Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Joi, 16 Aprilie 2015 15:43

General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emisPe un site de umor a ap?rut „?tirea” potrivit c?reia mini?trii transporturilor din ??rile vecine cu România au ini?iat proiectul unei „autostr?zi de centur?”, pentru ocolirea României, din cauza dificult??ilor de tranzitare, implicate de starea re?elei rutiere. Umorul are, însa, un suport real. Daca „starea de fapt” relatat? ar fi real?, ce am avea de comentat? C? ??rile vecine dau o lec?ie ustur?toare guvernelor corupte de la Bucure?ti, autoare sau complice la risipa ?i devalizarea aloca?iilor bugetare destinate realiz?rii conexiunilor na?ionale la re?elele europene de autostr?zi. Harta din imagine, ?i ea generatoare de umor, ne arat? cum România este ocolit? de o autostrad? de centur?, pentru a c?rei realizare ?i-au dat mâna, atât vecinii din Uniunea Europeana (Ungaria ?i Bulgaria), dar mai cu seama vecinii din afara uniunii (Moldova, Ucraina ?i Serbia).

La imaginata reuniune interministerial?, ministrul bulgar al transporturilor (indicat cu nume inexistent în lista guvernului bulgar), ar fi declarat c? „Centura va func?iona în regim de autostrad? ?i le va permite atât ?oferilor de TIR, cât ?i turi?tilor s? evite traversarea României, scurtându-le drumul cu câteva zile bune”.

La rândul s?u, ministrul sârb al trasporturilor (indicat ?i el cu un nume inexistent în lista guvernului Serbiei) ar fi subliniat: „Cu to?ii ?tim ce b?taie de cap era s? ajungi, de exemplu, de la Belgrad la Chi?in?u.Trebuia s? treci prin dou? v?mi române?ti, s? stai în ambuteiaje, s?-?i distrugi ma?ina în tot felul de hârtoape, s? înve?i române?te ca s? po?i s?-i înjuri... Gata cu toate astea! O lu?m pe centur?.”
Pân? la definitivarea lucr?rilor la ?oseaua de centur?, în apropierea v?milor au fost montate indicatoare rutiere cu „Aten?ie, România!”, pentru ca ?oferii s? poat? alege, în timp util, un traseu alternativ[1]
.Dar, s? l?s?m gluma ?i s? trecem la chestiunile serioase ale farsei de presa.

Ce au semnificat re?elele de drumuri în istoria lumii cunoa?tem din Antichitate, de la f?uritorii Imperiului Roman, dar ?i din istoria mai recent?, a celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. În orice proiect serios, înainte de a se ridica edificiul, se realizeaz? drumurile de acces ?i utilit??ile. În cazul „proiectului România”, ca stat membru al Uniunii Europene ?i al Organiza?iei Tratatului Atlanticului de Nord, „drumurile de acces” c?tre cele dou? comunit??i de prosperitate ?i, respectiv, de securitate continu? a fi doar niste deziderate. Integrarea României în comunitatea statelor europene nu este posibil?, în mod efectiv, f?r? interconect?rile la re?elele de transport rutiere, feroviare, fluviale ?i aeriene, pe care se bazeaz? dezvoltarea economic?, libera circula?ie, securitatea ?i viitorul Uniunii Europene ca proiect politic de anvergur? mondial?.

Inten?iile politice ale guvernelor de la Bucure?ti, în legatur? cu viitorul României în Uniunea Europeana, ca ?i ale Uniunii Europene în legatur? cu România sunt cel mai bine ?i expresiv definite de starea interconexiunilor re?elelor de transport. Cum aceste interconexiuni nu au fost realizate, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina ?i Moldova, evident mai mult interesate de leg?turile lor cu spa?iul euroatlantic, decât guvernele de la Bucure?ti, au hot?rât s? construiasc? o ?osea de centur? în jurul României, pentru ca transportatorii, turi?tii ?i c?l?torii care tranziteaz? Europa s? poat? ajunge la destina?ii mai repede ?i f?r? dificult??ile implicate de starea drumurilor române?ti.

Prim-ministrii c?rora românii le datoreaz? aceasta ru?ine se numesc Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Is?rescu, Adrian Nastase, C?lin-Anton Popescu-T?riceanu, Emil Boc, R?zvan Ungureanu, Victor Ponta, care ?i-au desemnat ca min?tri ai transporturilor pe Corneliu Burada (02.01.1990-28.06.1990); Doru Pan? (28.06.1990-30.04.1991); Traian B?sescu (30.04.1991-20.11.1992; 12.12.1996-11.02.1998; 17.04.1998-26.06.2000;), Paul Teodoru (20.11.1992-06.03.1994), Aurel Novac (06.03.1994-12.12.1996), Anton Ionescu (11.02.1998-17.04.1998) Anca Boagiu (27.06.2000-28.12.2000; 01.09.2010-09.02.2012), Miron Mitrea (28.12.2000-28.12.2004) Gheorghe Dobre (29.12.2004-13.06.2006) Radu Berceanu (13.06.2006-03.04.2007; 22.12.2008.-03.09.2010) Ludovic Orban (05.04.2007-22.12.2008); Alexandru Nazare (09.02.2012-07.05.2012) Ovidiu Silaghi (07.05.2012-21.12.2012) Relu Fenechiu (21.12.2012-12.07.2013) Ramona M?nescu (23.08.2013-26.02 2014); Dan ?ova (05.03.2014 -26.06.2014); Ioan Rus (26.06.2014).

Daca pe indivizii din aceasta „list? politic?” nu s-au dovedit „euroatlanti?ti” prin faptele lor, s?-i judece partidele care le-au verificat ?i girat orient?rile ideologice ?i preferin?ele geopolitice. Poporul român are, îns?, serioase temeiuri s?-i judece pentru c? au jurat strâmb pe Biblie ?i Constitu?ie, c?ci f?r? autostr?zile care s?România proiect de centur? ocolitoare asigure infrastructura unit??ii teritoriale a României, cet??enii din lista ru?inii, mai sus men?ionate, nu s-au dovedit a fi loiali patriei ?i locuitorilor ei, aducând deservicii interesului unit??ii na?ionale. Poporul român, al c?rui nume l-au uzat în discursurile lor demagogice, este unanim ?i în a cere o atent? cercetare a averii ?i st?rii de prosperitate a tuturor ale?ilor s?i care în ultimii 25 de ani s-au f?cut c? ne construiesc autostr?zi, modernizeaz? drumurile na?ionale, jude?ene ?i comunale.

Nu este, oare cazul s? mai reamintim tentativele grosiere de fraud? care au blocat demararea proiectului „Comarnic-Bra?ov”, manoperele infrac?ionale consumate, pentru a c?ror mu?amalizare a au fost f?cute dispar?te anexele confiden?iale ale „Contractului Bechtel”, motiva?iile pentru „Autostrada Teleormanului”, sau incapatanarea de a nu a agrea solutiile de supratraversare a Oltului cu prelungirea „A-1” pentru jonc?iunea cu tronsonul Sibiu-Deva-Arad?

Nu este oare cazul sa ne întreb?m când ?i cum va fi f?cuta ??nd?ri „Confreria politico-mafiot? a Asfaltului ?i Macadamului”?

Nu este oare cazul s? se investigheze ?i re?elele dubioase ale concesionarilor de cariere de piatra ?i nisip, din a c?ror exploatare unii „b?ie?i destep?i” ai consiliilor jude?ene au putut pune deoparte ?i tranfera în conturi vieneze milioane dup? milioane de euro?

Chiar nu crede nimeni din ierarhia puterilor independente ale statului c? ar fi cazul unei anchete complete ?i de amploare, pentru a se devoala ?i cuantifica r?spunderile juridice - penale, civile ?i administrative - pentru marele dezastru produs în bugetul public pe seama drumurilor care nu duc nic?ieri, dar au îmbog??it pe mul?i, sfidând o societate campioan? negativ? în s?r?cie, analfabetism, boli ?i declin demografic?

footer