Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 27 August 2015 08:16

Nürnberg 1946, art-emisJusti?ia din Occident a absolvit īn mai multe rānduri Mi?carea Legionar? de acuza?iile c? ar fi o organiza?ie sau criminal?. Relu?m un text din 26 mai 1996, ap?rut īn „Vremea" lui Adrian P?unescu sub titlul „Dincolo de Nürnberg". Textul este din nou actual, printre altele pentru discu?ia īn jurul procesului intentat de preotul legionar Vasile Boldeanu, de la Biserica Ortodox? de la Paris, de pe Jean de Beauvais, īncheiat cu o sentin?? de condamnare a celor care la Paris au calomniat Mi?carea Legionar? considerānd-o o organiza?ie vinovat? de crime de r?zboi. Evident, sentin?a dat? de justi?ia francez? intr? īn contradic?ie cu scelerata lege anti-legionar? promulgat? de curānd la Bucure?ti. Fire?te, aceast? sentin?? va fi invocat? in extenso atunci cānd se va redacta contesta?ia la Curtea Constitu?ional?. Pān? atunci, textul poate fi interesant azi ?i pentru alte motive. L?s?m cititorilor pl?cerea de a le descoperi.

Dincolo de Nürnberg

N-am īncotro ?i m? gr?besc s? r?spund invita?iei insistente pe care mi-o face revista „Dilema", de a prezenta „vreun document" care s? probeze afirma?iile mele despre „achitarea" Mi?c?rii Legionare de c?tre Tribunalul Interna?ional de la Nürnberg. Mai īntīi, termenul „achitare" nu este cel mai potrivit ?i eu nu l-am folosit īn textul notelor de lectur? ocazionate de cartea domnului Z. Ornea despre Dreapta romāneasc? interbelic? (vezi „Dilema" din 11-17 august 1995). Citez: „Lipse?te (din cartea domnului Ornea - n.n.) demonstra?ia seriozit??ii celor care consider? c? apartenen?a la Mi?carea Legionar? īncrimineaz? f?r? drept de apel. Aceast? demonstra?ie, sus?in legionarii (s.n.), nu s-a putut face īnc? de la īnceput, cīnd tribunalul Interna?ional de la Nürnberg, instituit īn anul 1945, a decis, pe baza tuturor dovezilor necesare, c? Mi?carea Legionar? nu are nimic de-a face cu hitlerismul, cu violen?a antisemit?, cu crimele īmpotriva umanit??ii etc.". A?adar, ei, legionarii, sus?in c? a?a ?i pe dincolo! Nu eu! Iar eu īi repro?am domnului Ornea nu faptul c? nu a reabilitat Mi?carea Legionar? (vezi „Dilema", din 25-31 august 1995), ci faptul c? a acuzat aceast? mi?care de o sumedenie de crime ?i de p?cate f?r? a se osteni s? prezinte ?i s? desfiin?eze - dac? este īn stare, argumentele invocate de legionari īn favoarea lor, legionarii nerecunoscīndu-se vinova?i de toate cele de care sunt acuza?i!

Recenzia f?cut? de mine c?r?ii domnului Z.Ornea a stīrnit ?i reac?ia doamnei Lya Benjamin, „cercet?tor īn istorie" (sic!), mai exact spus „cercet?tor al istoriei evreilor din Romānia īn epoca Holocaustului", care semnaleaz? „noutatea senza?ional? [...] referitoare la sentin?a de la Nürnberg cu privire la mi?carea legionar?", despre care domnia sa nu ?tie nimic. Drept care, dornic? s? se informeze, doamna Lya Benjamin īl roag? pe „domnul Coja s? binevoiasc? s? fac? publice izvoarele consultate īn aceast? problem?". M? oblig s? mai subliniez o dat?: legionarii sus?in! Nu eu, Ion Coja! Deci, legionarilor s? li se cear? probele, nu mie! Eu doar am aflat de la legionari ce sus?in ace?tia ?i m-am mirat c? domnul Ornea, scriind o carte despre legionari, nu s-a ar?tat deloc interesat de ceea ce „sus?in legionarii" īn ap?rarea lor! Repro?ul meu mi s-a p?rut īndrept??it īndeosebi īn m?sura īn care īn ultimii ani au ap?rut īn ?ar? o serie īntreag? de c?r?i ?i publica?ii prin care legionarii au putut, īn sfīr?it, s?-?i fac? cunoscut ?i punctul lor de vedere. Dup? toate regulile publicisticii, domnul Z.Ornea avea obliga?ia s?-?i raporteze discursul la aceste teze legionare. O astfel de tez? fiind ?i aceea c? Tribunalul de la Nürnberg nu i-a inculpat pe legionari, nu i-a g?sit vinova?i. Despre aceast? tez? eu am aflat īnc? de la primele discu?ii pe care le-am avut, la īnceputul anilor '70, cu Petre ?u?ea ?i cu domnul Simion Ghinea, cīnd eu, utecist con?tiincios, i-am chestionat ultimativ despre antisemitismul legionar, despre crimele legionare īmpotriva evreilor ?.a.m.d. „Noi, legionarii, n-am omorīt nici un evreu! " mi-au r?spuns cei doi legionari ?i mi-au prezentat argumentele lor. Nu m-au convins cu una cu dou?! ?i propriu-zis nu m-au convins nici pīn? azi! Dar, recunosc, mi-ar conveni, ca om ?i ca romān, s? le pot da crezare! S? pot spune ?i eu, pe deplin īntemeiat ?i convins: legionarii n-au omorīt nici un evreu! De aceea insist ca la aceste argumente ?i teze legionare s? li se dea un r?spuns īntr-adev?r prob ?i competent! Cine s? le dea acest r?spuns dac? nu evreii īn?i?i, mai ales cīnd ace?tia s-au ?i specializat īn istoria evreilor din Romānia legionar?? Iar evreii no?tri ce fac? Recte, doamna cercet?tor īn istorie Lya Benjamin? Domnia sa se cutremur?, ca de-o noutate senza?ional?, aflīnd abia de la mine de preten?ia legionarilor c? Tribunalul de la Nürnberg i-a „achitat" (termenul īi apar?ine doamnei Lya Benjamin)! Or, aceast? preten?ie este de mult? vreme exprimat? public ?i circul? īn mediile legionare. Iar cercetarea tezelor legionare cred c? intereseaz? ?i trebuie s? intereseze īn modul cel mai specific pe orice veritabil „cercet?tor al istoriei evreilor din Romānia"!

Eu, care nici pe departe nu sunt cercet?tor īn a?a ceva, recunosc, a trebuit zilele trecute s? merg la domnul Simion Ghinea ?i s?-i cer „vreun document" legat de povestea cu Nürnberg-ul ?i cu legionarii. Norocul meu c? domnul Simion Ghinea, īn ciuda celor ?aptesprezece ani de temni??, mai tr?ie?te ?i mi-a putut oferi datele necesare, necesare ?i suficiente, sper. Luīnd cuno?tin?? de ele, mai īntīi de toate m? voi mira de doamna Lya Benjamin c? m?car de unele date nu ?tie nimic. Am astfel īn vedere cartea La Riposte ap?rut? la Paris, 1976, sub semn?tura lui Jean Miloe, unde este relatat procesul de calomniere pe care preotul legionar Vasile Boldeanu l-a cī?tigat īmpotriva revistei „Le droit de vivre". La vremea respectiv?, procesul a f?cut mare vīlv? īn lumea legionar?, dar ?i la Bucure?ti īn anturajul rabinului Mozes Rozen care, ca martor principal, a depus īmpotriva preotului Boldeanu, īntr-un mod ?i cu dovezi care nu i-au convins pe judec?torii fran?uji. Ace?tia, īn final, l-au condamnat pe Pierre-Bloch Pierre pentru calomnie, iar pe preotul Vasile Boldeanu l-au achitat „de toate acuza?iile, printre care ?i aceea de a fi fost criminal de r?zboi".

Dac?-mi dau eu bine seama, procesul p?rintelui Vasile Boldeanu a fost, īntr-o m?sur? destul de īnsemnat?, procesul mi?c?rii legionare, acuzat? ea īns??i de a fi fost o organiza?ie criminal?. Īn sentin?a dat? de justi?ia francez? se pare c? a contat ?i depozi?ia f?cut? la proces de legionarul Vasile Ia?inschi, farmacist de profesie ?i fost ministru al S?n?t??ii Publice īn guvernul legionar (15 septembrie 1940 - 23 ianuarie 1941). Iat?, din aceast? declara?ie, fragmentul care ne intereseaz?: „Īn 1946, la Badgastein - īn zona de ocupa?ie american? – am fost arestat de americani ?i transferat īn campusul Marcus Worr din Glasenbach, aproape de Strasburg, īn calitate de ?ef al Mi?c?rii Legionare [...]. Am dat toate declara?iile ?i am completat toate formularele pe care mi le-au cerut. Īn timpul procesului de la Nürnberg, mi s-a cerut de urgen??, īntr-o noapte, s? prezint pozi?ia Mi?c?rii Legionare ?i ac?iunea sa politic? īn timpul r?zboiului, depozi?ia mea fiind necesar? lucr?rilor tribunalului de la Nürnberg.

Ca urmare, īn sentin?ele care au fost pronun?ate contra persoanelor ?i a organiza?iilor politice implicate īn acest proces, a ap?rut c? Mi?carea Legionar? ?i reprezentan?ii ei, de?inu?i īn timpul acestui r?zboi īn lag?rele germane de prizonieri politici, nu au participat la acest al doilea r?zboi mondial.

Īnvinuirea de crim? sau crim? de r?zboi nu a fost re?inut? īn privin?a Mi?c?rii Legionare ?i nici individual. Aceast? decizie se g?se?te īn arhivele Procesului de la Nürnberg. Am fost pus imediat īn libertate. [...] Adaug c? nici unul dintre romānii afla?i īn exil, indiferent īn ce ?ar? s-ar afla, nu a fost acuzat pentru crime de r?zboi". Declara?ia a fost dat? la 29 ianuarie 1973, la Madrid ?i a servit ca prob? īn favoarea p?rintelui Vasile Boldeanu. Iar īn cartea mai sus amintit? declara?ia lui Vasile Ia?inschi apare la pagina 309. Dup? dou?zeci de ani, īn martie 1993, aceea?i declara?ie este republicat? īn Romānia, īn num?rul de debut al revistei „Īnvierea" (pag. 72-74) editat? sub patronajul ?i cu īndrumarea „a dou? organiza?ii patriotice": „Liga pentru ap?rarea Adev?rului Istoric" ?i „Asocia?ia fo?tilor pre?edin?i ?i frunta?i ai organiza?iilor studen?e?ti libere, independente ?i unitare din epoca autonomiei universitare 1919-1948 ?i 1990". Prescurtat, cele dou? organiza?ii se numesc... dr. ?erban Milcoveanu, unul dintre cei mai harnici publici?ti legionari de dup? Revolu?ie. Domnia sa, īn acela?i num?r al revistei Īnvierea, la pagina 210 face o declara?ie īn acest sens, din care citez: „Timp de ?ase luni Vasile Ia?inschi a fost anchetat īn stare de arest, ?i īn baza celor explicate ?i celor dovedite de dīnsul, cei patru procurori (U.S.A., U.R.S.S., Anglia ?i Fran?a) au scos Mi?carea Legionar? din Procesul de la Nürnberg ?i au pus īn libertate pe Vasile Ia?inschi ?i pe ceilal?i legionari". Din alte surse, orale, al?turi de Vasile Ia?inschi mai sunt aminti?i ?i Ilie Gīrnea?? ?i Corneliu Georgescu, ca autori ai unui memoriu redactat la cererea celor patru procurori. Sursa - Simion Ghinea. Precum se vede, ocaziile nu au lipsit cercet?torului īn istorie de a-?i satisface „curiozitatea strict ?tiin?ific?". M? rog, atīta cīt? este, c? mai mult nici Dumnezeu nu cere. Dar din acest pu?in se cuvenea ca dna Lya Benjamin s? dedice un minimum de aten?ie ?i de interes textelor de „apologie" legionar?. Pentru c? azi numai dup? ce dovede?ti netemeinicia acestor texte legionare mai po?i s?-i acuzi pe legionari de crimele cele mai oribile, de atitudinile cele mai retrograde. Astfel c?, nu atīt de dragul simetriei, ci numai din „curiozitate strict ?tiin?ific?" (am ?i eu a?a ceva), am s-o rog eu acum pe dna Lya Benjamin s?-?i argumenteze ?tiin?ific afirma?ia c? legionarii „nu numai c? nu ?i-au mascat concep?iile ?i pornirile antisemite, ci dimpotriv?, le-au afi?at ca un punct central ?i de onoare al ideologiei ?i practicii lor politice". ?i, tot a?a, sper c? „Dilema" va pune la dispozi?ia doamnei Benjamin spa?iul tipografic necesar. Altmiteri eu, din cīte am discutat cu Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea ?i din cīt? literatur? legionar? am citit – e drept, cam pu?in? ?i īntr-o lectur? aleatorie, nu prea am g?sit temeiuri pentru afirma?iile atīt de categorice ale doamnei Lya Benjamin. Deci, distins? doamn?, pe ce documente, pe ce surse legionare autentice v? baza?i?

Mai īntīi respinge acel loc comun īn literatura ?i mentalitatea antilegionar? care a?eaz? mi?carea legionar? īn solda ?i īn descenden?a istoric? a nazismului german. Din miile de tone de documente germane cercetate de alia?i dup? r?zboi nu s-a g?sit nici m?car un petic de hīrtie care s? sprijine cīt de cīt aceast? tez?, veritabil cal de b?taie al tuturor celor ce au scris la noi despre legionari. Īn schimb, a?a cum se īn?elege bine ?i din declara?ia lui Vasile Ia?inschi, legionarii care dup? „rebeliune" au ajuns īn Germania au fost caza?i īn... lag?rele de la Dachau ?i Buchenwald, al?turi de al?i prizonieri politici de diferite na?ionalit??i, inclusiv evrei. Acest detaliu este pu?in cunoscut: legionarii, foarte mul?i dintre ei au stat īn lag?rele de concentrare din Germania, unde mul?i au ?i murit. Al?turi de legionari s-au aflat ?i prizonieri politici germani, oponen?i ai regimului nazist. Printre ace?tia, īmi poveste?te domnul Ghinea cu aerul de-a vorbi īntr-o doar?, s-a aflat ?i vestitul īn epoc?, fost pre?edinte al Academiei Germane, īntemeietorul geopoliticii germane, Karl Haushofer (1869-1946), care, dup? ce a suferit īmpreun? cu legionarii, le-a r?mas profund īndatorat pentru ?inuta moral? a acestora, de care a fost impresionat pīn? la ... poezie, scriindu-le adic? un text, o poezie dedicat? de b?trīnul savant legionarilor. Dup? cī?iva ani, legionarii r?ma?i īn Romānia vor īnfunda ?i ei temni?ele comuniste, al?turi de ei la un moment dat ajungīnd s? p?timeasc? ?i un de?inut politic evreu, total apolitic, unul Nicu Steinhardt, care va consemna ?i el, pentru eternitate, impresia ?ocant de pozitiv? pe care i-o vor face īn īnchisoare legionarii. Iat? textul poeziei lui Karl Haushofer, a c?rui valoare de document m? oblig? s?-l dau mai īntīi īn limba german?, īn original:

„Wir mochten, wenn wir Schicksal überdachten,/ nicht gross'res Leid betrachten./ Da sah ernsten Blicks ihr Capitan/ mit Augen voller Edeltrauer an,/ uns mahnend: Was euch immer mag geschehn,/ kann es vor meinem Opfergang bestehn?// Aus solchem Geist hab ihr mir, greisem Mann/ viel Gutes und viel Liebes angetan./ Seid sicher: kehrt er frei hinaus ins Leben,/ vergisst er nie, was hier ihm ward gegeben".
Traducerea aproximativ? a acestui text ar suna cam a?a: La soart? dac? ne gīndim,/ Nu o mai mare fericire,/ Ci o mai mare suferin?? īntīlnim./ Cu priviri grave,// Cu ochi plini de nobil? durere,/ C?pitanul Vostru din ceruri ne spune:/ Ce vi se poate īntāmpla vou?,/ mai r?u decīt ce mi s-a īntīmplat mie?// Īn duhul lui/ Mi-a?i adus mie - b?trān īnsingurat -/ Atāta māngāiere/ ?i cu atāta dragoste m-a?i īnconjurat// Din tot ce voi, aici, mi-a?i dat cu atāta d?rnicie,/ Nimic, niciodat?, fi?i siguri, nu voi uita,/ Din nou īn libertate,/ De m? voi īntoarce cāndva.

Cel mai interesant lucru mi se pare a fi īns? discre?ia total? pe care legionarii au p?strat-o īn jurul acestui text a c?rui valoare de m?rturie este atīt de mare! Mi se pare atīt de romāneasc? aceast? re?inere a legionarilor de a face caz de o īntīmplare atīt de favorabil? „imaginii lor publice"! Cu o asemenea mentalitate, legionarii se aliniaz? perfect la marile momente de tr?ire romāneasc? ce puncteaz? traseul nostru īn istorie. Cine īn locul legionarilor ar mai fi procedat la fel ?i nu ar fi slobozit, din surle ?i trīmbi?e, textul savantului neam?, spre toate z?rile con?tiin?ei publice!?
- De unde ave?i, domnule Ghinea, acest text?
- S-a p?strat īn arhiva personal? a lui Constantin Papanace.
- ?i pīn? acum nu a fost publicat?
- Mi se pare c? nu. Dar poate c? m? īn?el!...
- A?i ?tiut de el?
- Desigur!
- De la cine?
- De la al?i camarazi!... Folclor legionar!...
Folclor, folclor!, dar cīteodat? folclorul mai devine ?i document istoric... (R?mīn astfel mai departe cu impresia c? legionarii nu prea s-au priceput s?-?i organizeze ap?rarea, s?-?i prezinte toate dovezile care ar face din ei un capitol de istorie de care ceilal?i romāni s? nu se ru?ineze!... Ba dimpotriv?!).
Īn esen??, cīnd legionarii se raporteaz? la hot?rīrile Tribunalului Interna?ional de la Nürnberg, ei urm?resc propriu-zis altceva. ?i, anume, s? demonstreze astfel c? Occidentul democratic nu le-a g?sit nici o culp? īn planul comportamentului umanitar. Occidentul care a dus greul r?zboiului antinazist ?i ale c?rui valori au fost īn cel mai īnalt grad violentate de ideologia fascist?, acest Occident i-a primit cu bra?ele deschise pe legionarii romāni. (Extrem de semnificativ?, īn acest sens, pre?uirea ar?tat? legionarilor de celebrul general american George Patton, episod care face ?i el parte din ... folclorul legionar). Īn aceste condi?ii, persecutarea legionarilor īn Romānia, de c?tre comuni?ti, face din condamnarea legionarismului una din tezele specifice ale bol?evismului comunist! Un semn distinctiv al acestei politici atīt de r?u inten?ionate fa?? de Romānia! Astfel c? īncremenirea īn acest proiect antilegionar dup? Decembrie 1989 nu poate īnsemna decīt una din dou?: sau anacronismul (involuntar, deci) al unor oameni de bun? credin??, dar incapabil s? se mai primeneasc? ideologic, sau supravie?uirea, īn ciuda aparen?elor, a īnsu?i cominternismului bol?evic! Deci ?i a cominterni?tilor!

Pentru atitudinea Occidentului democratic fa?? de legionari mi se pare extrem de l?muritoare opinia lui Nicolae Penescu, lider ??r?nist, fost ministru de interne īn primul guvern S?n?tescu ?i activ animator politic al diasporei romāne?ti. Īn 1980 N. Penescu a organizat un nou Comitet na?ional la care au fost invitate partidele care participaser? la ultimele alegeri libere din Romānia, cele din 1937: Partidul Na?ional ??r?nesc, Partidul Social Democrat, Partidul Na?ional Liberal ?i Partidul Totul pentru ?ar?. Sus?inīnd participarea legionarilor la acest Comitet Na?ional, Nicolae Penescu scria: „Nimeni nu a fost scutit de gre?eli īn trecut, partide sau persoane. A īncepe azi s? facem procesul trecutului, cīnd avem īn fa?a noastr? un prezent dramatic pentru neamul nostru ?i un viitor nesigur, īnsemneaz? a ne l?sa īn?ela?i de du?man, l?sīnd nefolosite energii ?i valori utile cauzei romāne?ti. Salus Reipublicae suprema lex (...).
Mi?carea Legionar? a adoptat totalitarismul ca principiu esen?ial al organiz?rii Statului ?i na?ionalismul ca ideal politic. La īnceputurile ei, mi?carea legionar? a f?cut un primat din afirmarea etnicit??ii romāne?ti, un crez al luptei ei. Pentru supravie?uirea fiin?ei romāne?ti lupt?m to?i īn aceste zile. Obiec?ia totalitarismului din trecut nu mai este valabil? azi fa?? de acceptarea f?r? rezerve de c?tre Consiliul Legiunii a principiilor fundamentale ale democra?iei de tip occidental. (...) Guvernele occidentale s-au pronun?at de mult asupra caracterului mi?c?rii legionare. Alia?ii n-au considerat-o drept „organiza?ie fascist?", fiindc? ea nu figureaz? pe lista īntocmit? de guvernul Statelor Unite īn scopul de a se interzice fasci?tilor intrarea īn America. Nici o ?ar? democrat? nu a refuzat legionarilor azilul politic. Īn multe din aceste ??ri, ei au dobīndit cet??enia. Unii sunt profesori universitari sau au situa?ii importante, care fac cinste Romānilor. [...].
Eu nu ap?r Mi?carea Legionar?. (Nici subsemnatul! - n.n.) Aceasta este treaba ei. Ap?r cauza unit??ii romāne?ti, care nu poate fi realizat? f?r? mi?carea legionar? ?i contra ei. Aceast? mi?care a reprezentat un curent politic ?i na?ionalist, a fost prezent? īn Parlament, la dou? guverne ?i a aderat la principiile fundamentale ale democra?iei".
Textul lui Nicolae Penescu nici el nu a fost īnc? invocat de legionari īn ap?rarea pozi?iei lor adev?rate, ad?ugīndu-se astfel la mul?imea de probe care ar putea s? completeze „apologia" legionar?. S? fie oare vorba de lehamitea, de sfīnta lehamite romāneasc? fa?? de incorectitudinea adversarului?... E deprimant, oricum, ?i te poate apuca ?i lehamitea, pe līng? multe altele, cīnd consta?i c? degeaba s-au g?sit unii s? proclame audiatur et altera pars sau, mai modern, principiul voltairian „je ne partage pas votre opinion, mais je donnerais ma vie pour defendre votre droit de l'exprimer". Vor unii cu tot dinadinsul ca nici dup? mai bine de o jum?tate de secol de persecu?ii ?i interdic?ii, legionarilor s? nu li se recunoasc? dreptul de a-?i exprima opiniile. Eu nu īmp?rt??esc decīt par?ial opiniile legionarilor, a?a cum, tot par?ial īmp?rt??esc ?i opiniile altor ideologii. Integral nu m? ata?ez de nici o ideologie! Nici de mine īnsumi nu m? simt integral ata?at! ?i, atunci, cum s? fiu de acord cu reducerea la t?cere a acelor opinii pe care nu le īmp?rt??esc?! A?a ceva nici m?car nu pot s? īn?eleg c? e posibil!

P.S. Textul de mai sus a fost oferit spre publicare revistei „Dilema", pe la sfīr?itul anului trecut. Oferta mea r?spundea unei soma?ii repetate, a revistei amintite, a c?rei redac?ie ?i cī?iva colaboratori s-au ar?tat cu totul neīncrez?tori īn preten?ia „mea" c? legionarii au fost g?si?i nevinova?i cu ocazia procesului de la Nürnberg. Īn realitate, ideea nu este a mea, ci a legionarilor de teapa lui Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea, cu care am petrecut, cīndva, cīteva din ceasurile cele mai faste ale june?ii mele. Din p?cate, īn loc s? mi se publice textul solicitat de redac?ie, m-am pomenit īn „Dilema" cu un lung comentariu pe marginea textului nepublicat a?adar! Un comentariu necinstit ca īnsu?i procedeul publicistic. Surpriza mea a fost ?i mai mare s? constat c? mult? „lume bun?" a Bucure?tilor, īn loc s? sesizeze ?i s? taxeze ca atare abjec?ia stratagemei, a luat īn serios concluzia publicistului infractor, pe nimic īntemeiat?, c? a? fi f?cut afirma?ii insuficient argumentate ?i documentate. Acum, gra?ie ziarului „Vremea", cititorul are la dispozi?ie textul pe care „Dilema" nu l-a publicat ?i poate cititorul s? aprecieze singur valoarea argumentelor cu care m-am prezentat. Dar repet, īnc? o dat?: atīt argumentele, cīt ?i teza astfel sus?inut?, fac parte din „apologia" legionar?. Eu n-am nici un merit (?i nici o vin? !). Am doar boala s? nu accept s? i se refuze cuiva dreptul de a se ap?ra, de a se dezvinov??i! Acest drept li s-a refuzat legionarilor īn Romānia (?i numai īn Romānia!) vreme de aproape 50 de ani ?i mai continu? ?i azi s? li se refuze īn paginile revistei „Dilema". Exist? pentru orice subiect o abordare dilematic?, numai pentru legionari, nu! Aici lucrurile stau īn mod sigur ?i indubitabil a?a cum le-a stabilit īn urm? cu cīteva decenii propaganda cominternist?!
Reac?ia „lumii bune" m-a mīhnit pīn? la lehamite ?i am abandonat ideea de a l?muri totu?i lucrurile, publicīnd textul īn alt? revist?. Dac? mi-a trecut aceast? lehamite este numai datorit? d-lui Vlad Protopopescu, din Sidney – Australia, a c?rui scrisoare, recent publicat? īn „Puncte cardinale", m? reconforteaz? ?i m? īmpac? iar cu lumea! Nu cu lumea bun?, fire?te, ci cu lumea lume! Acea lume din care nu face parte autorul infamiei dela „Dilema", a?a-zisul Andrei Ple?u.

Not?: Articolul meu despre pozi?ia procurorilor de la Nürnberg fa?? de Mi?carea Legionar?, refuzat de „Dilema", ?i-a aflat g?zduire īn „Vremea" lui Adrian P?unescu (num?rul din 25/26 mai 1996). Acela?i ziar, cu deplin? obiectivitate ?i corectitudine gazet?reasc?, a publicat īn 1-2 iunie articolul Faptele r?mīn fapte, al d-lui Nicolae Corbu, care s-a str?duit astfel s?-mi dea dīnsul replica cuvenit?, īn locul celor ce erau mai īn drept s-o fac? (Ornea, Ple?u, Benjamin). Cum articolul domnului Corbu era plin de inadverten?e ?i absurdit??i, am revenit, tot īn „Vremea", din 12 iunie 1996, cu articolul Antisemitul de mine!, la care am ad?ugat cīteva documente din bro?ura „Tribunalul de la Nürnberg absolv? Garda de Fier", scoas? de domnul Simion Ghinea. De asemenea, textul meu a fost īnso?it de interven?ia domnului Neculai Vasile Lungu, pe care o reproduc ?i aici, mai īntīi ca document uman fiind atīt de impresionant?, mai apoi, īn al doilea rīnd, g?sindu-i meritul de a ne propune extrem de inspirat sub ce tutel? s? īnregistr?m presta?ia publicisticii de la „Dilema": īngerul negru al antiromānismului.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer