Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 21 Octombrie 2015 23:48

General Iulian Vlad art-emis - 3„Opera" lui Corvin Lupu un altfel de fals despre evenimentele din decembrie 1989 - Note de lectur?

„Informa?ii inedite" care trimit în derizoriu opera lui Corvin Lupu, editat? de Cristian Troncot?

Despre Ana Bladiana, cercetarea efectuat? de Corvin Lupu relev? c? este „so?ia colonelului de securitate Romulus Rusan"[6]. Evident ?i umoristic, subliniem noi, un „colonel de securitate" sub multiple acoperiri ?i infilt?ri ca scriitor, fondator al organiza?iei neguvernamentale Alian?a Civic?, director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului ?i al Rezisten?ei, conduc?tor al Centrului Interna?ional Pentru Studiul Comunismului. O alt? informa?ie inedit?, rezultat? din „documentarea ?tiin?ific? a „istoricului" Corvin Lupu este aceea c? Gheorghe Atudoroaie, fost loc?iitor al ?efului Securit??ii jude?ului Timi? este ginerele r?posatului general Nicolae Ple?i??[7]. Problema este, îns?, c? generalul Nicolae Ple?i?? nu a avut vreo fiic?, iar doamna Emilia Atudoroaie, unica so?ie a prepusului ginere, este fiica unei onorabile familii din jude?ul Boto?ani.

Schimbarea identit??ii unor personaje cu rol important în evenimente

Colonelul Gheorghe R?b?cel, seful Statului Major al ?colii Militare de Ofi?eri Activi a Ministerului de Interne, salvatorul de la m?cel a efectivelor ?colii, este men?ionat sub numele de „Dumitru R?b?gel"[8], iar ?eful Statului Major al G?rzilor Patriotice de pe lâng? Comitetul Central al Partidului Comunist Român, colonelul Corneliu Pârc?l?bescu este subsituit cu „Gheorghe Pârc?l?bescu".

Abandonul deontolgiei cercet?rii ?tiin?ifice

Abunden?a prelu?rilor necritice, unele din surse premeditat preconstituite pentru alterarea ?i escamotarea adev?rului, falsificarea ?i manipularea cit?rilor, contrafacerea argumentelor, lipsa respectului fa?? de adev?r, ra?ionamente cinico-criminale , inexactit??i de nume, date, locuri ?i fapte, contradic?ii analitice de logic? elementar?, precaritatea document?rii ?i lipsa elementelor de verificabilitate a afirma?iilor ?i concluziilor, melanjul jum?t??ilor de adev?r cu minciuna sfruntat? si cu fabula?ii patologice sunt primele impresii, la o preliminar? privire, asupra a ceea ce ar putea fi contribu?ia original? din cele 302 pagini ale recentei scrieri semnate de Corvin Lupu. In cele mai multe cazuri de recurs la citate, autorul omite delimitarea prin ghilimele, astfel încât cititorul s? nu realizeze cât anume este preluat, de unde încep ?i unde se încheie considera?iile sale personale. Cu alte cuvinte, Corvin Lupu instrumentalizez? sursele bibliografice, folosindu-le tenden?ios, atunci când nu le schimb? complet sensul. Autorul „Tr?d?rii Securit??ii în decembrie 1989", profesorul Corvin Lupu porne?te în demersul s?u de la o serie de confuzii ?i premise false, cauzate, între altele, de absen?a demersului ?tiin?ific elementar al verific?rii competen?elor ?i atribu?iilor Securit??ii în lumina legisla?iei în vigoare la momentul analizei faptelor pe care le calific?, în pur? manier? personal?, cu invocarea gre?it? a texteor de lege, ca acte de tr?dare. Filologul istoric citeaz? Constitu?ia, Codul penal ?i regulamentele militare, f?r? s? realizeze c? România era prins? în iure?ul mi?c?rii for?ate a ro?ii istoriei, care venea ca un t?v?lug nimicitor peste tot ce ar fi însemnat chiar ?i schi?area cea mai anemic? a vreunei împotriviri.

Anticii p?rin?i fondatori ai democra?iei ateniene au legitimat ceea ce, ulterior, a rezumat maxima latin? „Salus populi (Reipublicae suprema lex esto)" (Salvarea poporului (a republicii) s? fie legea suprem?". Acest principiu fundamental de drept public roman a constituit argumentul juridic al înl?tur?rii tiranilor, dictaturilor sau regimurilor politice nepopulare. Corvin Lupu se lanseaz? în considera?ii despre tr?dare ?i „tr?darea pozitiv?" în istorie, pe care o consider? un sacrilegiu. Prima statuie ?i primul timbru din istoria activit??ilor secrete de informa?ii ?i contrainforma?ii au fost dedicate memoriei ofi?erului Nathaniel Halle, un agent secret al generalului George Washington în armata colonial? britanic?. Britanicii l-au spânzurat pentru tr?dare, dar pentru Statele Unite ale Americii, Nathaniel Halle este un erou al R?zboiului de Independen??. Istoria este plin? de exemplele tr?d?rilor din necesitate istoric?, ar?tându-ne, f?r? putin?? de t?gad?, c? eroii unora sunt tr?d?torii altora. A?adar, depinde de care parte a grani?ei, fragile ?i uneori greu perceptibile, dintre eroism ?i tr?dare, s-a situat Corvin Lupu când a judecat faptele ?i, în primul rând, în ce gril? axiologic? le-a interpretat.

Cum am devenit un instrument al diversiunii în „cercetarea istoric?" a profesorului Corvin Lupu

Printre cei mai cita?i autori ?i din ale c?rui scrieri sunt cele mai multe preluari de pagini (153-155; 163-165; 174-176) este ?i generalul Aurel I. Rogojan. Onoare ce-mi revine, probabil, ar fi firesc, dup? Alex Mihai Stoenescu. Cu v?dit? rea credin??, Corvin Lupu tranform?, în manier? proprie de studiu, cercetare ?i concluzionare, o serie de fapte ?i date factuale prezentate de generalul Aurel I. Rogojan[9] în contrargumente la ceea ce, pe bun? dreptate, a fost calificat ca decizii istorice ?i acte de eroism, din partea generalului Iulian Vlad. Astfel din 11 cit?ri identificate, din Aurel I. Rogojan, în mai multe cazuri, Corvin Lupu recurge la procedee tactice de dezinformare „de manual", dup? cum urmeaz?:

„Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose" - Calomnia?i, calomnia?i, ceva tot va r?mâne. (Beaumarchais, „B?rbierul din Sevilla")

1. Corvin Lupu, Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989, Bucure?ti, Ed. Elion, 2015, p. 75

„[...] Aurel Rogojan, (sic!) afirm? c? diziden?ii erau ni?te oportuni?ti. Ei nu s-au ridicat public împotriva regimului ceau?ist, ci unelteau din umbr? pentru a prelua puterea"[10]. Virgula dintre subiect ?i predicat apar?ine filologului cu doctorat în istorie Corvin Lupu.
Corvin Lupu nu citeaz? corect, ci recurge la o interpetare proprie instrumentalizat?, pentru a-i servi scopului urm?rit, pe care ne ab?inem a-l califica. Iat? ce spune autorul citat: „Nu toate persoanele despre care s-a acreditat ideea c? au fost disiden?i întruneau condi?ia esen?ial? necesar? pentru acest statut. În sensul c? nu au exprimat o alt? direc?ie în interiorul ideologiei Partidului Comunist, a?a cum au f?cut-o Tro?ki, Buharin, Zinoviev ?i to?i cei care au avut o voce distinct? de cea a lui Lenin sau a lui Stalin. Nu s-au ridicat nici la nivelul temerit??ii lui Milovan Djilas împotriva lui Tito (în Iugoslavia), a lui Otakar Sik împotriva lui Novotny, înaintea lui Dubcek (la Praga) ?i al?ii asemenea, care au creat ?i au întemeiat curente de gândire nuan?ate fa?? de ideologia marxist-leninist? dominant?. Filosofia politic? ?i ac?iunea de opozi?ie cu logo-ul "Ridic?-te tu, s? m? a?ez eu" nu genereaz? disiden?i, ci oportuni?ti". Este oricui evident, mai pu?in autorului „Tr?d?rii Securit??ii [...]", c? reduc?ionismul vulgar al concluziei personale este str?in de metodele cercet?rii ?tiin?ifice. Corvin Lupu, ori nu a în?eles, ori nu a vrut s? în?eleag? cele afirmate, în mai bun? cuno?tin?? de cauz?, de generalul Aurel I. Rogojan. Dar, nu acesta este cel mai flagrant exemplu de manipulare l-a care s-a pretat filologul doctor în istorie. Ordinea în care abordam diversiunile lui Corvin Lupu este cea din cartea sa, al c?rei titlu mai potrivit ar fi „Tr?darea adev?rului despre evenimentele din decembrie 1989". Exemplul urm?tor, este unul de falsificare grosolan? a adev?rului ?i de o impertinen?? periculoas?:

2. Corvin Lupu, Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989, Bucure?ti, Ed. Elion, 2015, p. 8

„Aurel Rogojan, 1989 Dintr-o iarn? în alta... România în resorturile secrete ale istoriei", p 21. Autorul afirm? c? manifestan?ii încolona?i erau înso?i?i de persoane îmbr?cate în uniforme de mili?ie. Cei care înso?eau coloanele puteau fi cadre de mili?ie care au primit ordin de la puci?ti, posibil de la generalul Romeo Câmpeanu, sau cadre de la Securitatea Municipiului Bucure?ti, îmbr?cate în uniforme de mili?ie. Oricum, prezen?a unor mili?ieni care înso?eau coloanele de manifestan?i a dat acestora încredere mare ?i le-a alungat frica". Nu rezult? cât anume din paragraful servit de Corvin Lupu ca argument, ar fi citat din sursa indicat?. Dar daca vom compara cu ceea ce afirm? sursa, vom avea dovada irefutabil? a lipsei de probitate ?tiin?ific? a autorului „Tr?d?rii [...]", fiindc? generalului Rogojan îi sunt atribuite, în manier? de tratat al diversiunii, afirma?ii pe care le-a f?cut. La pagina citat?, generalul Rogojan spune: „În diminea?a zilei de 22 decembrie, i-am raportat generalului Vlad punerea în mi?care a coloanelor muncitorilor de pe marile platforme industriale ale Capitalei, precum ?i faptul c? Mili?ia municipiului Bucure?ti asigura traseele de deplasare ?i m?surile de ordine. La un moment dat, în re?eaua radiotelefonic? a mili?iei s-a auzit: «Se trage! » Generalul Vlad a intervenit în re?ea: «Cine trage? Unde se întâmpl? asta, raporta?i! ». « Armata! » a fost r?spunsul. « Sper c? nu se trage în oameni », a continuat generalul Vlad, f?r? a mai primi r?spuns."

Cele mai sus afirmate se întemeiaz?, în primul rând, pe audierea în timp real a comunica?iilor radio dintre ?eful Mili?iei Municipiului Bucure?ti, colonelul Marin B?rbulescu ?i ofi?erii subordona?i care conduceau dispozitivele de ordine implicate de punerea în mi?care a zecilor de mii de oameni pe fiecare direc?ie de afluire dinspre marile platforme industriale. In al doilea rând, transcriptul comunica?iilor men?ionate a fost publicat, în serial, în cotidianul „Libertatea", în anul 1990. Colonelul Marin B?rbulescu se adresa în clar, pe nume, ofi?erilor ?efi de dispozitive, iar ace?tia se prezentau de fiecare dat? când aveau ceva de raportat. Convorbirile respective au putut fi ascultate de to?i cei conecta?i la re?eaua de comunica?ii radio a Ministerului de Interne, care aveau sta?iile deschise pe frecven?a atribuit? Militiei. ?i cum evenimentele din strad? suscitau în acel moment interes, sta?iile radio de la cabinetele comandan?ilor ori de la ofi?erii de serviciu pe uni???i erau pe frecven?a respectiv?.

Ce a afirmat generalul Aurel I. Rogojan este cât se poate de clar ?i anume c? „Mili?ia municipiului Bucure?ti asigura traseele de deplasare ?i m?surile de ordine". Dar, imagina?ia slobod? fa?? de respectul pentru adev?r a lui Corvin Lupu, i-a indus acestuia percep?ia „[...] c? manifestan?ii încolona?i erau înso?i?i de persoane îmbr?cate în uniforme de mili?ie (s.n). Cei care înso?eau coloanele puteau fi cadre de mili?ie care au primit ordin de la puci?ti, posibil de la gl. Romeo Câmpeanu, sau cadre de la Securitatea Municipiului Bucure?ti, îmbr?cate în uniforme de Mili?ie [...]". De ce ar fi trebuit ca „puci?tii s? dea ordin", când în lumea întreag? ie?irea masiv? a popula?iei în strad? pentru a manifesta ?i protesta, atrage de la sine prezen?a for?elor de ordine?! De ce a sim?it nevoia, ce impulsuri l?untrice, ori exterioare l-a determinat pe Corvin Lupu s? prolifereze scorneli personale (?!) împotriva realit??ilor ce nu servesc mesajului ce se dore?te a fi transmis prin „Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989"? Dac? o asemenea manier? de interpretare a realit??ii este, în opinia lui Corvin Lupu, metod? de cercetare ?tiin?ific?, atunci este grabnic necesar a se cerceta, de c?tre forurile academice competente, traseul deontologic al ob?inerii titlurilor ?tiin?ifice si gradelor sale didactice.
- Va urma -

-----------------------------------------------------------
[6] Corvin Lupu, Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989, Bucure?ti, Ed. Elion, 2015, p. 214, nota 327.
[7] Ibidem, pag. 300.
[8] Ibidem, p. 241.
[9] Aurel I. Rogojan, „1989 Dintr-o iarn? în alta... România în resorturile secrete ale istoriei", edi?ia a II-a, Baia Mare, Ed. Proema, 2009; „Fereastra serviciilor secrete România în locul strategiilor globale", Bucure?ti, Ed. Compania, 2011.
[10] Aurel Rogojan, 1989 Dintr-o iarn? în alta... România în resorturile secrete ale istoriei, edi?ia a II-a, Baia Mare, Ed. Proema, 2009, p.

footer