului". Nimic mai fals ?i mai tendentios! În situa?ia creat?, dac? Securitatea ar fi fost identificat? în strad?, se g?sea imediat cine s? aprind? fitilul ?i s? detoneze bomba amorsat? a tulbur?rilor care s? justifice interven?ia militar? str?in?, în format, de aceast? dat?, conventional. De altfel, ofertele externe, în acest sens, au venit imediat ce s-a lansat diversiunea c? Securitatea îl ap?r? pe Ceau?escu, în timp ce Armata este cu poporul ?i, chipurile, ar fi dep??it? de situa?ie. Intui?ia profesioni?tilor lumii informa?iilor secrete se bazeaza pe experien?e solide, verificate de istorie. Generalul Iulian Vlad, spre deosebire de cercet?torii închipui?i ai istoriei, chiar a studiat temeinic tacticile de ac?iune subversiv? ale serviciilor speciale ale statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia in evenimentele din Ungaria (1956), Cehoslovacia (1968), era cu informa?iile la zi, uneori chiar în avans, în leg?tura cu evolu?iile din Polonia (1979-1989) ?i, nu în ultimul rând ca importan??, ?tia ?i ce rela?ionare exist? între evenimentele din decembrie 1989 din România ?i invazia american? in Panama, din 20 decembrie 1989.

Secretele serviciilor str?ine pe care chipurile, dup? Corvin Lupu citire, le-ar ascunde ofi?erii fostei Securit??i sunt „loc comun". Nu exist? nici un adev?r care s? poat? fi ascuns. Exista doar izvoare necercetate, ori nedecriptate. Dup? cum exist? limite de bun sim? ?i îndatoriri de respect fa?? de opinia public?. Ofi?erii fostei Securit??i sunt, într-o m?sura mai mare sau mai mic?, de?in?tori de date ?i/sau informa?ii secrete. Particularitatea informa?iei secrete este aceea c?, dac? nu este înt?rit? de un suport material cu for?? juridic? probant?, nu poate fi lansat? in spa?iul comunic?rii publice, decât dac? premeditat se voie?te practicarea r?zoiului informa?ional, ori compromiterea secretului înainte de a putea deveni o dovad?.

Nu ne propunem s? polemiz?m cu autorul „Tr?d?rii Securit??ii [...]", c?ci minciuna absolut? nu trebuie dezmin?it?, decât dac? ?ii cu tot dinadinsul s? o legitimezi ca adev?r. Opusul este regula de aur a dezinform?rii, temeinic însu?it? de cei care o folosesc.
- Va urma -

Grafica, Ion M?ld?rescu

footer