Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Noemi Bomher   
Miercuri, 14 Octombrie 2015 20:06

Sophia Loren - n.1934De ce se mediteaz? despre b?tâni?

Componenta motiva?ional? a b?trâne?ii: coeren?a. Visul la b?trâne?e este un privilegiu, devii extra-terestru. Nu ave?i încredere în cei care au peste 30 de ani! - lozinc? a protestatarilor europeni din 1960. Speran?a ?i seniorii! În Civitas Dei (22-24), Sfântul Augustin citeaz? ideea lui Vaaron c? palingenezia se realiza dup? 440 de ani ?i timpul ideal al existen?ei este de 110 ani, longevitatea este un dar ?i Vechiul Testament o propov?duie?te. Am selectat câteva modific?ri ale rela?iei din 2015 cu b?trâne?ea, din perspectiva mea ?i a celor dinaintea c?runte?ii mele:
Tr?s?turile seniorilor! Poate c? tr?s?turile omului b?trân sunt altele fa?? de ridurile vizibile, ori de pozi?ia aplecat?: ceea ce devine vetust este corpul aparent, trupul ?i creierul reprezint? un dar & capcan? a timpului, dualitate vizibil? în portretul dublu al lui Ghirlandaio, care arat? în 1490, la Floren?a, importan?a rela?iei dintre vârste, al?turi de elegan?a speran?ei tinere?ii, ambele fiind structurate fie ca oglindire invers?, fie ca o rela?ie ideal? sugerat? de imaginea c?r?rii spre în?l?imi, din col?ul picturii.
Adev?ruri despre seniori! Pune?i întrebarea cine sunt b?trânii? pe orice sistem de tip Internet, ve?i observa c? r?spunsul este literar, poate cu trimitere la proverbe sau crea?ii artistice de tip modern, altfel concluzia ar fi: tinerilor nu le pas? de cei în vârst?, cei maturi nu au timp decât pentru familie, cei în vârst?, pot fi bolnavi, nu mai v?d bine, tehnica de acum îi dep??e?te, nu to?i au mijloace financiare la senectute.
Modific?ri ale seniorilor! Totu?i, nu exist? o fiin?? uman? f?r? a admite importan?a sfâr?itului con?tientizat, dansul final cu moartea este important, ofer? curaj, demnitate, onoare la nivel fizic ?i moral, ceea ce Lorca numea duende, termen preluat de la gitani cu trimitere la capacitatea de a înfrunta pân? la cap?t credin?a, încrederea, credibilitatea fa?? de un destin al libert??ii, oferit de un final al posibilit??ii de a sfâr?i un joc plin de speran?? sau nu: „Zide?te în mine o inim? curat?, pune în mine un duh nou ?i statornic!" (Psalmul 51/10), b?trâne?ea ofer? coeren?? vie?ii, ca o tr?s?tur? terminus a cuno?tin?elor coerente despre rela?ia situa?iei fiec?ruia în lume, produs al existen?ei.
Proverbe despre seniori! Unii vârstnici a?teapt? un loc liber la un c?min de asisten??, oricum b?trânii nu citesc pe Internet proverbele biblice care trimit direct la rela?ia insului cu Divinitatea carismatic?: „Dumnezeu îi ia la el pe oamenii buni fiindc? îi iube?te", Proverbele 28:25; Filipeni 4:6, 7). Se pare c? moartea r?mâne indiferent? ?i calmeaz? la timpul b?trâne?ii prin prezen?a iubirii ?i a eternelor etape parcurse, b?trâne?ea poate fi întâmpinat? fie cu pruden??, fie cu în?elepciunea pove?tilor, de aceea exist? imboldul de a comenta persoana în vârst? la o be?ie f?r? vin, pardon, un vin f?r? be?ie, ceea ce ar presupune tinere?e f?r? b?trâne?e ?i via?? f?r? de moarte[23].
Credin?e ale seniorilor! Seduc?ia nemuririi, care îi bântuia pe alchimistul chinez Ko Hung acum 1.700 de ani, sau pe filosoful englez Roger Bacon în secolul al XIII-lea, nemurirea cerea modera?ie alimentar? ?i se deschide acum sub semnele moderne, precum în aflarea treptelor din spirala ADN[24]. De exemplu, cultul str?mo?ilor la romani, sub o form? a senectu?ii duce la alt? lume decât aceea zilnic?, toga ?i barba purtate de b?rba?i demonstreaz? sobrietate ?i putere în discernerea faptelor. Dup? anul 90 d. H. când a început cucerirea Daciei de c?tre romani, arat? prin imaginile de pe Column? chipuri de locuitori de pe aceste meleaguri cu barb?, nu neap?rat b?trâni, cât adep?ii unui sistem de comportament special, al?turi de modalit??ile suflete?ti ?i medicale socotite neobi?nuite, precum descântecele ca leacuri tracice, sugerate de Platon, în Charmides, elementele de referin?? fiind lucr?ri de geografie, stratageme militare, farmacopeea lui Dioscoride sau Dialogurile lui Platon, Vergiliu, Hora?iu, Ovidiu, Dio Chrysostomul. A?a arat?, în 1980, auto-portretul unui pictor român cu succes, Corneliu Baba, care cu zece ani înainte se vedea arlechin. Schimbarea de mentalitate a oric?rui om, ap?rut? odat? cu modificarea anilor, porne?te de la repede, inteligent, visare c?tre o alt? organizare, referitoare la scara succesului fiin?ei ?i la trecerea de la cantitate la calitatea comunic?rii inter-umane: tân?rul înva??, acel care este matur ac?ioneaz?, cel care este b?trân re-memorez?, doar tinerii nu se tem de b?trâne?e[25].

Sfaturi inutile pentru seniori!

Imaginea trupului, a sufletului ?i structura spiritului unei persoane în vârst? face parte din temele credin?ei, adaptat? la gusturile, imagina?ia, aspira?ia ?i moravurile societ??ii; la început, maturii apar?in structurii unor principii religioase; vârstnicii depind de o autoritate juridic?, al?turi de una militar?. În proverbul românesc „Cine nu are b?trâni s?-i cumpere" apare o mentalitate deosebit?, multe popoare cred în necesitatea de a renun?a la b?trânii povar?: eschimo?ii duceau vârstnicii pe o banchiz?, alte popoare de step? (ungurii ?i pecenegii îi utilizau ca ?inte vii), în Normandia cei b?trâni erau pu?i s? urce pe o scar? cu treptele t?iate. Tipul de societate, pân? în secolul al XX-lea, structurat pe armat? cerea mereu oameni tineri, capabili s? lupte:
Dulce et decorum est pro patria mori! (Horatius, III. 2. 13)[26].

Ora B?trâne?ii. Componenta scrisului: vârsta a treia ?i testamentul
Trei fe?e: Copilul râde: „În?elepciunea ?i iubirea mea e jocul!" Tân?rul cânt?: „Jocul ?i-n?elepciunea mea-i iubirea!" B?trânul tace:„Iubirea ?i jocul meu e-n?elepciunea!". (Lucian Blaga, 1919)

Prag de mileniu ?i b?trâne?ea în t?cere: Importan?a trecerii de la alfa la omega atât pentru cei tineri, cât ?i pentru acei în vârst?, porne?te de la importan?a ciceronian? pentru oamenii fiin?ând în toamna vie?ii. Chiar dac? se ?tie c? toate sunt de?ert?ciuni, adev?ra?ii în?elep?i biblici ?tiu c? finicul înflore?te târziu ?i b?trâne?ea reprezint? un timp favorabil al amintirii ?i al respectului. „Povara vârstei este mai u?oar? pentru cel care se simte respectat ?i iubit de tineri", precum sus?ine Cicero. În octombrie 1999, Papa Ioan Paul al doilea se adreseaz? printr-un Magisteriu, secolului al XXI-lea ?i face apel, din perspectiva vârstei sale celor tr?itori în alt mileniu, pornind de la Virgiliu, „Fugit irreparabile tempus", Georgice, III, 284, ori precum în rug?ciunea spus? de Papa Ioan Paul al doilea: „In hora mortis meae voca me, et iube me venire ad te".

În ceasul mor?ii mele cheam?-m? ?i porunce?te-mi s? vin la tine

Uimirea ?i t?cerea b?trânilor: „B?trâne?ea îns??i este o boal?". (Terentiu, Formio). Ora b?trâne?ii ?i temele personale, literare, filozofice, artistice, existen?iale etc., afirmate ?i gândite, la propriu ?i la figurat arat? c? obsesiile, alter egourile vârstei devin mereu altfel, important? ast?zi, în mileniul al treilea, pare t?cerea b?trânilor, care devine încrederea în sine, care ap?r? omul de o mul?ime de boli, care arat? fiin?a uman? ?i rela?iile ei cu sine: corp, suflet, ori cu Divinitatea: „?aptezeci sunt anii vie?ii noastre,/ optzeci, pentru cei mai în putere,/ dar în marea lor parte sunt trud? ?i durere;/ trec repede ?i noi disp?rem". (Psalmul, 90[89], 10). Componentele existen?ei se realizeaz? odat? cu na?terea omului, acestea depind de mai mul?i factori: materiali, economici, social, de colectivitate, locuin??, grad de confort, de caracterul muncii ?i al profesiei, de spa?iul ?i timpul manifest?rii, de tradi?ii, nivel de cultur? ?i religie, în rela?ie cu via?a pân? la b?trâne?e ?i moartea. Lumea b?trâne?ii anun?? lumea mor?ii ?i un alt spa?iu.
- Va urma –
------------------------------------------
[23] „O palm? îi trase Moartea lui, care se uscase de se f?cuse cârlig în chichi??, ?i c?zu mort, ?i îndat? se ?i f?cu ??rân?." Petre Ispirescu, Tinere?e f?r? b?trâne?e ?i via?? f?r? de moarte, Editura Vox, Bucure?ti, 2006.
[24] La nivel general, speran?a de via?? medie înregistrat? în Islanda este de peste 81 de ani (date valabile pe 2007), nu departe de japonezi (peste 82 de ani), francezi (aproape 81 de ani) ?i americani (aproape 78 de ani).
Cf. http://www.descopera.ro/dnews/2517318-islandezii-detin-recordul-mondial-de-longevitate
[25] Cf. b?trân s., adj. 1. s. mo?, mo?neag, (pop.) unchia?, (reg. ?i peior.) ghiuj, (reg.) bât, (Transilv. ?i Maram.) vâj. (Un ~ cu plete albe.) 2. adj. trecut, vârstnic, (înv. ?i reg.) vechi. (Un om ~.) 3. adj. str?vechi, vechi, (fig.) c?runt. (Prin codrii cei ~.). Antonim cu june, tân?r, nou. http://www.dexro.ro/sinonime/b%C4%83tr%C3%A2n
[26] „Dulce et decorum est pro patria mori:
mors et fugacem persequitur virum
nec parcit inbellis iuventae
poplitibus timidove tergo."

footer