Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Luni, 21 Martie 2011 21:55
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/ion-maldarescu-2.jpg
Ion MaldarescuÎn Europa secolului XXI oamenii accept? s? fie condu?i de politicieni ?i oportuni?ti corup?i, iar România nu face excep?ie, dimpotriv?. Nu românii sau ungurii, ca na?iuni/popoare sunt vinova?i pentru situa?ia creat?. Cei ce dezbin? din umbr?, asmu?indu-ne pe unii împotriva celorlal?i, trebuie contracara?i ?i ac?iunile lor nefaste, anihilate. Ace?ti clovni gen „Csibi Barna" nu trebuiesc accepta?i în societate, trebuiesc pu?i la locul care li se cuvine, adic? în spatele gratiilor. Ca de obicei, mass-media ?i partidele politice transform? actul unui „bun de legat", într-un scandal de anvergur?, folosindu-l în scopul distragerii aten?iei oamenilor de la problemele cotidiene, de la s?r?cire, ?omaj, înfometare ?i dezastru.

„Nincs kegyelem!" (Dücsö Csaba)

„Na?ia ungar? este cea mai splendid? realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoa?te decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad ?i al lui Ghinghis-Han" [...] Dücsö Csaba citeaz? cuvintele leventului Torday, care se adreseaz? prietenei sale Piroska: „Eu nu a?tept s? vin? r?zbunarea, nu a?tept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va ie?i în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare. Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toat? popula?ia. Voi otr?vi toate fântânile ?i voi ucide pân? ?i copiii din leag?n! În germene voi distruge acest neam ducso csaba - nincs kegyelemde ho?i ?i tic?lo?i! Nu va fi pentru nimeni nici o mil?! Nici pentru copiii de leag?n, nici pentru mama care va na?te copil... Voi suprima fiecare valah ?i atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singur? na?ionalitate, cea maghiar?, na?ia mea, sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia ?i Clo?ca. Nu va fi mil?!" (Dücsö Csaba, NINCS KEGYELEM – Attila, Amos, Arpad ivadeka fel ay ů honfoglalŕsra! Budapest, 1939, tavasza, p. 156).

„Poli?ia acuz?, legea achit?!"

Este titlul unui film italian de prin anii '70, de strict? actualitate. În anul 2010, Parchetul de pe lâng? Judec?toria Cluj-Napoca a decis neînceperea urm?ririi penale asupra lui Csibi Barna ?i a altor ?apte secui pentru „utilizare în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe" ?i „promovarea cultului persoanelor vinovate de s?vâr?irea unei infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii". „Nu comentez decizia instan?ei, a declarat comisarul-?ef Marcel Bon?idean, ?eful Poli?iei Cluj-Napoca, eu mi-am f?cut datoria înainte. Din câte ?tiu, Csibi Barna are trei dosare penale la Cluj. Ne vom face datoria ?i de-acum înainte. Cred c? trebuie m?suri dure împotriva celor care sunt extremi?ti ?i se manifest? ca extremi?ti". Csibi Barna, liderul Plutonului Secuiesc din Batalionul Wass Albert [1] al G?rzii Maghiare din Miercurea Ciuc nu este un copil nevinovat, este urm?rit penal pentru instigare la discriminare ?i constituirea unei organiza?ii cu caracter fascist, rasist ?i xenofob. Are un proces pe rol ?i la Tribunalul Harghita, fiind cercetat penal, pentru instigare la discriminare, antisemitism ?i constituirea unei organiza?ii cu caracter rasist ?i xenofob. În data de 6 aprilie 2010, trei indivizi (unul dintre cei identifica?i fiind cel numit) au amplasat în fa?a unui supermarket din localitate o pancart? pe care au scris în limba maghiar?: „Szegyelld magad, mar megint zsidonal vasaroltal!" („Ru?ine s?-?i fie, iar ai cump?rat de la evrei!"). Parchetul de pe lâng? Tribunalul Harghita s-a autosesizat în cazul liderului grup?rii Garda Secuiasc? din Miercurea Ciuc... dar atât.

Avram Iancu - spanzurat de csiby barnaLa vârsta de 24 de ani, Avram Iancu a coordonat cu succes rezisten?a românilor din Mun?ii Apuseni, reu?ind s? resping? toate atacurile armatei maghiare, act pe care autorit??ile vremii nu l-au putut ierta niciodat?, conduc?torul rezisten?ei române?ti, Avram Iancu fiind supus unei pedepse umilitoare înc? din timpul vie?ii. De 15 martie, Ziua Maghiarilor de pretutindeni, la mai bine de un secol ?i jum?tate de la evenimentele de atunci, un extremist dezaxat, erijându-se în factotum justi?iar, l-a judecat pe „Cr?i?orul mun?ilor" la Miercurea Ciuc, l-a condamnat la spânzur?toare ?i l-a executat în pia?a public? sub obl?duirea îng?duitoare, ba chiar încurajatoare a autorit??ilor locale. Infractorul recidivist ?i-a instalat „scena" în mijlocul str?zii, a avut timp s? construiasc? e?afodul, s?-?i aranjeze confortabil decorul, f?r? a fi deranjat de for?ele de ordine. Imaginea parc? desprins? dintr-o pies? - nu a teatrului absurd, ci a unuia alienat - s-a derulat sub privirile curioase ?i nevinovate ale copiilor. S?-i fi dat autorit??ile locale autoriza?ia de a-l spânzura pe Avram Iancu acolo? Se pare c? primarul a fost de acord... Cercetat pentru instigare la discriminare, f?ptuitorul a fost dojenit cu blânde?e p?rinteasc? de liderii U.D.M.R.. Am convingerea c? dup? aplicarea unei amenzi „corec?ionale" simbolice (pe care n-o va pl?ti niciodat?), recidivistului i se vor oferi toate ?ansele s? sfideze iar??i autorit??ile române, f?r? a fi pedepsit. Pre?edintele ?i Guvernul României, preocupa?i de circul mo?iunilor au reac?ii timorate ?i neconving?toare, de circumstan??. Ce trebuie s? se mai întâmple pentru ca „onoarea de demoazel?" a U.D.M.R. s? nu fie lezat?? Parafrazez întrebarea lui Mo? Ion Roat?: „... cu obrazul scuipat al românilor cum r?mâne?". Din p?cate România nu mai are un Cuza care s?-l „spele". A?a cum am mai men?ionat, „Poli?ia acuz?, legea achit?!"

Opri?i-i înainte de a fi prea târziu!

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, reiterând afirma?ia f?cut? cu un an în urm?, a declarat mar?i, 15 martie 2011, la Miercurea Ciuc, cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, c? Budapesta sprijin? ob?inerea autonomiei teritoriale a ?inutului Secuiesc. Ca urmare, despre reac?ia Ministrului de Externe al României, vicepre?edinte P.C., Bogdan Diaconu afirm?: „Teodor Baconschi are o presta?ie demn? de un ministru de Externe al Ungariei de vreme ce în emisiunea televizat? de joi seara (17 martie 2011 n.a.) de la B1 Tv a ap?rat cu devotament ?ara vecin? ?i a scuzat-o pentru toate excesele iredentiste! Baconschi a recunoscut c? nu a solicitat l?muriri de la Ambasada Ungariei pentru declara?iile lui Viktor Orban decât dup? scandalul din Parlament ?i a trecut sub t?cere declara?iile clare ?i f?r? echivoc ale pre?edintelui Parlamentului Ungariei referitoare la sus?inerea autonomiei."

Din p?cate, nici românii, nici ungurii nu înva?? din lec?ia istoriei. Oare ce dolean?e au o parte a etnicilor maghiari din România? Redau câteva fapte ale unor grupuri de cet??eni români de etnie maghiar? care ne umilesc ?i împotriva c?rora oficialii români r?mân impasibili:
- poart? doliu de Ziua Na?ional? a României;
- cer autonomie cultural? ?i pretind autonomie administrativ-teritorial?, exemplul edificator fiind europarlamentarul „român" de etnie maghiar?, vicepre?edinte al Parlamentului European ?i proasp?t cet??ean al Ungariei, care incit? la revolt? ?i cheam? etnicii maghiari din România s? ias? în strad?;
- sfideaz? ?i contest? legile sau tratatele interna?ionale, în spe?? Tratatul de la Trianon;
- vor o lege a minorit??ilor care s? le ofere nu drepturi ci privilegii, în detrimentul popula?iei majoritare;
stampila ilegala - Primaria Miercurea Ciuc- intoneaz? ostentativ imnul Ungariei ?i flutur? drapelul Ungariei Mari pe teritoriul României, sfideaz? legile statului român ?i atac? simbolurile na?ionale române?ti: legea privind stema României ?i sigiliul statului, la articolul 4 stipuleaz?: „Stema României va fi reprodus? pe sigiliile autorit??ilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele ?i pl?cile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda na?ional? ?i pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele ?i pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condi?iile stabilite de Guvernul României". Una din ?tampilele prim?riei din Miercurea Ciuc este redactat? în limbile român? ?i maghiar? ?i nu are inclus? stema României, iar Guvernul României, prin reprezentantul s?u în teritoriu, refuz? s? ia vreo m?sur? în acest sens;
Membrii Parlamentului României î?i iau zi liber? de Ziua Ungariei - no comment!

Întrebarea fundamentala este: ce vor ungurii ?i ce vor românii din ?ara noastr?? Românii ?i ungurii vor s? tr?iasc? în pace! Dac? un infractor din Miercurea Ciuc comite o fapt? reprobabil? nu înseamn? c? to?i ungurii sunt la fel. Din p?cate exist? persoane interesate ca maghiarii din România s? tr?iasc? într-un ghetou spiritual, s? nu înve?e ?i s? nu vorbeasc? limba oficial? a ??rii în care tr?iesc, s?-i urasc? pe români, a?a cum s-a întâmplat în martie 1990, când extremi?tii unguri l-au b?tut cu bestialitate, l-au molestat pe românul Mihai Cofariu, obligându-l s? suporte urm?rile loviturilor pentru tot restul vie?ii. Sunt român, dar mi-este din ce în ce mai greu s? accept c? tr?iesc în ?ara mea. Dac? adep?ii G?rzii Maghiare[2] recit? în public, în prezen?a reprezentan?ilor U.D.M.R. „Talpra magyar" („Ridic?-te maghiare" a lui Pet?fi Sándor - n.a.) ?i versurile lui Wass Albert, cele scrise mai înainte m? îndeamn?, nu la revolt?, ci la normalitate. Reamintesc în contrapondere versurile lui Radu Gyr din poezia sa „Ridic?, te Gheorghe, ridic?-te Ioane!": „Nu pentru mânia scrâ?nit?-n m?sele,/ ci ca s? aduni chiuind pe t?p?ane/ o claie de z?ri ?i-o c?ciul? de stele,/ ridic?-te, Gheorghe, ridic?-te, Ioane!/ [...] Ridic?-te, Gheorghe, pe lan?uri, pe funii!/ Ridic?-te, Ioane, pe sfinte ciolane!/ ?i sus, spre lumin? din urma-a furtunii, / ridic?-te, Gheorghe, ridic?-te, Ioane!"

Pentru respectarea realit??ii, trebuie s? recunoa?tem c? Pre?edintele ?i Guvernul României ar trebui s? ia noti?e, s? înve?e lec?ia premierului Ungariei, Viktor Orban, predat? în discursul rostit cu ocazia Zilei Maghiarilor de pretutindeni. Un discurs na?ionalist? Da, îns? în interesul tuturor cet??enilor unguri. La ei se poate, la noi, nu! Conduc?torilor României le lipse?te demnitatea na?ional? pe care o respect? cei ai Ungariei: „To?i maghiarii, fie c? tr?iesc pe p?mântul natal, ori în orice alt? parte a lumii, simt acela?i lucru: când vine prim?vara, ne punem cocarda în piept ?i pornim s? s?rb?torim. [...] În anii trecu?i am s?rb?torit printre îndoieli. Dup? mult? vreme, putem, din nou, s? salut?m prim?vara, în libertate. Ungaria s-a schimbat foarte mult, iar acum tr?ie?te lunile înnoirii. [...] Noua Constitu?ie, al c?rei proiect l-am înaintat de Ziua Na?ional?, a?eaz? în sfâr?it pe bazele demnit??ii crezul nostru na?ional, define?te solidaritatea tuturor maghiarilor ?i r?spunderea Ungariei fa?? de to?i membrii na?iunii." (Viktor Orban)
Grafica - Ion M?ld?rescu
[1] Conte de Czege ?i Szentegyed, Wass Albert a fost judecat (documentat de Muzeul Holocaustului) ?i condamnat pentru crime de r?zboi împotriva românilor ?i a evreilor fiind considerat în continuare criminal de r?zboi. Spre deosebire de Mare?alul Ion Antonescu, c?ruia i-a fost d?râmate busturile ?i redenumite str?zile care-i purtau numele, în Transilvania, în localit??i locuite predominant de maghiari, dar ?i în mai multe localit??i din Ungaria, Wass Albert beneficiaz? în continuare de statui comemorative.
[2] Garda Maghiar? (Magyar Garda) este o organiza?ie de extrem? dreapt?, fondat? în Ungaria în anul 2007 de partidul Jobbik, dar scoas? în afara legii (maghiare) de Tribunalul de la Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmat? definitiv ?i irevocabil de Curtea de Apel Budapesta, în data de 2 iulie 2009. footer