Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 19 Iulie 2015 21:07

Romania supravietuire si afirmare prin diplomatieIstoria rela?iilor noastre bilaterale a fost urmat de ani ?i ani de rela?ii penibile, stânjenitoare, tensionate ?i, pân? la urm?, catastrofale, cel pu?in pentru România

Din tot ce s-a f?cut festiv la împlinirea a 135 de ani de rela?ii diplomatice româno-americane, cel mai potrivit, mai emo?ionant ?i mai folositor fapt este apari?ia unei lucr?ri (în trei volume) despre aceste rela?ii. Aten?ie: este vorba de o rela?ie despre care politologii spun c? este funciarmente ?i fatalamente asimetric?, deci prezint? suficiente temeri, disconforturi ?i riscuri pentru partenerul mai mic (sau mai slab). ?i totu?i, rela?ia S.U.A.-Romania a avut un moment astral (de câteva decenii), când ambele p?r?i au avut de câ?tigat, iar România a ac?ionat în marea politic? a lumii ca un partener dintre cei mai activi, imaginativi ?i în?elep?i. Cartea se nume?te „Trei decenii de rela?ii româno-americane 1955-1985", ?i se înseriaz? ca volumele 5, 6 ?i 7 din ciclul editorial „România. Supravie?uire ?i afirmare prin diploma?ie în anii r?zboiului rece". O lucrare enciclopedic?, gândit? ?i alc?tuit? de ambasadorul Nicolae Ecobescu ?i colaboratorii, editat? la „Funda?ia Titulescu" ?i care con?ine documente edificatoare - române?ti ?i str?ine - ating?toare de politica ?i diploma?ia României din perioada R?zboiului Rece. Carte cât se poate de oportun?, acum, când aceste rela?ii au intrat într-o faz? responsabil?, angajant?, grav? (prin Deveselu, Crimeea etc.) ?i când riscurile accentu?rii asimetriilor din rela?ie sunt mai mari. Carte emo?ionant?, pentru c? rememoreaz?, dar ?i dezv?luie cât mai mult din amploarea, bog??ia ?i grandoarea momentului cel mai fast al istoriei leg?turilor România-America. Carte folositoare, pentru c? îi poate învrednici sau m?car încuraja pe oamenii no?tri de stat s? dea via?a real? ?i fireasc? rela?iilor româno-americane, c?ci nimeni nu poate nega persisten?a unui deficit de încredere reciproc? ?i de interes reciproc în acest deal. Din rela?iile cu Statele Unite, România are nevoie nu numai de cooperare economic? la nivelul celei politice (cum se tot spune, dar cam degeaba), ci, înainte de orice, de garan?ii de securitate ferme ?i clar enun?ate ?i stipulate, c?ci prin Parteneriatul strategic înt?rit cu S.U.A., România s-a a?ezat temeinic ?i necondi?ionat în „Lumea Binelui" (de care vorbea pre?edintele Reagan), al?turi de Statele Unite ?i de celelalte state ale democra?iei.

„Între o hiperputere ?i o ?ar? ca România se pot construi ?i dezvolta rela?ii reciproc folositoare, care s? nu fie nici inechitabile, nici umilitoare pentru unul dintre parteneri".

Meritul cel mai evident ?i mai util în aceast? clip? istoric? al c?r?ii este c? arat? cât se poate de l?murit, pe în?elesul oricui, prin fapte concrete, c? între o hiperputere ?i o ?ar? ca România, ?ar? „mic? ?i mijlocie", cum ne pl?cea la un moment dat s?-l parafraz?m pe Ceau?escu, se pot construi ?i dezvolta rela?ii reciproc folositoare, care s? nu fie neap?rat nici inechitabile, nici umilitoare pentru unul dintre parteneri. Celor ce teoretizeaz? ast?zi c? doar marile puteri (eventual ?i statele emergente) au dreptul s? fac? sau m?car s? spun? ceva de auzit în problemele comune ale lumii, documentele despre rela?iile româno-americane din aceast? carte le aplic? un blam f?r? apel. În trei decenii ale secolului abia încheiat, România a fost vizitat? de doi pre?edin?i americani (?i de mul?i al?i foarte înal?i demnitari de la Washington), iar Nicolae Ceau?escu a f?cut trei vizite oficiale ?i una neoficial? în S.U.A. Ambian?a discu?iilor la vârf? Nixon i-a propus lui Ceau?escu s? mearg? la vân?toare cu o arm? pe care i-o d?duse cadou Hru?ciov. Vi-l imagina?i pe pre?edintele Obama oferindu-i ast?zi vreunui om de stat român o arm? d?ruit? lui de Putin (numai c? a?a ceva nu exist?!). „Sunte?i un foarte bun diplomat. Îmi place cum argumenta?i", îl complimenta pe liderul român unul dintre cei mai temu?i diploma?i americani ai vremii, Averell Harriman. Kissinger, McNamara, nu conteneau nici ei s?-l flateze pe ?eful statului român. Iar un fragment din studiul Departamentului de Stat din august 1968, când se profila cu adev?rat o interven?ie militar? a U.R.S.S. în România con?ine un angajament mult mai ferm ?i mai clar decât pozi?iile publice exprimate de Washingtonul oficial în actuala criz? ucrainean?: „Urm?rim cu aten?ie rapoartele care se refer? la o posibil? ac?iune militar? a Uniunii Sovietice împotriva României. S-au preg?tit studii de contingen?? pentru eventualitatea unui atac. Declara?ia ferm?, din 30 august, a pre?edintelui împotriva unei noi agresiuni, precum ?i avertizarea dat? lui Dobrânin , în seara aceea, de c?tre secretarul de Stat Rusk dovedesc, cu claritate, atitudinea Statelor Unite ?i nu ar trebui s? lase nicio urm? de îndoial? în mintea sovieticilor cu privire la pozi?ia noastr?". ?i România nu era atunci membru al N.A.T.O., dimpotriv?, era, în Tratatul de la Var?ovia, aliat? cu U.R.S.S.!

„Doresc s? ?ti?i, domnule pre?edinte, c? noi în?elegem c? România trebuie s? urm?reasc? realizarea propriilor ei interese[...]".Unde s? punem, scris? cu litere mari, aceasta spus?? La Cotroceni, la Victoria, sau ?i la Ambasada S.U.A.?

În sfâr?it, o declara?ie cât se poate de semnificativ? a aceluia?i pre?edinte Nixon, unul din marii lideri ai lumii secolului al XX-lea: „Doresc s? ?ti?i, domnule pre?edinte, c? noi în?elegem c? România trebuie s? urm?reasc? realizarea propriilor ei interese. În m?sura în care o asemenea asisten?? poate fi ob?inut? într-o ?ar? ca U.R.S.S., este în interesul României s? o ob?in?, dup? cum dac? este necesar s? se ob?in? acest sprijin din partea S.U.A., aceasta este de asemenea, în interesul României. [...] Eu nu spun c?, dac? sunte?i prietenul S.U.A., trebuie s? fi?i inamicul altcuiva. Con?inutul ?i caracterul rela?iilor României cu alte state este treaba dumneavoastr?. Noi suntem interesa?i numai în prietenia dintre cele dou? ??ri ale noastre, în dezvoltarea rela?iilor dintre noi, în interesul reciproc al popoarelor român ?i american". Unde s? punem scris?, cu litere mari, aceasta spus?? La Cotroceni, la Victoria, sau ?i la Ambasada S.U.A.? Dar acest moment de culme din istoria rela?iilor noastre bilaterale a fost urmat de ani ?i ani de rela?ii penibile, stânjenitoare, tensionate ?i, pân? la urm?, catastrofale, cel pu?in pentru România. Din trilogia rela?iilor România-S.U.A. mai este de re?inut, în orice caz, ?i urm?toarea afirma?ie cuprins? în „Not? asupra edi?iei": „Ni se pare de domeniul eviden?ei datoria sacr? ce revine românilor de a nu uita c?, dintre factorii externi, pilonii cei mai importan?i de sus?inere a politicii de independen?? promovat? de liderii de la Bucure?ti, au fost R. P. Chinez? - în Est, ?i Statele Unite ale Americii - în Vest. F?r? dezvoltarea rela?iilor de prietenie ?i colaborare cu aceste dou? mari puteri ale lumii, supravie?uirea ?i afirmarea României ca stat independent ?i suveran, în anii atât de dificili ai R?zboiului Rece, ar fi fost de neimaginat". Iat? suficiente ra?iuni pentru care aceast? oper? editorial?, de referin?? pentru trecutul, dar ?i prezentul ?i viitorul României în lume (?i pe lume, dac? tot vorbim de supravie?uire), s? o fac?, pentru unii, nu doar incomod?, ci de-a dreptul suspect?. Mai ?tii?

footer