Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Noemi Bomher   
Duminică, 11 Octombrie 2015 22:56

Donald Sutherland-n.1915Scriu pentru mine îns?mi!

Nu uita?i: termenul b?trâne?e poate fi comentat în rela?ie cu: religie, moarte, suflet, har, argin?i, contemporaneitate, precum într-o poezie premonitiv? din 2005, de Adrian P?unescu: „Murim de necitea?a noastr? via??": „Murim de-atâ?ia ani ?i-atâtea veacuri,/ Murim degeaba, noapte ca ?i zi,/ Murim invidiindu-i pe cei vii,/ Murim de r?zbunarea unor fleacuri.// Murim de ?treanguri ?i murim de tunuri,/ Murim absurd de miere ?i venin,/ Murim de cei ce-au fost, de cei ce vin,/ Murim de lipsuri ?i murim de bunuri.// Nu ne putem ascunde nic?ierea,/ În gaur? de ?arpe sau în cer,/ În fa?a mor?ii, picotind stingher,/ C?dem ?i ne acoper? t?cerea./ Murim de moartea noastr? necitea??,/ Murim de necitea?a noastr? via??!" B?trâne?ea a fost o verig? între genera?ii, chiar dac? ast?zi pare c? nu mai are acela?i rol de p?str?tor al informa?iei morale, utile al tat?lui protector ?i ins în rela?ie cu zeii, seniorii reprezint? o for??, mai pu?in coercitiv?, de tipul Sfat al b?trânilor, Pater familias, rareori hot?rârile juridice ?i religioase apar drept cutume sociale; societatea celor tineri accept? leg?tura pentru seniori prin rememorarea, uneori coordonarea vie?ii culturale; chiar dac? elementul esen?ial din rela?ia cu b?trâne?ea se refer? la construc?ia unor noi tipuri de existen??, cu elemente de onoare - regret, care suplinesc aparenta construc?ie, mereu novatoare în toate domeniile, cum este de exemplu, informatica. Uneori, la b?trâne?e, autoritatea în fa?a cet??ii se pierde ?i aceasta se observ? în numele de familie, cu patronimic masculin (la popula?iile cu o cultur? de tip slav - slovacii numele feminine trebuie s? p?streze rela?ia cu numele tat?lui), dar spa?iul magic, la b?trâne?e a r?mas feminin (multele profesii de adjuvant terapeutic psihologic sunt atribut al doamnelor în vârst?). Dar se pare, frumuse?ea exprim?rilor despre senectute, mutat? în inimi, face minuni, m?car pentru emitent, acesta are cui s? scrie, chiar dac? lectorul este doar el însu?i, vârsta se percepe în func?ie de persoan? ?i de modul în care Omul se simte, pe sine însu?i, în func?ie de idealuri ?i art?.

Cum sunt b?trânii? Componenta pragmatic?: inten?ionalitatea
„Nemo enim este tam senex qui se annum non potet posse vivere - Nimeni nu este atât de b?trân, încât s? nu cread? c? mai poate tr?i un an!". (Cicero, Cato Maior)

De senectute ritual ?tiin?ific al seniorit??ii: principiul ritual al seniorit??ii trimite c?tre un spa?iu special, mai ales masculin, loc situat între existen?a real? ?i aceea de dincolo de moarte; de aici termenii utiliza?i emfatic: presbyteros, venerabil, fa?? de spa?iul senectu?ii peiorativ ?i terifiant feminin: descânt?toare. No?iunea cheie b?trâne?ea trimite spre un câmp discursiv ?tiin?ific (vârstele omului), didactic (manifestarea artistic?) cu o categorie de locutori marginal?, fie ca o practic? specific? doar fiin?ei umane (se pare c? elefan?ii recunosc oasele str?mo?ilor), fie inutil? (se cite?te foarte pu?in).Motoul latin apar?ine lui Cicero[16] din Cato Maior De senectute, scris în 44 î. H.; text dedicat lui Atticus; dialogul antic se structureaz? pe o scen?, în care Cato cel B?trân, cu serenitate ?i în?elepciune converseaz?, la sfâr?itul vie?ii, prin 150 î. H. cu tinerii Scipio ?i Laelis, care argumenteaz? împotriva b?trâne?ii, întrucât atunci se pierde vigoarea: pentru romani, b?trâne?ea începea la 60 de ani, când nu mai exista alt? activitate, nu mai apare pl?cerea ?i moartea este aproape ?i frica dispare dialogând: De aceea am ales din practica dialogului universitar o discu?ie referitoare la b?trân, b?trân?, b?trâni, -e, ini?ial un adjectiv, devenit substantiv, ce trimite la fiin?a uman?, care tr?ie?te de mul?i ani, care exist? de mult timp, de demult, utilizat? ca locu?iune în formula din b?trâni, ce trimite la vremea veche; familiar termenul b?trân semnific? tat?, mam?, p?rin?i, cuvântul provine din latinescul betranus (veteranus).

Idealizând senioritatea

Sub masca personajului Cato, în De senectute, Cicero idealizeaz? b?trâne?ea, evoc? personaje celebre din istorie ?i arat? c? bog??ia omenirii provine din atitudinea sufleteasc?, nu din s?n?tate sau boal?, ci din maturitatea facult??ii intelectuale, din dispozi?iile memoriei, preferabile for?ei fizice, când la b?trâne?e, convivialitatea înlocuind pierderea pl?cerilor sexuale ?i imortalitatea inimii, înlocuie?te spaima sfâr?itului apropiat.

Aici, acum seniori

În România, speran?a de via?? la na?tere în 1900 era de doar 36,4 ani. Secolul al XX-lea a fost martorul unui progres imens, în 1974-1975 speran?a de via?? ajungând la 69,3 ani, în 2011, speran?a medie de via?? este de 73,98 de ani (70,5 ani în cazul b?rba?ilor ?i 77,6 ani în cel al femeilor). România se afl? pe locul 109 în clasamentul mondial al speran?ei de via??, pe primul loc aflându-se Monaco, cu 89,73 de ani. Conform unui studiu, publicat în jurnalul Science, în aproximativ ?ase decenii, ?ara aflat? pe primul loc în acest clasament va avea o speran?? medie de via?? de 100 de ani. De-a lungul vremii: Timpul manifest?rii vie?ii oamenilor a început s? fie mai lung în secolul al XXI-lea: fie ca rezultat al descoperirilor ?tiin?ifice, ajutate de o deschidere spre alte ?inuturi geografice, fie prin apari?ia altor sisteme alimentare ?i prin existen?a altor adjuvante ale longevit??ii[17], precum este cultura. Se poate sugera c? sistemul de acceptare al prelungirii vie?ii fiin?elor umane, depinde de modul de gândire al societ??ii, un exemplu este oferit de o imagine a unui conduc?tor antic, a lui Servius Tulius[18], din a doua jum?tate a secolului VI î. H., portretul arat? c? un leader trebuie s? fie om matur, menit s? accepte soarta proprie ?i a altora, ?i c? dreptul de a conduce nu coincide cu senectutea, poate doar gândirea apare ca un rezultat al accept?rii modific?rilor vârstei; b?trâne?ea reprezint? pentru români un spa?iu de cunoa?tere a autorit??ii tutelare a str?bunilor, de aici îngroparea ?i cultul Mo?ilor, ca domina?ie a senectu?ii, ca ordine social?, religioas?, legislativ?, administrativ?, juridic?, garant al normelor prin Sfatul b?trânilor ?i Pater familias.

Seniori contemporani: Am selectat câteva modific?ri ale rela?iei anului 2015 cu b?trâne?ea, din perspectiva mea ?i a celor dinaintea c?run?elii mele, privire pornit? din unghiul de vedere, antropologic, mental, artistic. În 1950, în Fran?a, erau aproximativ 200 de centenari; în 1990, erau 4000; se preconizeaz? c? în 2050, vor fi 150.000 de centenari[19], banii pl?ti?i ca r?scump?rare pentru moarte în Evul Mediu depindeau de vârsta celor uci?i: dac? omorai pe cineva de peste 65 de ani, trebuia s? pl?te?ti 100 de galbeni, cât se pl?tea ?i pentru un copil sub 10 ani, dac? omorai pe cineva între 15 ?i 25 de ani, pl?teai 150 de galbeni, iar între 20 ?i 50 de ani - 300 de galbeni; în Roma antic? exista un slogan: „Sexagenarios da ponte!" - „Cei de 60 de ani s? fie arunca?i de pe pod!", în 1968, la Paris o lozinc? era: „Nu ave?i încredere în cei care au peste 30 de ani!"

Seniori prin durere: În dialogul De senectute, dedicat? unui prieten senex de 66 de ani, Cicero enumer? cele patru motive odiosa, pentru care b?trâne?ea ar fi nedorit?: la senectute, trebuie s? te retragi din via?a activ?: la senectute, este evident? ?ubrezirea corpului, la senectute, apare declinul pl?cerilor senzuale, la senectute, moartea devine iminent?.

Seniori prin prin bucurie: Fiecare dintre aceste argumente con?ine un contra-argument aplicabil ?i, oarecum, pl?cut, precum la 1548, în portretul lui Ti?ian, Papa Paul al III-lea: la senectute, te po?i dedica muncii contemplative, creative, la senectute, corpul poate fi sensibil la alte structuri intelectuale ?i fizice, decât acele existente în tinere?e, la senectute, senzualitatea este controlat?, precum trebuia s? existe ?i în tinere?e. În via?a omului apare ?i o sa?ietate fa?? de ceea ce a fost, se pare c? sufletul este nemuritor ?i c? moartea înse?i apare ca o aventur?.

Seniori prin prin cultur?: Sistemul seniorit??ii[20] se modific? în func?ie de diversele culturi, fiecare popula?ie dezvolt? un respect special, societatea arat? c? dincolo de fecunditate, un element esen?ial deriv? din ritualuri[21], unde principiul seniorit??ii reprezint? un model destul de frecvent în cadrul diverselor societ??i. Reprezent?rile mitologice ?i imaginea din arte a b?trâne?ii arat? complexitatea imaginii în cultur?, întrucât vârsta presupune o ordonare a vie?ii sociale, la nivel organic, psihologic, mai ales, cultural, ca valoare religioas? (corpul fragil se combin? cu în?elepciunea), ini?ierea anterioar? a vie?ii atrage etapa emblematic?, trecerea de la rolul de p?rinte, produc?tor, r?zboinic spre etapa de sens reflexiv, ierarhic superior, precum vârsta de aur, cu sens politic, venerabil, de p?strare a ritualurilor trecerii spre moarte: pl?cerea ?i puterea sunt covâr?ite de respectabilitatea unei treceri echilibrate spre mister, impregnate de sacrul ini?ierilor. Traversarea cu succes a diferitelor etape ale existen?ei de c?tre Om duc la activitatea de senior. Ast?zi, cei tineri se minuneaz? pe Facebook despre manifest?rile politice ale unui b?trân actor celebru, Radu Beligan; idolii estetici de acum sunt al?ii decât ai seniorilor de alt?dat?, maturii au griji materiale ?i se refer? la senectute, doar în func?ie de modalitatea de a atrage în calcule economice, pe acei cu for?e financiare.

Seniori prin sfaturi inutile: Pentru o via?? îndelungat? în stare de s?n?tate, o mare importan?? o are aportul caloric moderat, alimenta?ia mixt?, consumul de carne moderat de model lacto-vegetarian ?i prepararea cât mai simpl? a alimentelor; majoritatea celor care au dep??it vârsta de 85 de ani, au mâncat de 3-4 ori pe zi ?i au avut un program regulat de mas?, în care masa principal? a fost cea de prânz.

Seniori prin modificarea mentalit??ii: Schimbarea de mentalitate a oric?rui om, ap?rut? odat? cu modificarea anilor, porne?te de la repede, inteligent, visare c?tre o alt? organizare, modificat? în timp, spa?iu ?i cauz?. În gândirea vetust? apar restric?ii clare, oferite de modific?rile corpului odat? cu parcurgerea unui timp, dar exist? ?i o gândire nou?, raportat? nu atât la modificarea tipului de informa?ii despre corpul propriu ?i trupul celorlal?i, cât mai ales, referitoare la scara succesului fiin?ei ?i la trecerea de la cantitate la calitatea comunic?rii inter-umane. Tân?rul înva??, acel care este matur ac?ioneaz?, cel care este b?trân re-memorez?, doar tinerii nu se tem de b?trâne?e[22], întrucât b?trânii o ignor? prinrolul de girant ?i rolul de management ritual: descânt?toare, moa?? de neam, na??, bunic?, zoritoare, ajutor pentru ritualul funerar.
- Va urma -
-------------------------------
[16] Cicero a compus textul dup? 63 de ani, probabil era u?or nemul?umit, arat? c? nu suntem similari animalelor, de aceea trebuie s? accept?m un sistem al datoriei fa?? de societate ?i al unui mod al perpetu?rii dup? momentul acesteia: a te gândi f?r? regret la trecut ?i f?r? spaim? la viitor.
http://www.thelatinlibrary.com/cicero/senectute.shtml
[17] Longevitatea ?i fertilitatea locuitorilor din Okinawa, Japonia, au atras aten?ia cercet?torilor prin lipsa aterosclerozei, a artrozelor, a cancerului ?i a altor boli degenerative, chiar ?i la indivizii cu o vârst? înaintat?. Acest fapt a fost atribuit dietei locale, bazat? pe vegetale (cereale, fructe ?i zarzavaturi), factorilor genetici, stilului de via??, precum ?i a factorilor de mediu.
[18] Regele Romei între anii 578 î.H.-534 î. H.
[19] Cf. Andrei Ple?u, http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/batrinete-intrebari-nelinisti-bucurii
[20] Seniór2, -oár?, seniori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. ?i f. (Sportiv) care a dep??it vârsta juniorilor, vârst? care variaz? de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. ?i f. (Persoan?) mai în vârst?, mai b?trân?. 3. S. m. (Pus lâng? nume propriu de persoan?, senior apare în opozi?ie cu junior) Tat?l (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. Senior.
[21] În Monaco, locuitorii ajung în medie la vârsta de 89, 68 ani, cu 10 ani mai mult decât tr?iesc americanii.
[22] Cf. b?trân s., adj. 1. s. mo?, mo?neag, (pop.) unchia?, (reg. ?i peior.) ghiuj, (reg.) bât, (Transilv. ?i Maram.) vâj. (Un ~ cu plete albe.) 2. adj. trecut, vârstnic, (înv. ?i reg.) vechi. (Un om ~.) 3. adj. str?vechi, vechi, (fig.) c?runt. (Prin codrii cei ~.). Antonim cu june, tân?r, nou.
http://www.dexro.ro/sinonime/b%C4%83tr%C3%A2n

footer