Revista Art-emis
R?splat? pentru Tr?dare PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Joi, 29 Octombrie 2015 08:11

Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Pe tr?d?tor nici corbii nu-l m?nânc?, pentru tr?dare nu exist? iertare". (N. Ro?ianu, maxima popular? rus?).

P?mântul este ??rân? sfânt?, botezat? în sângele martirilor str?buni

Dacoromânul precre?tin ?i cre?tin a avut permanent, înc? din fa?a istoriei, în vreme de prigoan?, de r?stri?te, de persecu?ie, l?untric? sau din afar?, ca sprijin, aliat ?i scut, P?durea cu consor?iul ei suveran- Codrul cel Verde. F?r? acest ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vr?jma?ilor sau în hoarda tr?d?torilor. Toat? Mo?ia geografic?, cu întregul relief, cu bog??iile lui variate la suprafa?? ?i-n sânul p?mântului, cu râuri, cu lacuri, cu mun?i, cu podi?uri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu flor? ?i faun?, cu oameni, cu surâsuri de cer ?i cu p?dure cu tot sunt averea inalienabil? ?i ve?nic? a Patriei noastre binecuvântat? de Cel Care ne-a d?ruit-o. La împ?r?itul ??rilor de pe p?mânt, spune legenda, Dacii au f?cut atâta chef, nu arseser? via, c? s-au trezit abia dup? amiaz?, târziu, când to?i î?i primiser? ?ara ?i plecaser? s-o ia în st?pânire. Când apostolul Andrei i-a spus Mântuitorului Hristos c? dacoromânii sunt nec?ji?i tare ?i bocesc la Poarta Raiului, atunci Domnul le-a oferit ceea ce-I mai r?m?sese Sie?i: Gr?dina Sa. „Dar aici, peste aceast? Gr?din? a lui Dumnezeu, spune Arhiepiscopul de Arge?- Calinic-Boierul, au t?b?rât veacuri de-a rândul, din toate p?r?ile, neamuri care au primit ?i ele de la Dumnezeu ?ara lor. Ne-au întunecat z?rile, ne-au distrus c?r?rile, au umplut de sânge brazdele, au ars grânele, au otr?vit fântânile. S-au pus cu topoarele s? h?cuie p?durile ?i s? distrug? Gr?dina lui Dumnezeu, dat? românilor spre p?strare ?i bucurie" [1]. ?ara noastr? deci, primit? de Sus, fost? bogat? foarte ?i preafrumoas? mult timp, a ajuns de alalteri, de ieri ?i de azi, mai r?u decât Cenu??reasa, gra?ie politicienilor care au vândut-o ca la târgul de sclavi sau de vite, devenind apoi ?i cozile de topor, ale celor ce au râvnit-o ?i au exploatat-o f?r? cru?are, iar dup? ce au vândut aproape totul, s-au pus s? c?s?peasc? ?i cea mai r?mas din biata P?dure str?bun?: „...cu concursul politicienilor actuali, ni se fur? bucat? cu bucat?. Iar lemnul se taie f?r? nici o socoteal?, pentru ca unii s? se îmbog??easc? prin jaf"[2]. Dacul a fost înzestrat de Atotcreatorul s? tr?iasc? în armonie, în simbioz?, în înfr??ire cu întreaga Natur?, cu p?mânt ?i codru cu tot. „??ranul român, spunea marele filosof Ernest Bernea, nu se poate izola de natur?. Mentalitatea ?i structura lui intim? îl poart? aici. Ad?posturile lui provizorii, sau casa lui, ograda sau gr?dina lui, munca sau rug?ciunea lui, nu rareori chiar mormântul, r?mân în permanent contact cu natura"[3]. P?mântul fiind ??râna sfânt? botezat? în sângele martirilor str?buni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copil?riei sale, cerdacul îndr?gosti?ilor, l?ca?ul na?terii, bun?starea gospod?riei, Altarul divin, plato?a ?i scutul în fa?a vitregiilor du?mane, Vatra haiducilor, imnul poe?ilor, toiagul b?trâne?ilor, Aurul verde al tuturor genera?iilor care au fost ?i vor mai fi sub soarele Vetrei Str?bune. ?i atunci? Cum s? ne ciopâr?im P?durea? Cum s? ne ucidem Codrul în sânul c?ruia ne-am n?scut cu to?ii? Cum s? o înstr?in?m str?inilor, care o c?s?pesc? Cum s? o d?ruim de poman? du?manilor permanen?i ai Neamului? Nici m?car s? o vindem nu suntem în stare...

Le-am dat p?dure...

„M? uitam la p?durea deas?... copaci lungi ?i sub?iri... efortul acestei vegeta?ii, spune Iustinian Chira-Episcopul de Maramure?, de a se ridica spre lumin?, spre centrul universului. Întotdeauna merge spre vertical? ?i niciodat? pe orizontal?"[4]. ?i cei mari care merg pe orizontal? cu averea, de-a bu?ilea cu ?ara, târâ? cu con?tiin?a lor, distrug P?durea f?r? nici un drept, f?r? nici un motiv, f?r? nici o cru?are, f?r? nici un temei, o ofer? celor care ne-o cer ?i celor care nu ne-o cer, celor care ne-o ia ?i celor care nu ne-o ia, celor care le-am mai dat-o ?i celor care le-o tot d?m, uite a?a! de dragul democra?iei...
Le-am dat p?dure mor?ilor vr??ma?ilor, care ne-au ucis fiii Patriei.
Le-am dat p?dure-r?scump?rare cic?, o dat?, de dou? ori, de trei ori ?i în bani ?i în natur? ?i pe deasupra.
Le-am dat p?dure boierilor care ne-au tr?dat Domnii ?i Voievozii deseori ?i preadeseori.
Le-am dat p?dure neme?ilor s?-?i fac? palate, castele, conace, ca s? ne spânzure vitejii na?iei de por?ile lor, ca s? fac? temni?e ?i juguri pentru ??ranii no?tri pref?cu?i în iobagi, s?-i trag? pe roat?, s?-i aga?e-n furci ori s?-i ard? pe tron înro?it.
Le-am dat p?dure-?epi turcilor, ca s?-?i vânture zdren?ele oastei lui Hamza-Pa?a, circa 40 000 de turcale?i în?l?a?i în rang de Vlad ?epe?...
Le-am dat p?dure t?tarilor, c?s?pi?i cu ghioagele r?ze?ilor lui M?ria Sa ?tefanVod?.
Le-am dat p?dure le?ilor, care apoi ne-au compensat arând la jug ?i s?dind Codrii Cosminului sub biciul Marelui ?tefan Domnul.
Le-am dat p?dure fanario?ilor care ne-au supt vlaga existen?ei.
Le-am dat p?dure arenda?ilor, c?m?tarilor, care apoi ne-au luat totul ?i cenu?a din vatr?, ci c? era din arderea lemnului...
Le-am dat p?dure muscalilor, pardon, ??tia nu le-am dat-o, au luat-o ei, noi doar le-am transportat-o gratuit, ca pentru fratele cel mare...
Le-am dat p?dure habsburgilor, hohenzolernilor, parc? Domeniile Coroanei nu erau de ajuns, pe care au t?iat-o între domnia de aproape un secol, ?i mai vor restul completare la jecm?nire.
Mai vre?i un secol de prad?, de furt, de jaf, de exploatare, de tr?dare?

Se judeca cu satele ca s? le i-a p?mântul de sub case

O vorb? în?eleapt? din b?trâni spune: Dac? tai un copac matur ?i s?de?ti altul la loc trebuie s? a?tep?i un veac s? creasc? la fel. Dar dac? distrugi o na?iune? În câte secole se poate regenera? Mun?ii, apele, animalele, p?durea, întreaga natur?, timpul ?i spa?iul unei Na?ii au sim?ul propriet??ii, numai oamenii cei mai mul?i nu o au. Noi, Valahii care mai suntem Români am r?mas cu p?mântul gol, cu p?durea stearp?, cu poporul bolnav, cu inunda?iile ?i refrenul lor deseori, cu martirii prin gropile comune, f?r? s?-i ?tim, f?r? cruci, cu sfin?ii nerecunoscu?i de Ierarhii politici ai Bisericii, iar ei, dinastia str?in? dup? ce ne-a vândut, au r?mas cu pofta cea mare a mo?tenitorilor care cer continuu r?scump?rare în bani ?i p?duri, în loc s? organizeze o competi?ie mondial? a luptelor de coco?ei... R?scump?rare pentru ce? Pentru Tr?darea Neamului nostru? Nu exista un strop de ru?ine? Eu ?tiu c? tr?darea este mult mai tic?loas?, mai abject? ?i mult mai perfid? decât o crim?. Crimele distrug atâtea vie?i câte ucideri sunt. Dar o Tr?dare de la Vârf poate ucide pentru lung? durat? întreg poporul, zeci de genera?ii. Cum este posibila aceast? f???rnicie august?, acest fariseism suveran, aceast? tic?lo?ie ereditar?, s? cear? pentru tr?darea unui popor, tr?dare regal? cei drept, a c?rei consecin?? nici ast?zi n-a vindecat Trupul ?i Sufletul Patriei, s? acapareze aproape avu?ia ??rii: palat, castel, buget, cabane, mun?i, râuri, curte aristocrat?: Cas? regal?, 140.000 de ha. de p?dure ?i bani pe deasupra, (el care n-a plantat decât un puiet de dud sterp, asemenea celui din parabola Mântuitorului) parc? nu ne-ar fi de ajuns: Marele Ciobo?ic? de aur cu sute de mii de ha., Paltin Sturdza-altoitul cu peste 40 000, Culi??-T?râ??-de fag, cu zeci de mii de ha., Olimpia a Mân?stirii Agapia, care se judeca cu satele s? le i-a p?mântul de sub case ?i al?i mul?i ciocoi neao?i ?i neme?i cu alte zeci de mii de ha.

Tr?darea „august?" a Neamului nostru din august 23

Simtul ridicolului a disparut cu desavarsire atunci cand ave?i preten?ie ?i la formulele de adresare: majest??ile lor..., alte?ele lor regale, augustisime... August? persoan?, poate, c? Marea Tr?dare a Na?iei a avut loc într-adev?r în august 23..., când a?i frânt Sufletul întregii Na?iuni. Dup? ce a fost tr?dat Neamul ?i a?i adus ru?ii în case, în vetre, în ?coli, în hore, în l?ca?uri, pe ogoarele noastre, în mun?i, în p?duri... Dup? ce a?i b?gat în pu?c?rii zeci de generali, zeci de mini?tri, sute de ofi?eri superiori, sute de elevi ?i eleve, sute de c?lug?ri?e, sute de profesori universitari, sute de profesori preuniversitari, mii de ofi?eri mai mici, mii de înv???tori, mii de studen?i, mii de preo?i ?i monahi, zeci de mii de gospodari, zeci de mii de deport?ri, zeci de mii de osta?i cu trupurile r?nite, dar cu piepturile pline de virtu?i militare, prin?i, boieri, ??rani, doctori, poe?i, politicieni, scriitori, arti?ti, inventatori, savan?i, miliarde de lei desp?gubire, plus Basarabia, Bucovina, Transnistria, l?sate plocon bol?evicilor..., pentru c? tot ce a urmat înaltei ?i augustei voastre Tr?d?ri din August 23 1944, v? apar?ine întru totul Augustisime. Dar urma?ilor urma?ilor de la Sarmizegetusa, de la Posada, de la Rovine, de la Bobâlna, de la Podul Înalt, de la C?lug?reni, de la Mir?sl?u, de pe Câmpia Turzii, de la Pade?, de la Islaz, din Mun?ii Apuseni, de la Plevna, de la Grivi?a, de pe Valea Jiului, de la Turtucaia, de la M?r??e?ti, M?r??ti ?i Oituz, de la Cotul Donului, din Mun?ii Tatra, de la Oarba de Mure?, deporta?ilor din B?r?gan, celor de la Tismana, Dragomirna, V?c?r??ti, Jilava, Aiud, Gherla, Pite?ti, Miercurea Ciuc, Târg?or, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Poarta Alb?, Peninsula, Periprava, Salcia, Gale?, Valea Neagr?, Fântâna Alb?, Katinul românesc din B?l?i, celor care ?i-au l?sat oasele sfinte în to?i mun?ii no?trii sacrii cu p?durile lor de argint... Ei, Urma?ii Urma?ilor lor nu au nici un drept de p?dure?

Nihil sine Deo! Dumnezeu ne va pedepsi crunt pentru logodna cu tâlharii, trântorii ?i tr?d?torii Neamului

Ei, nu au dreptul la nici o crac? s? -si faca fluiere, pentru a-si plânge de mil?, ci doar la lemnul uscat pentru Cruci! Unii, ?i nu pu?ini, nici pe acela nu l-au apucat s?rmanii. „Oare ce fel de monstru, se întreab? ?i ne întreab? P?rintele Savatie Ba?tovoi, trebuie s? fie cineva care nu mai are sentimentul ru?inii ?i al vinov??iei, dac? pân? ?i animalele îl au"?[5]. Români, trezi?i-v?! c? ni s-a furat de mult ?ara. Trezi?i-v?! Dumnezeu ne va pedepsi crunt pentru logodna cu tâlharii, trântorii ?i tr?d?torii Neamului.
------------------------------------------------
[1] Calinic Episcopul-Ve?nicia de zi cu zi. Curtea Veche, Bucure?ti, 2006, p. 117.
[2] C?lin Kasper-De la inim? spre cer. Ed. Virtual?, Boto?ani, p. 424.
[3] Ernest Bernea, Spa?iu, timp ?i cauzalitate la poporul român. Ed. Humanitas, Bucure?ti, 2005, p. 104.
[4] Bogdan Eduard-Iustinian. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2006, p. 114.
[5] Sindromul „Ces?fac". Ed. Cathisma, Bucure?ti, 2014, p. 76.

footer