Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 30 August 2015 12:38

General Br. (r) Rogojan, art-emisCele mai mari evaziuni fiscale

Compania „Lukoil" - filiala din România a fost trimis? în judecat? pentru cea mai mare evaziune fiscal?, de care se ?tie, pân? în prezent, în istorie. Pagubele au fost estimate a fi în valoare de1,8 miliarde de euro. Evaziunea a fost posibil? numai ca urmare a complicit??ii unor înal?i func?ionari guvernamentali ?i a directorilor administra?iei fiscale. Potrivit rechizitoriului, pe lâng? paguba produs?, Compania „Lukoil" a mai beneficiat, in perioada 2008-2012, ?i de facilit??i fiscale în valoare de 1,5 miliarde de euro. Spe?a nu este singular?, iar suma tuturor ne-ar provoca fiori.

Cea mai ineficient? (corupt??!) administra?ie fiscal? din Uniunea European?

De?i, în perioada men?ionat?, Compania „Lukoil" a jefuit sistematic bugetul României, Agen?ia Na?ional? a Administra?iei Fiscale, condus? de Sorin Blejnar, nu a intervenit pentru stoparea fraud?rii ?i recuperarea sumelor datorate bugetului. Mai mult chiar, numitul director al Fiscului este subiectul unui scandalos dosar judiciar, fiind judecat într-un a?a-zis lot al „Mafiei Motorinei". Compania favorizat? de fostul premier Emil Boc , prin scutiri ?i amân?ri de pl??i, apare ca sponsor oficial, cu 100.000 de euro, al campaniei preziden?iale a lui Tr?ian B?sescu. Valoarea sponsoriz?rilor negre ar putea-o cunoa?te, printre al?ii, chiar fostul director al Fiscului. S? ne reamintin cum acesta a fost devoalat, într-un transcript al unei convorbiri telefonice cu Tr?ian B?sescu, cum îi raporta, „Domnului Pre?edinte", situa?ia la zi a datornicilor statului. Cu ce scop, oare, dac? nu pentru recuperarea debitelor, c?ci nu ne îng?duim a afirma, cum al?ii trâmbi?eaz?, c? pentru cuatificarea „parand?r?tului„ din valoarea facilit??ilor acordate ?i din evaziunea tolerat??!

În contextul afacerii judiciare în care este implicat? Compania „Lukoil", interven?iile, f?r? perdea, ale premierului Victor Ponta, de natur? a proteja numita companie de m?surile asiguratorii dispuse de parchet, în interesul statului ?i al anchetei, ne apar cu totul într-o alt? lumin?. Premierul a criticat public procurorii, de?i o putea face discret, prin mijlocirea ministrului justi?iei, tocmai în preajma alegerilor preziden?iale, la care candida ca favorit în sondaje. Dar nu numai atât! Candidatul la pre?edin?ia României, Victor Ponta, intervenea în mersul anchetei penale coordonat cu Ambasada Federa?iei Ruse la Bucure?ti, care acuza, în mod eronat, procurorii c? au dispus închiderea rafin?riei Companiei „Lukoil" de la Ploie?ti. Asta în timp ce compania era „rezonabil b?nuit?" c? a scos bani din ?ar?, ca s? nu se înregistreze cu profit. Opinia public?, aceast? regin? a clasei politice, chiar dac? nu domne?te nic?ieri, ar fi, totu?i, îndrept??ita s? aib? parte de informa?iile adev?rate privind motivele (preciz?m „motivele", c?ci sunt mai multe ) care l-au determinat pe premier s?-?i ofere în mod public protec?ia politic? pentru Compania „Lukoil".

Cele mai scandaloase afaceri de corup?ie mu?amalizate

Cum am putea s? uita entuziasmul cu care doamna Laura Codru?a Kove?i a ie?i? în lumina reflectoarelor (pentru setea de adev?r a microfoanelor, sau pentru a da poporului, n?ucit de demagogia ?i cleptomania clasei politice, o mare speran???!) s? anun?e c? urmeaz? o mare cur?tenie pe scena vie?ii politice, de vreo suta de mari corupti, inventaria?i în scandalurile judiciare „Microsoft" ?i al „Agen?iei Europene de Ap?rare ?i Securitate". Minunea anun?at? de campioana luptei anticorup?ie nu pare s? dureze prea mult. Este, deja, evident c? îngroparea scandalurilor la „sursele din exterior" va avea printre alte consecin?e ?i exonerarea centuriilor politice corupte din România. Dup? regula ca unii corupti sunt buni ?i necesari, ca slugi ?i instrumente, în timp ce al?i corup?i sunt tot buni ?i necesari, dar pentru a fi servi?i ca exemple ale intransigentei ?i fermi??ii cu care societatea ne este ap?rat? de marile democra?ii împotriva flagelul corup?iei. Morala nu poate fi aceea c? m?tura din mâna doamnei ?ef peste Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie are o fun?ionalitate ambivalent?, când nu se face c? lupt? împotriva corup?iei, pe furi? ascunde gunoaiele penale sub pre?ul intereselor excluse transparen?ei.

Cele mai aleatorii ?i aventuriste politici guvernamentale

Acest record, al c?rui impact nu are cum fi prev?zut, altfel, decât în provocarea unei crize politico-economice ?i sociale, cu mare risc de destabilizare a ordinii democatice, de?i a fost caracteristic mai tuturor guvernelor, a devenit mai pregnant odata cu degringolada care a cuprins partidele parlamentare, mai cu seam? cele din coali?ia puterii, ca urmare a ie?irii la lumin? a tenebroaselor ramifica?ii politice traspartinice ?i transfrontaliere ale unor afaceri de corup?ie. Despre ce a fost, este, de acum, istorie. Sunt presante chestiunile prezente ale politicilor guvernamentale, anun?ate ?i operationalizate intempestiv, f?r? studiile ?i prognozele pe care ar trebui s? se fundamenteze deciziile guvenului. Nimeni nu ar putea afirma c? salariile nu trebuie aduse la un nivel rezonabil, care s? satisfac? nevoile traiului decent ?i s? exprime grija societ??ii pentru complexitatea, importan?a, specializarea ?i calitatea muncii prestate. Numai c? aceast? necesitate, cu toat? urgen?a ei, nu trebuie satisf?cut? dup? calcule ?i impulsuri politicianiste negustore?ti, în sensul peiorativ al cuvântului. Ex-liderului Partidului Social Democrat, dup? ce a deraiat ?i din partid, nu ar mai trebui s? i se permita ca, în calitatea de premier, prin decizii cu efecte imediate, dar f?ra sustenabilitate pe termen lung s? duc? ?ara spre un blocaj pe termen lung.

Procedând la major?ri salariale pe categorii de profesii, în afara unei legi unitare, guvernul nu urm?re?te rezolv?rile de fond ale problemei salariilor pensiilor si asigur?rilor, ci ob?inerea de capital electoral ?i cosmetizarea imaginii câtora figuri politice grav ?ifonate, a c?ror lips? din peisaj este la fel de stringent? , precum o lege unic?, dar aplicabil?, a salariz?rii. Nu este de dorit s? ajungem în situa?ia de a fi prea târziu, când se va realiza unde ne-a dus aventurismul politic al unora, pe care i-am creditat dup? vorbe, fiindc? o propagand? politic? p?guboas?, pliat? pe buna credin?? ?i naivitatea noastr? proverbial?, pe prea mul?i ne-a împiedicat s? ne reamintin c? „cei prea buni de gur? nu sunt, întotdeauna, ?i buni de treab?, iar vorba lor lung?..."

footer