Revista Art-emis
Interzicerea scrierilor lui Eliade, Cioran ?i Radu Gyr PDF Imprimare Email
Dorina Lasc?r   
Luni, 22 Iunie 2015 19:12

Interzi?i în RomîniaPare neverosimil ?i, totu?i este adev?rat! În plin? „democra?ie", anii '40-'50 ai secolului trecut revin în for??, în copie indigo. În Colonia ce poart? ast?zi - înc? - denumirea România lichelele neamului fabric? legi anti-române?ti. Atacul asupra personalit??ilor culturii române se declan?eaz? periodic. În anii 90, un netrebnic alogen, urma? direct al canaliilor anilor de care am amintit, ?i-a permis s?-l numeasc? pe Eminescu cadavrul din debaraua românilor. Drept recompens? a patronat, ani de zile, din scandal în scandal, o institu?ie menit? s? promoveze cultura român?. Ceva mai târziu, numele marelui povestitor Ion Creang? a fost terfelit în noroi ?i minimalizat, Mihail Sadoveanu a fost acuzat de crime necomise, Ionel Teodoreanu, Goga... acum a venit rândul lui Eliade, al lui Cioran ?i al lui Radu Gyr. Urmeaz? interzicerea lui Iorga, ?u?ea, Nae Ionescu, Vulc?nescu, Valeriu Anania, a lui Eminescu pentru „Doina" sa... ?i - s? nu ne mire - a lui P?storel Teodoreanu, pentru catrenul s?u extrem de actual: „Din Banat pân? la Ia?i/ Se resimte lipsa s?rii,/ Fiindc? cei mai mul?i ocna?i/ Au ajuns la cârma ??rii". Sub scutul intitu?iilor-cenzur?, al Guvernului României, al Parlamentului României ?i al Pre?edintelui României se petrec fapte condamnabile ?i imprescriptibile. A?tept clipa când primul de?inut politic postdecembrist va fi declarat ca atare ?i închis în temni?? democra?ic?, când cei numi?i „ale?ii neamului" vor legifera tortura. Pas cu pas, în România. imposibilul devine posibil. (Ion M?ld?rescu).

P.S.D.-istul Ciprian Nica a sus?inut cu argumente mincinoase ?i a trecut prin Comisia juridic? a Camerei Deputa?ilor un amendament la legea pentru modificarea Ordonan?ei 31/2002 privind interzicerea organiza?iilor ?i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ?i al promov?rii cultului persoanelor vinovate de s?vâr?irea unor infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii prin care „Mi?carea Legionar?" este considerat? o organiza?ie fascist? ce a activat în perioada 1927 - 1941 sub denumirea de Legiunea „Arhanghelului Mihail", „Garda de Fier" ?i „Partidul Totul pentru ?ar?". Un grup de juri?ti-patrio?i români ne-au trimis o analiz? a consecin?elor devastatoare ale acestei legi: Vor fi interzise scrieri precum „România în eternitate" a lui Mircea Eliade, „Schimbarea la fa?? a României" de Emil Cioran sau „Ridic?-te Gheorghe, ridic?-te Ioane" de Radu Gyr. „Cine ?i-ar putea închipui c? în România anului 2015, stat membru al Uniunii Europene, drepturi fundamentale ale omului ar putea fi înc?lcate de institu?ii ale statului, f?r? ca cet??enii viza?i s? se poat? opune în vreun fel? ?i totu?i, acest lucru este teoretic posibil, ?i din p?cate pe cale s? se întâmple ?i aievea.
Întâi teoria. S? presupunem c? o anumit? opinie, sau concep?ie de via?? a unei categorii de oameni, nu este pe placul unora dintre ale?ii poporului. Sau mai precis a unor cercuri care au capacitatea ?i mijloacele de a face un lobby eficient ?i total pe lâng? unii din ace?ti ale?i. Concep?ia respectiv? poate genera ?i forme de manifestare politic?, f?r? ca acest lucru s? fie numaidecât obligatoriu. Ceea ce import? este faptul c? unii parlamentari sunt încredin?a?i c? reprezentan?ii ei constituie un pericol atât de grav pentru societate, încât drepturi fundamentale consfin?ite de Constitu?ie, cum ar fi cele la asociere, libertatea de opinie ?i de exprimare, trebuie trecute pe un plan secund. În opinia ini?iatorilor devine astfel absolut necesar? o lege punitiv? împotriva acestor oameni, care s?-i nominalizeze explicit. Aceasta pentru c? pân? acum ei nu au putut fi încadra?i în niciuna din infrac?iunile catalogate de actualul Cod Penal. Nu import? nici dac? acel presupus pericol e real sau nu. Ceea ce conteaz? este combina?ia dintre hot?rârea ?i consecven?a unora care urm?resc trecerea cu orice pre? a proiectului de lege prin toate fazele de rigoare ale procesului legislativ, ?i indiferen?a, ignoran?a sau re?inerea celorlal?i, încât proiectul trece prin Parlament f?r? o opozi?ie semnificativ? din partea cuiva. Urmeaz?, bineîn?eles, promulgarea de c?tre Pre?edintele României ?i publicarea în Monitorul Oficial, moment în care legea profund restrictiv? de care vorbim intr? în vigoare.

În ??ri cu adev?rat democratice cet??eanul obi?nuit are în acest moment posibilitatea de a se adresa Cur?ii Constitu?ionale pentru a contesta legea cu pricina, cu argumentul c? aceast? lege este de natur? s? încalce drepturi fundamentale ale omului. Ei bine, în România acest lucru nu este posibil! Legea poate fi contestat? prin invocarea unei excep?ii de neconstitu?ionalitate doar de persoane implicate într-un proces, inculpate în temeiul acelei legi. Adic? doar dac? se intr? în urm?torul ciclu de domeniul absurdului: cet??eanul afectat este obligat mai întâi s? comit? o infrac?iune, pentru a intra astfel deliberat sub inciden?a legii ?i a putea ajunge în fa?a tribunalului. Desigur, dac? ar exista o organiza?ie care ar fi dizolvat? în urma acelei legi, s-ar ajunge din start în aceast? situa?ie. Dar dac? în prezent NU exist? o asemenea organiza?ie (cele care eventual au existat în trecut încetându-?i activitatea din motive de alt? natur?)? Pe lâng? remarca ce vizeaz? atunci oportunitatea acestei legi (dac? nu exist? niciun pericol iminent din partea vreunei grup?ri constituite oficial, se justific? atunci augumentarea legisla?iei cu noi prevederi restrictive?) se poate pune întrebarea dac? cet??eanul are totu?i vreo ?ans? s?-?i apere în cadrul actualului sistem democratic drepturile fundamentale în fa?a unor posibile abuzuri ale institu?iilor statului?

Are... ?i nu prea! Dac? institu?ii ale statului cum ar fi Pre?edin?ia, Guvernul, un anumit num?r de parlametari sau Avocatul Poporului ar sesiza Curtea Constitu?ional? asupra posibilei neconstitu?ionalit??i a proiectului de lege, ar mai exista o ?ans? teoretic? de a stopa aceast? lege aberant?. Cet??eanul nu poate sesiza de la sine Avocatul Poporului c?ci, conform statutului acestei institu?ii, actele emise printre altele de Camera Deputa?ilor sau de Senat nu pot face obiectul unei peti?ii. E de presupus c? numitele institu?ii ale statului nu vor face o asemenea sesizare, pentru c? le lipse?te informa?ia necesar? ?i baza argumentativ? pentru a contesta apriori acest proiect de lege la Curtea Constitu?ional?. O singur? ?ans? ar p?rea s? existe, una infim?. Dar e singura modalitate prin care Avocatul Poporului s-ar putea autosesiza. Anume mediatizarea cazului descris în presa care are un anumit impact la nivelul opiniei publice române?ti. Mediile de informare respective ?i Avocatul Poporului nu trebuie s?-?i însu?easc? argumenta?ia celor care se consider? îndrept??i?i s? sus?in? c? proiectul de lege le încalc? drepturile cele mai elementare. Ci doar s? sus?in? principiile statului de drept ?i s? fac? tot posibilul pentru împiedicarea unui posibil abuz împotriva unor cet??eni care pân? acum s-au manifestat cu deplin? loialitate, f?r? s? poat? fi inculpa?i de vreo alt? lege, decât de cea care se preconizeaz? a fi una „cu dedica?ie", croit? expres pe seama lor. R?mâne deci doar acest fir sub?ire, de care atârn? îns??i temelia democra?iei ?i a statului de drept în România. Va fi în stare institu?ia Avocatului Poporului s? în?eleag? adev?rata miz? a evenimentelor? O întrebare cu un r?spuns deschis.

Cazul descris mai sus nu e unul ipotetic. E unul cât se poate de real. Categoria de cet??eni care se dore?te a fi incriminat? e a celor care împ?rt??esc concep?ia legionar?. Sunt oameni care apreciaz? autori de frunte ai culturii române?ti precum Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Nae Ionescu, Ion Barbu, Radu Gyr ?i care îi cinstesc pe cei supranumi?i „sfin?i ai închisorilor" precum Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Virgil Maxim, Pr. Gheorghe Calciu, Pr. Justin Pârvu, Pr. Arsenie Papacioc. Sunt incrimina?i în bloc oameni care nu au înc?lcat pân? acum nicio lege, care doar cred în valori spirituale ?i morale, precum ?i în frumuse?ea sufleteasc? ce caracterizeaz? specificul neamului lor. Iar argumentele pe care ei le aduc împotriva acestui proiect de lege aberant, care îi incrimineaz? în bloc, f?r? discern?mânt, sunt cât se poate de pertinente ?i de solide.

„Observa?ii critice asupra proiectului de lege PL-x 193/2014

Asupra proiectului de lege PL-x 193/2014 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organiza?iilor ?i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ?i a promov?rii cultului persoanelor vinovate de s?vâr?irea unor infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii se pot face urm?toarele observa?ii critice:
Punctul esen?ial al complet?rii îl reprezint? interzicerea „organiza?iilor, simbolurilor ?i faptelor cu caracter legionar" precum ?i incriminarea „promov?rii concep?iilor legionare", termen ad?ugat în mod deliberat al?turi de „fascist, rasist ?i xenofob", în mod evident datorit? lipsei sale de suprapunere cu aceste concep?ii deja incriminate de legisla?ia actual?. Acest proiect de lege, care are în vedere o culpabilizare colectiv? la scar? istoric?, denot? un caracter abuziv ?i arbitrar, datorit? urm?toarelor considerente:
1. Nu exist? nicio baz? creat? de o comisie impar?ial? de istorici, care s? fi studiat în mod obiectiv fenomenul legionar pentru a ajunge la concluzia caracterului funciar criminal al acestuia.
2. Proiectul legislativ nu este fundamentat nici pe o baz? juridic? de genul celei create de procesele de la Nürnberg care au condamnat regimul nazist ?i structurile sale, ?i care de fapt au scos legionarismul de pe lista inculpa?ilor.
3. Mai mult, procesele intentate în România în ultimii ani împotriva unor organiza?ii legionare sub acuza?ia de « fascism » s-au soldat cu achitarea învinui?ilor, tribunalele din România neputând g?si o încadrare cu caracter penal a legionarismului.
4. Retragerea cet??eniei de onoare a lui Valeriu Gafencu, acordat? ini?ial de Consiliul Local Târgu-Ocna, pe motive de pretins? apartenen?? a celui supranumit „Sfântul închisorilor" la o „organiza?ie fascist?", a fost între timp contestat? în justi?ie ?i a fost anulat?, sentin?a fiind definitiv?. Titlul de cet??ean de onoare post-mortem acordat lui Valeriu Gafencu a fost astfel restabilit.
Tocmai aceast? imposibilitate de a încadra concep?ia legionar? în legile cu caracter penal existente, ?i care se afl? la toate standardele interna?ionale, i-a determinat pe autorii proiectului de lege ?i pe consilierii acestora s? propun?, în mod evident abuziv, incriminarea legionarismului ca atare, asimilându-l prin expunerea de motive iar??i cu „fascismul", cu toate c? justi?ia din România a respins pân? acum de fiecare dat? aceast? etichetare, iar DEX în versiunea sa actualizat? o evit? la rândul s?u. Astfel, un amendament al Comisiei Juridice a propus formularea: „mi?carea legionar? este considerat? o organiza?ie fascist? care a activat în perioada 1927 - 1941 sub denumirea de Legiunea «Arhanghelului Mihail », « Garda de Fier » ?i « Partidul Totul pentru ?ar? »" bazat? pe D.Ex. edi?ia 1998, ignorând faptul c? în edi?ia revizuit? 2009 termenul de „legionar" este definit astfel: „membru al mi?c?rii social-politice de extrema dreapt?, reprezentat? de partidul Garda de Fier; gardist", eliminându-se prin urmare atributul de „fascist". Astfel, îns??i expunerea de motive a ini?iatorilor con?ine o serie de contradic?ii. Pe de-o parte se sus?ine: În România fascismul a luat denumirea de Mi?carea legionar? sau titulaturi sub care aceasta a func?ionat pân? în ianuarie 1941(„Legiunea Arhanghelului Mihail", „Garda de Fier", „Totul pentru ?ar?"). Dac? aceast? etichetare de „fascism" ar fi corect? pe plan obiectiv (c?ci termenul e folosit adesea drept insult? sau etichetare ideologic?, numai c? aceste opinii subiective ale unora nu au relevan?? juridic?), nu ar mai fi fost nevoie de completarea legii care s? includ? „legionarismul" ca atare în categoria infrac?iunilor. Însu?i faptul existen?ei acestui proiect de lege denot? lipsa de suprapunere a celor doi termeni, a?a cum constat? dealtfel ?i ini?iatorii s?i:
Dup? decembrie 1989, mi?c?ri, asocia?ii sau partide politice ?i-au revendicat ideologia legionar? ?i desf??oar? în spa?iul public ac?iuni de promovare a ideilor legionare. Practica juridic? a demonstrat c? neincluderea termenului „legionar" într-o reglementare care se refer? la riscurile ce le poate produce extrema dreapt? identificat? numai ca fascism, faciliteaz? promovarea imaginii Mi?c?rii legionare ca mi?care na?ionalist? diferit? de fascism. Astfel, Mi?carea legionar? nu ar intra sub inciden?a unor reglement?ri limitative pentru extremismul de dreapta. Prin urmare, dup? ce am putut constata c? în?i?i ini?iatorii legii au dificult??i în a asimila în mod obiectiv legionarismul cu fascismul, constat?m de asemenea c? astfel de dificult??i apar ?i în cazul asimil?rii legionarismului cu rasismul, incitarea la ur? na?ional?, xenofobia. Aceasta pentru c? toate aceste delicte sunt deja prev?zute în legisla?ia existent?, numai c? persoane sau grup?ri de orientare legionar? nu au fost condamnate pân? acum pentru asemenea infrac?iuni.
În viziunea autorilor proiectului de lege, concep?ia legionar? ar urma s? fie condamnat? astfel printr-o formulare cu dedica?ie expres?, doar pentru c? este asimilat? „extremismului de dreapta", cu toate c? pân? acum nu s-a f?cut pasibil? de înc?lcarea normelor legale în vigoare. Cu alte cuvinte, în mod paradoxal legionarismul se afl? în situa?ia de a fi condamnat în mod explicit, tocmai pentru c? pân? acum NU a înc?lcat nicio lege româneasc?, în?elegând s? se încadreze în toate normele statului de drept!

În continuare ne vom referi la anumite articole din proiectul legislativ în discu?ie.
Art.1 - Pentru prevenirea ?i combatarea incit?rii la ur? na?ional?, rasial? sau religioas?, la discriminare ?i la s?vâr?irea de infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii, prezenta ordonan?? de urgen?? reglementeaz? interzicerea organiza?iilor, simbolurilor ?i faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob ?i a promov?rii cultului persoanelor vinovate de infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii.
Art.2 a) Prin organiza?ie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se în?elege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care î?i desf??oar?
activitatea, temporar sau permanent, în scopul promov?rii ideilor, concep?iilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ?i ura sau violen?a pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase ?i inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violen?? pentru schimbarea ordinii constitu?ionale sau a institu?iilor democratice, na?ionalismul extremist. În mod indubitabil, cheia problemei o constituie a?a-numita „concep?ie legionar?". Promovarea acesteia, fie de c?tre persoane fizice, fie de organiza?ii, ar intra prin urmare sub inciden?a legii penale. Dat fiind ca „organiza?ia" este definit? drept un grup constituit cu scopul de a promova „concep?ia legionar?", devine limpede c? acest termen trebuie definit ?i circumscris cu exactitate.
O întrebare esen?ial? la care trebuie dat un r?spuns este dac? aceast? concep?ie legionar?, odat? definit? cu precizie, are într-adev?r un caracter malign ?i reprobabil, menit s? justifice criminalizarea ei explicit?, de vreme ce în legisla?ia existent? nu s-au putut g?si alte temeiuri pentru a-i condamna pe cei care o împ?rt??esc.

Legionarii nu au fost condamna?i nici în ??rile occidentale dup? anul 1945, nici în România anilor 1990-2015 pentru delicte care ?in de „crime contra p?cii ?i umanit??ii, fascism, rasism, xenofobie, antisemitism", etc. În aceste condi?ii, prezenta ini?iativ? legislativ? ridic? un mare semn de întrebare: pe ce temei mai este atunci incriminat legionarismul, din moment ce s-a demonstrat c? nu a înc?lcat nicio norm? democratic? ?i nicio lege în niciunul din statele (incluzând România) unde legionarii au activat pân? acum în deplin? legalitate?
Art. 5 - Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii, crime de r?zboi sau crime contra umanit??ii, precum ?i fapta de a promova în public, idei, concep?ii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art.2 lit. a) se pedepse?te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani ?i interzicerea unor drepturi. Incriminarea „promov?rii concep?iilor legionare" are un caracter vag, imprecis ?i pasibil de abuzuri nesfâr?ite. Însu?i acest statut de incertitudine, datorit? lipsei unor repere ?i limite clare în aplicare, are menirea de a induce nesiguran??, de a promova intimidarea, restric?ionând astfel în mod inadmisibil drepul fundamental la libertatea de expresie ?i de con?tiin?? garantat? de Constitu?ia ??rii.
Se pot astfel ridica o serie de obiec?ii absolut legitime. În aplicarea legii, o concep?ie ar urma s? fie asimilat? celei legionare numai dac? ea d? dovad? de o autoasumare explicit? ?i deplin? a acestei identit??i? Adic? doar dac? folose?te explicit ?i simbolurile, uniformele, formulele de salut, etc., prezente la Legiunea interbelic?? Sau orice concep?ie na?ional-cre?tin?, care are în mod evident puncte de intersec?ie cu cea legionar?, dar nu con?ine toate elementele acesteia, ar putea fi astfel inclus? în mod automat în categoria infrac?iunilor?
În urma adopt?rii acestei legi se va institui cenzura? Vor fi cenzurate toate c?r?ile unor autori care au avut de-a face cu fenomenul legionar? Vor fi interzise scrierile memorialisticii concentra?ionare ?i ale rezisten?ei anticomuniste, care de fapt reprezint? o contribu?ie esen?ial? la istoria ?i identitatea româneasc?, sub pretextul c? reprezint? „promovarea concep?iilor legionare"? Vor fi interzise scrieri precum „România în eternitate" a lui Mircea Eliade, „Schimbarea la fa?? a României" de Emil Cioran sau „Ridic?-te Gheorghe, ridic?-te Ioane" de Radu Gyr, sub acela?i pretext? Cum se va proceda în aplicarea concret? a legii? Se va alc?tui o „list? neagr?" a c?r?ilor interzise ?i una „alb?" a celor „licite"? Care din martirii temni?elor comuniste vor avea dreptul la cinstire din partea noastr? ?i care nu? Se vor alc?tui ?i aici dou? categorii de liste? Ne facem prin urmare datoria de a semnala acest poten?ial caracter abuziv al unui proiect de lege de natur? s? afecteze drepturi fundamentale ale cet??enilor României. Aspectele anticonstitu?ionale ale sale încalc? f?r? niciun temei juridic, istoric ?i legal, drepturile la libertatea con?tiin?ei, la asociere precum ?i libertatea de exprimare.
Un alt aspect problematic ?i contradictoriu îl constituie statutul fo?tilor de?inu?i politici legionari. Pe de-o parte statul român le recunoa?te suferin?a ?i jertfa, acordându-le compensa?ii materiale ca victime ale unui regim represiv. Dar, pe de alt? parte, dac? se va vota o asemenea lege care va culpabiliza legionarii în bloc, doar pe seama acestui statut, f?r? s? se ?in? seama dac? e vorba sau nu de o culp? individual?, s-ar ajunge iar??i la o situa?ie paradoxal?: cei care pe de-o parte sunt omagia?i ?i recompensa?i, sunt pe de alt? parte condamna?i moralmente din nou, legitimându-se astfel sentin?ele abuzive ale justi?iei sistemului comunist."
Sursa: Curentul[1]
Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------------
[1]http://www.curentul.info/dezvaluiri/11238-legea-turnatorului-nica-va-duce-la-interzicerea-lui-eliade-cioran-si-gyr

footer