Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Noemi Bomher   
Miercuri, 07 Octombrie 2015 19:41

Jane Fonda-n.1937Care sun câmpurile aplicative pentru b?trâne?e?
„Te po?i na?te b?trân, a?a cum po?i muri tân?r!". (Jean Cocteau)

În imaginarul universal se explic? modul de func?ionare al gândirii umane despre b?trâne?e, prezent în diferite câmpuri de aplicare, precum în via?a zilnic?, în arte, sociologie ?i etnologie. Replica modern? despre b?trâne?e apar?ine fotomodelelor în vârst? ?i unui jurnalist rus, Vladimir Yakovlev, care sugereaz? importan?a unor pove?ti cu fotografii sugestive despre acei b?trâni, care au darul de a fi ferici?i:
- Greta Pontarelli, la 61 de ani, a început s? practice dansul la bar?,
- patinatoarea Yvonne Dole, la 81 de ani, continu? s? participe la competi?iile de patinaj;
- Pat Morhead ?i-a s?rb?torit împlinirea celor 80 de anii s?rind... de 80 de ori cu para?uta;
- Ruth Flowers, la 68 de ani a devenit devin?... D.J.;
- Nina Melnikova ?i Antonia Kulikova, dou? prietene în vârst? de 79 de ani s-au apucat de aikido de 9 ani efectueaz? petrec câte trei ore pe zi de antrenamente;
- John Lowe, s-a apucat de balet la... 80 de ani, iar acum, la 94, particip? la spectacole în ora?ele americane;
- la 79 de ani, Lloyd Kahn este un expert al skateboardului[10].
B?trâne?ea începe la 80 de ani ?i se termin? la 90. Longevitatea începe la 90 ?i se termin? când mori; b?trânii au mereu una sau mai multe indispozi?ii, dorin?a este de a îmb?trâni s?n?tos, adic?, cu indispozi?iile controlate ?i f?r? complica?ii. Aparatul simbolic al b?trâne?ii depinde de psihicul uman, schema b?trâne?ii, ca metafor? verbal?, explic? diferite conexiuni în creierul uman despre rela?ia sufletului cu trupul, gesturi ale lui homo sapiens. Rezerva lui homo sapiens fa?? de homo faber arat? c?:
- limbajul pre-lingvistic al expresiei corporale depinde de rezultatul continuit??ii între imaginarul mitic ?i pozitivitatea istoric?;
- limbajul pre-lingvistic arat? c? dorin?a din vise ajut? la concretizarea comportamentelor umane;
- structurile imaginarului adaug? limbajului concret elemente figurative, aparent antagonice, care demonstreaz? tensiunile gândirii, unde miturile ?i imaginile mitice se întâlnesc mereu;
- nu trebuie uitat c? termenul latin senex (venerabil), este cuvântul de la care s-au format Senat ?i senator;
- existen?a real? ?i aceea de dincolo de moarte pot fi percepute acut la b?trâne?e, dup? Cicero: „Un om poate îmb?trâni ca organism, niciodat? ca spirit". ceea ce atrage imaginarul despre senex în sfera ideal?.

Din Metamorfozele lui Ovidiu, bunii b?trâni, Philemon ?i Baucis apar înlocui?i, în Faust de Goethe de Lipsa, Vina, Nevoia ?i Grija, fericirea fiind doar n?zuin?a unui viitor realizat prin Euphorion, copilul n?scut din înso?irea lui Faust cu Elena, sinteza geniului nordic cu cel sudic, prin drumul de via?? al eroului, ce continu? peste pragul acestei idile antice, refuzând s? r?mân? tân?r ca ??ran: „Iat? un mijloc/ De-a te men?ine tân?r, de-a ajunge teaf?r/ Pân? la ani optzeci, ?i s? r?mâi luceaf?r"[11]. „Omul nu ajunge niciodat? atât de b?trân încât s? nu poat? face înc? o prostie", afirm? Marc Aureliu, iar aceast? gre?eal? poate fi scrierea acestui text.

Ce se ?tie depre câmpurile aplicatiove pentru b?trâne?e?
„Ad se ipsum!" (Cunoa?te-te pe tine însu?i).

La baza referin?elor despre b?trâne?e st? ideea lui René Descartes (1596-1650): cunoa?te-te pe tine însu?i referitor la diferen?a dintre nevoile corpului ?i nevoile ra?iunii:
- Omul, prin corpul s?u este o extindere a sufletului, spre deosebire de animale;
- Omul fabric? obiecte H. Bergson (1859-1941);
- Omul se afirm? prin construc?ia cultural?, ?tie c? poate fi similar unei trestii care cuget?, Blaise Pascal (1623-1662), de aceea la senectute, to?i Oamenii afl? c? sunt rup?i de univers ?i afl? c? sunt fini?i, ca regii deposeda?i, con?tiin?a tragismului ofer? pentru Om, avantajul demnit??ii ne-definitului, rela?ia dintre via?a cu limite ?i ra?iunea infinit?. Dac? esen?a umanului o reprezint? ra?iunea, atunci corpul are o cogitans, o extensie prin suflet, care arat? c? exist? un ego, manifest prin cugetarea referitoare la con?tiin?a corporalit??ii pieritoare. Trecerea de la Homo sapiens la Homo faber ?i intui?ionismul arat? c? un mod de acceptare al senectu?ii depinde de societate, de evolu?ie, de capacitatea inventiv? ?i de regândirea misterului revelat fiec?ruia, dar cu adev?rat unic ?i aproape de netransmis în apropierea sfâr?itului iminent: „Omul nu ajunge niciodat? atât de b?trân încât s? nu poat? face înc? o prostie", afirm? Marc Aureliu ?i exemplific? prin rela?ia dintre frica de moarte ?i comportamentul religios, în m?sura în care Zeii determin? sfâr?itul acesta este benefic, c?ci Zeii doresc mereu binele, iar în lipsa Zeilor, nu mai conteaz? imaginea real? a lumii, de aceea, la b?trâne?e trebuie s? meditezi: „Cuget? în ce stare a corpului ?i a sufletului te va prinde moartea, precum ?i la scurtimea vie?ii, la infinitul de timp dinapoia ?i dinaintea ta, la fragilitatea tuturor corpurilor".

Pico della Mirandola, în Heptaplus, crede, în 1480, c?, pentru demnitatea uman? exist? o corela?ie între Creator ?i lume: E?ti atât de b?trân pe cât te sim?i! În func?ie de avantajul rela?iei cu trecutul, al dispari?iei spaimei fa?? de viitor, cugetarea ra?ional? a Omului reprezint? un adjuvant fa?? de trupul pieritor, întrucât speran?a este reprezentat? de viitorul sus?inut de credin??, precum sunt mâinile în rug?ciune ale fratelui lui Albrecht Dürer, pictate în 1508, frate, care nu mai putea picta, dup? ce a muncit în min?. Ast?zi exist? multe sisteme de comentarii[12] asupra b?trâne?ii ?i de evitare a sistemului neprietenos cu ajutorul psihodramelor prin contribu?ia la crearea unei noi culturi a îmb?trânirii, care consider? vârsta a treia drept:
- senectutea este un stadiu caracteristic al dezvolt?rii umane;
- civiliza?ia contemporan? ajut? modului de ob?inerea al cunoa?terii culturale, ?tiin?ifice, tehnice în rândul celor vârstnici: prin informarea referitoare la progresele tehnologiei, artei, culturii moderne; prin cooperarea între grupe de suport pentru vârsta a treia din diverse ??ri ale lumii; prin cunoa?tere seniorilor, din diferite medii sociale, cu diverse nivele de educa?ie; prin scrieri medicale ?i de suport psihologic despre vârsta a treia, prin identificarea proiectelor viabile de petrecere a timpului liber referitoare la vârsta a treia;prin acceptarea b?trâne?ii drept sens al existen?ei anterioare;prin con?tiin?a b?trâne?ii drept con?tiin?? a fiin?ei; prin proiecte, ce pot aduce compensa?ii financiare celorlal?i[13].

Depinde b?trâne?ea de un aparat simbolic?
„Chiar dac? e oarecum plictisitor s? îmb?trâne?ti, este singurul mijloc de a tr?i mai mult!" (Sainte Beuve).

În ultimii 180 de ani, speran?a de via?? a oamenilor a crescut continuu. Este greu de spus dac? aceast? tendin?? se va opri ?i când anume. Cercet?torii sunt de p?rere c? unii dintre oamenii n?scu?i în anul 2000 au ?ansa de a ajunge cu mintea limpede pân? în anul 2150. În prezent, limita maxim? a speran?ei de via?? urc? anual cu trei luni. Deosebit de important? este la b?trâne?e cultivarea rela?iilor cu cei din jur. Capacitatea de a contempla devine alta la b?trâne?e, din actor, devii spectator. Mult? vreme versurile cântate de Maria T?nase ?i Ioana Radu, Zavaidoc au pus în contrast elementele calificative ale b?trâne?ii drept ve?mânt al sufletului uman, repeti?iile finale semnificând durerea de a pierde calitatea esen?ial? a eului masculin: „B?trâne?e, haine grele/ Ce n-a? da s? scap de ele/ C?-mi trec zilele, trec ?i eu/ B?trânesc ?i-mi pare r?u/ Trec zilele, trec ?i eu/ B?trânesc ?i-mi pare r?u./ Tinere?e hain? scump?/ Ce n-a? da s? nu se rup?/ C?-mi trec zilele, trec ?i eu/ B?trânesc ?i-mi pare r?u./ C?-mi trec zilele, trec ?i eu/ B?trânesc ?i-mi pare r?u!" Cu acest text, ascultat pe Internet, nu mai sunte?i singuri la b?tâne?e! Odat? cu apari?ia altei m?rimi a speran?ei vie?ii[14] se modific? rela?ia dintre cugetare ?i fixarea credin?ei în prezent, ori trecut întrucât: b?trânii laud? totdeauna timpul când erau tineri ?i tinerii laud? prezentul, ceea ce arat? c?: vârsta înaintat? devine o provocare pentru statutul bun?st?rii din statele industrializate, frumuse?ea se mut? de pe fe?e în sufletele, care î?i p?streaz? idealurile, entuziasmul arat? c? a îmb?trâni devine o art?, anii sunt mai scur?i decât zilele, moartea va îndep?rta sentimentul timpului ?i basmele î?i recap?t? valoarea prin pruden?? ?i iubirea reg?sit? pentru joc transform? doar corpul, ceilal?i sunt al?ii - tineri uneori. Visul se poate realiza acum: speran?a de via?? a crescut de 4 ori în ultima mie de ani ?i s-a dublat în ultimii 200 de ani.

Intru în vârsta de aur, cu pu?in aur lâng? mine ?i nu regret: timpul curge pentru fiecare într-o singur? direc?ie ?i rela?ia perceperii sentimentului temporal, depinde de momentul relat?rii, de spa?iul lingvistic al spunerii, întrucât dimensiunea cuvintelor arat? cum evolueaz? un fenomen existen?ial, Visul: tinerii viseaz? înainte, b?trânii viseaz? la urm?; la mijloc, b?rba?ii lupt?. Ast?zi, se ajunge la o devalorizare a b?trâne?ii, cu toat? imaginea filozofic? ?i mai ales etnologic?, prezent? în proverbe, întrucât mentalul românesc sus?ine rolul antic, de pater familias ?i rolul de management ritual al doamnelor, ca moa??, nan?, bunic? fie ca descânt?toare, ori ca fiin?? modern?, la Simone de Beauvoir - La Vieillesse, b?trâne?ea este fenomen biologic, sociologic, social-cultural. Constantin Noica în Basmul fiin?ei ?i „tinere?e f?r? b?trâne?e", propune interpret?ri despre tr?irile interioare prin perceperea dorin?ei de a se delecta, ori prin a primi, ori prin a d?rui în ceea se nume?te via??[15]. Dac? dorin?a de pl?cere dispare în via??, se ajunge la pierderea cuno?tin?ei, sau chiar la moarte, obiectivul de eliberare a omului de la normele opresive, tradi?ia ?i ra?iunea, a încrederii în imensitatea Creatorului Atotputernic, con?tien?i apare fiindc? numai de Creator depinde de omul, care poate atinge pl?cerile cele mai intense ?i permanente, doar în coeren?a existen?ei, care îi las? puterea de a dec?dea sau de a accede la bine/r?u, îmb?trânire ca organism, precum în tabloul lui Goya din 1810. În filozofie, texte de legi, mereu se comenteaz? despre vetustitate, peiorativ sau admirativ, în art?, în sculptur?, fresc?, în secolul al XV-lea, imaginea b?trâne?ii devine o tem? prezent? în altare sau în tablourile ?i sculpturile din palate; ulterior vârstnicii sunt vizibili în tabloul de ?evalet, înlocuit ulterior cu pânza (un suport mobil, elastic ?i u?or de transportat), iar pe la mijlocul secolului al XV-lea, sub influen?a ??rilor de Jos, se dezvolt? pictura în ulei cu multe structuri ale puterii reprezentate de cei b?trâni; termenii sunt utiliza?i ca adjectiv: seniori, mai vechi, anterior, prealabil, fostul, ori ca substantiv pentru seniori, veteranul, demnitar, tat?l, consilier, b?trânel, cu sugestii de conduc?tor, patriarh, ?ef, superior, maestru. Albert Einstein a schimbat radical perspectiva asupra timpului, explicând c? timpul este relativ, nu absolut, experien?a timpului este pur subiectiv?, fiecare om percepându-l în func?ie de viteza cu care c?l?tore?te prin spa?iu ?i depinde de distan?a fa?? de un câmp gravita?ional (cu cât este mai departe un ceas de sursa de gravita?ie, cu atât timpul trece mai repede, a?adar timpul se scurge mai repede pe Everest decât pe malul m?rii). Sunt prea b?trân pentru a face lucruri, pe care nu le-am f?cut pân? acum!

Exist? factori genetici, alimentari pentru a deveni Senior?
„A îmb?trâni înseamn? a-?i organiza tinere?ea de-a lungul anilor!". (Paul Eluard).

Mo?tenirea genetic? este fundamental? omului pentru a stabili un pronostic al vie?ii: dac? vrei s? ai o b?trâne?e s?n?toas?, începând de la 50 de ani: ai grij? de alimenta?ia ta, nu mai mânca „chimicale, nu mai face excese de gr?sime, bea mai bine limonad?, sucuri, un consum moderat de alcool dup? 50 de ani îmbun?t??e?te calitatea vie?ii are trei efecte clare: vasodilatator coronarian, diminueaz? colesterolul este un sedativ moderat. Licorile cele mai recomandate sunt: whisky-ul, vinul ro?u, ?uica pur? în compania persoanelor pe care le iube?ti. Principala nenorocire pentru un b?trân este singur?tatea.
- Va urma -
-------------------------------
[10] Cf. http://m.ziarulring.ro/stiri/editorial/258114/-Bombanelile-Marinei-Batranete-haine-grele-
[11] Johann Wolfgang Goethe, Faust, traducere de Lucian Blaga, prefa?? de Tudor Vianu, Editura de stat pentru literatur? ?i art?, Bucure?ti, 1955, p. 129.
[12] Vezi volumul lui Petre ?u?ea, B?trâne?ea ?i alte texte filosofice, Editura Viitorul românesc, 1992, în care, la o vârst? a seniorului, autorul constat? importan?a medita?iei referitoare la privirea nemiloas? a vârstei.
[13] Vezi multele volume ale medicilor psihiatrici:
https://books.google.ro/books?id=VoLK_DshpHUC&pg=PT192&lpg=PT192&dq=B?trâne?ea+?i+moartea&source=bl&ots=p4bae1A02U&sig
[14] Se modific? situa?ia demografic?: adul?i / vârstnici (55-64 ani), „vârsta a treia" (65-79 ani), sau vârstnici relativ mai b?trâni, numi?i ?i „vârsta a patra" (80 ani ?i peste) ?i cre?terea speran?ei de via?? cere, odat? cu m?rirea popula?iei vârstnice, de la 60 / 65 de ani (dublat? dup? 1930 ?i 1970, 19, 3% la data ultimului recens?mânt din martie, 2002.
[15] Moleculele de ADN, un material genetic de calitate poate s?-?i permit? unele derapaje în stilul s?u de via??:
- celulele din corpul nostru se reînnoiesc în permanen?? - ?i anume, ori de câte ori celulele uzate mor sau devine necesar ca ele s? fie înlocuite, când ea nu mai este posibil, intervine moartea;
- cercet?torii sunt îns? unanimi: comportamentul, stilul de via?? ?i dotarea genetic? joac? un rol important;
- unii dintre oamenii n?scu?i în anul 2000 au ?ansa de a ajunge cu mintea limpede pân? în anul 2150;
- limita maxim? a speran?ei de via?? urc? anual cu trei luni;
- faptul c? hormonii joac? un anumit rol.

footer