Revista Art-emis
Albania Mare - cutremurul viitor al Balcanilor? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 24 Mai 2015 18:05

General Br. (r) Rogojan, art-emisO ştire din toamna anului 2014 a trecut aproape neobservata: „U.C.K. a atacat clădirea Guvernului Macedoniei".

La 28 octombrie, „Armata Naţionalムde Eliberare" (O.N.A.), cunoscutムși că a€œU.C.K. macedoneană", și-a asumat responsabilitatea pentru un atac cu rachetムasupra clădirii Guvernului Macedoniei de la Skopje, menţionându-se că acesta a fost realizat de o unitate de elitムa O.N.A., denumită „Hasan Pristina" „U.C.K. macedoneana" este, în fapt, o ramură a organizației paramilitare, inițial clasificată că teroristă, care a împlinit secesiunea violentă de Serbia a provinciei Kosovo, antrenând și cel de-al doilea război din istoria de jumătate de secol a N.A.T.O., respectiv bombardarea Serbiei și a Muntenegrului. Anterior atacului menționat, la 14 octombrie 2014, în timpul meciului de fotbal echipele reprezentative ale Serbiei și Albaniei o dronă ce purta drapelul „Albaniei Mari" a survolat stadionul din Belgrad. Au avut loc incidente grave, care au determinat oprirea meciului și au generat într-o criz⃠diplomatic⃠fărムprecedent, înnsoţită de schimburi de replici dure între Belgrad și Tirana, fiind evidențiată precaritatea relațiilor dintre cele două ţări. Nu putem să nu observăm că acesta nouă criză a intervenit cu opt zile înainte de data la care era planificată prima vizită în Serbia a unui șef al Guvernului Albaniei din ultimii 68 de ani. Vizită istorică a premierului albanez Edi Rama a fost amânată trei săptămâni.

După opt luni

O altă vizită externă a premierului albanez Edi Rama este amânată, tot în contextul unor incidente violențe grave. De această dată, o vizitムîn Macedonia, planificată la 14 mai 2015. Edi Rama urmă sムprimeascムtitlul de „Doctor Honoris Causa" al Universităţii din Tetovo, oraș din vestul Macedoniei cu populație majoritar albaneză În week-end-ul anterior datei vizitei, la Kumanovo (nordul Macedoniei), 8 polițiști macedoneni și 14 membri ai unui grup înarmat au fost uciși în schimburi de focuri de armムautomată. Alți 37 de polițiști macedoneni au fost răniţi. „Vizită prim-ministrului a fost amânată", a precizat pentru „AFP" purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe albanez, Glevi Dervishi, fără a furniza alte detalii. Albania a condamnat violențele produse în zilele 9 şi10 2015 la Kumanovo.

Demisii ale unor miniştri din Guvernul Macedoniei

In contextul violentelor de la Kumanovo s-a reaprins scandalul interceptarii ilegale a cca. 20.000 de persoane din opoziîie. Ministrul macedonean al afacerilor interne, Gordana Jankulovska, ministrul transporturilor şi comunicaţiilor, Mile Janakijeski, şi şeful serviciului de informaţii, Saso Mijalkov, şi-au înaintat demisiile către premierul Nikola Gruevski. Premierul acceptat demisiile. Vicepreşedintele Parlamentului European, Alexander Graf Lamsdorf, a făcut apel la premierul Macedoniei, Nikola Gruevski, să îşi dea si el demisia şi să contribuie astfel la rezolvarea crizei. Purtătorul de cuvânt al Guvernului macedonean nu a precizat cum şi-aujustificat cei doi miniştri demisia. Agenţia oficială de presă 'MIA' a publicat scrisoarea de demisie a şefului serviciului de informaţii care a menţionat Albania Marecă a luat această decizie 'în interesul Macedoniei, pentru a ajuta la rezolvarea crizei politice, provocată de opoziţie. De mai multe luni, preşedintele social democraţilor, de opoziţie, Zoran Zaev, a făcut publice discuţii interceptate care, in opinia sa "reprezintă afaceri murdare ale Guvernului, dezvaluite de la un angajat al serviciului de contraspionaj". Zaev sustine ca înregistrările demonstrează cum partidul de guvernare de dreapta VMRODPMNE, a comis mai multe fraude la alegerile din ultimii aniilegal discuţiile. Acesta este considerat cel mai mare scandal de politică internă de până acum din această ţară.

Agenţia de ştiri „Reuters", adaugă - pentru cine stie citi printre randuri: „[...] Acest pas, probabil nu are nimic în comun cu faptul că, la sfârşitul săptămânii, în localitatea Kumanovo,din nordul Macedoniei, au avut loc ciocniri armate între un grup de albanezi kosovari înarmaţi şi autorităţile macedonene, iar în această ciocnire au murit 8 poliţişti şi 14 „terorişti" [...]". „Reuters" a adus o precizare esenţială privind identitatea provocatorilor diversiunii, care a amânat vizita premierului Albaniei în Macedonia. Ei au fost albanezi din Kosovo. Ministrul de externe al Macedoniei, Nikola Poposki a adus precizari suplimentare: „Majoritatea [...] sunt cetăţeni ai Kosovo. Gruparea este formată, însă, şi din cetăţeni macedoneni. Aceştia au făcut parte anterior din Armata Naţională de Eliberare (U.C.K.), care a organizat în 2001 o revoltă şi a cerut mai multe drepturi pentru minoritatea albaneză din Macedonia".

Guvernul de la Sofia, care a acordat cetăţenie bulgarş pentru 90.000 de bulgari din Macedonia , a trimis soldaţii pe graniţă

La Sofia, unde „chestiunea Macedonia" prezintă, de asemenea, un interes special, premierul Borisov a declarat promt: „Soldaţii sunt la graniţă, să sperăm că situaţia din Macedonia nu se va înrăutăţi". A fost convocat imediat Consiliul Consultativ de Securitate Naţională. De asemenea, a fost declanşată o aplicaţie („de rutina!") a Armatei şi Detaşamentului de Luptă Antiteroristă. Premierul bulgar a mai spus că s-au luat masuri de pregătire şi a punctelor de frontieră astfel ca cca 90.000 de cetăţeni bulgari din Macedonia, care au paşapoarte bulgăreşti să se poata adăposti în Bulgaria, în cazul unei crize umanitare.

„In câteva zile, serviciilede informaţii bulgare vor spune dacă evenimentele din Macedonia au apărut spontan"

Şeful Apărării bulgare, viceamiralul Rumen Nikolov, a declarat (13.05.2015) că, în câteva zile, serviciile bulgare vor răspunde la întrebarea dacă evenimentele din Macedonia, care au condus la victime, au apărut spontan sau potrivit unor scenarii. Viceamiralul a comentat: „Incontestabil, acest lucru este legat de alegerile care urmează în Macedonia şi de conflictele interne dintre grupările care există. Nu este obligaţia mea să comentez canalele diplomatice pe care se lucrează, însă aceasta este situaţia reală în Macedonia" [...].In acelasi timp, ministrul Apărării de la Sofia a ţinut să atenţioneze: „punctele fierbinţi apar tot mai aproape de Bulgaria".

Qui prodest ?

De la Skopje se atrage atentia că Macedonia a fost prea mult timp obstrucţionată pe calea sa către integrarea euroatlantică. Acest lucru a dat posibilitatea grupărilor extremiste să îşi promoveze agenda, fapt care a condus la nemulţumiri în rândul populaţiei. Tocmai într-un astfel de context, Albania ameninţă cu un veto candidatura Macedoniei la N.A.T.O. Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat (20.05.2015) că va opune un „veto!" la candidatura Macedoniei de aderare la N.A.T.O. dacă nu sunt respectate drepturile etnicilor albanezi, care reprezintă un sfert din cei 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei. „Macedonia nu va putea fi membră a N.A.T.O. fără să respecte acordurile de la Ohrid şi drepturile omului'", a declarat Rama cu ocazia unei reuniuni regionale la Tirana privind lupta împotriva terorismului. Acordurile de la Ohrid (Macedonia) au pus capăt conflictului de şase luni din anul 2001, între forţele macedonene şi miscarea de Albania - hartăgherilă albaneză care cerea mai multe drepturi pentru comunitatea albaneză. Reprezentanţi ai minorităţii albaneze din Macedonia au afirmat, la o zi după confruntările sângeroase de la Kumanovo (nord) dintre un comando de origine albaneză şi poliţia macedoneană, care s-au soldat cu 18 morţi, dintre care 8 poliţişti, în perioada 09-10.05.2015, că drepturile înscrise în acordurile de la Ohrid n-au fost aplicate în întregime. Skopje a calificat comandoul de origine albaneză drept „terorist„ şi a afirmat că el planifica atacuri împotriva instituţiilor statului. Justiţia din a inculpat pentru „terorism" 30 de persoane de origine albaneză arestate în cursul acestor lupte. Dintre toate problemele grave cu care se confrunta Peninsula Balcanica, cea mai periculoasa este „chestiunea macedoneana", deorece Macedonia este situate intr-un nod de linii de tensiune, dintre care acutele sunt reprezentate de:
- minoritatea albaneză, care leaga „chestiunea macedoneana" de „problema kovovara";
- statul Kosovo şi „Albania Mare", respectiv integrarea spatiului etnic albanez in teritoriul politico-statal.

Visul albanez

Macedonia ca parte a proiectului „Bulgaria Mare" (O mișcare naționalist-iredentistă din ziua de azi. Pe lângă teritoriul actual al statului bulgar, Bulgaria Mare ar include și porțiuni din Macedonia, Tracia și Moesia) Bulgaria a recunoscut doar statul macedonean, nu şi naţiunea, respectiv limba, pe care le consideră (evident, nu oficial) ca aparţinând spaţiului etnic bulgar: al doilea stat bulgar, dialect al limbii bulgare.
Grecia, care deşi nu are pretenţii teritoriale, nu agreazş denumirea statului, impunând-o pe cea de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei" (Former Yugoslav Republic of Macedonia F.Y.R.O.M.). Cauza este că, la rândul lor, nationaliştii macedoneni revendică un sfert de milion de congeneri care trăiesc în Macedonia Egeeană, care reprezintă 51 % din teritoriul istoric al Macedoniei.
Serbia, care este direct interesată de controlul detinut Macedonia asupra vaii Vararului, culoarul de legatura cu Grecia şi de ieşire la Marea Egee.
Turcia, care vedea în chestiunea macedoneană prilejul de a interveni şi a se implica , atât din raţiuni geostrategice, dar si pentru protectia musulmanilor.
O criza macedoneana, ce se incearca a fi amorsată prin problema albaneză, ar putea induce un Al Treilea Război Balcanic, cu implicarea Albaniei (stat membru al N.A.T.O., dar care ar trebui să ţină seama de aliaţi), Serbiei şi Macedoniei (state non N.A.T.O.). Dacă prin provocare şi diversiune se vor crea aparenţele unei agresiuni impotriva Albaniei, aliaţii, între care Turcia, Grecia şi Bulgaria, state direct interesate, vor avea opinii precumpănitoare.
Cum capătul fitilului dinamitei geopolitice pare a fi în Kosovo, un stat al cărui act de stare civilă a fost eliberat de S.U.A., si in numele N.A.T.O., pe al cărui teritoriu s-a amplasat cea mai mare baza militară americana externă, dupa războiul din Vietnam, o perspectivă surprizelor planificate nu face decât să aducă îngrijorări în plus, pentru toţi cei excluşi de la identificarea soluţiilor internaţioanle care-i privesc.

footer