Revista Art-emis
Idei privind Unirea Basarabiei cu ?ara PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Miercuri, 01 Aprilie 2015 17:30

Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisIndiferent de m?sura în care Unirea depinde de un context interna?ional favorabil, noi trebuie s? avem un program al nostru, românesc, realist, pe care s?-l urm?rim indiferent de voin?a conjunctural? a altora. Dorin?a ?i voin?a noastr? de a ne uni nu este conjunctural?, nu este condi?ionat? decât de grija de a nu gre?i! De a nu compromite ideea Unirii, printr-un e?ec, printr-o gre?eal?, care s? ne apar?in? nou?, românilor.

Unirea noastr? o doresc ?i ceilal?i?

Este important s? ne întreb?m de la bun început cine se opune Unirii noastre ?i pe al cui sprijin extern putem conta! Vom observa imediat c? în peisajul interna?ional, planetar, majoritatea statelor se confrunt? cu tendin?e centrifuge ?i separatiste ale unor regiuni ?i popula?ii. State ca Rusia, China, S.U.A., Fran?a, Spania, Italia, Turcia sunt confruntate cu preten?ii separatiste tot mai active, mai puternice. În temeiul dreptului ca fiecare na?iune s? aib? un stat na?ional, în multe p?r?i ale lumii se afirm? tot mai puternic? dorin?a ?i cererea de a se produce secesiuni teritoriale însemnate. În acest context, perspectiva noastr? ca, în virtutea aceluia?i principiu de drept interna?ional, din dou? state s? facem unul singur, mai mare ?i mai puternic, este relativ singular?, este o excep?ie! Concluzia care se impune: nimeni, pe plan interna?ional, nu va privi cu simpatie ?i în?elegere Unirea noastr?. Ne vor sus?ine numai cei care vor avea vreun interes! Iar guvernan?ii no?tri, diploma?ia în mod special, trebuie s? identifice care ar putea fi interesul marilor puteri în Unirea noastr?. Pân? acum nu ?tiu ca guvernan?ii no?tri s? fi discutat acest subiect cu alte guverne din zon? sau cu interese ?i influen?? în zon?. Nu-mi amintesc s? existe un document oficial, programatic, care s? afirme dorin?a guvernului sau a poporului român de a realiza Unirea cu Basarabia (?i Bucovina).

România ?i românii care o înconjoar? - câteva milioane

Trebuie avut în vedere c? dup? Unirea cu Basarabia, România r?mâne mai departe un stat în jurul ?i în afara c?ruia tr?iesc foarte mul?i români. Fie în imediata apropiere a grani?elor, în ??rile cu care ne învecin?m, fie ceva mai departe, în Albania, în Grecia, în Occident. Trebuie conceput? o politic? de stat clar?, asumat? deschis, oficializat? prin legi ?i prevederi constitu?ionale ad hoc, fa?? de to?i ace?ti români „extranei”. Pentru aceasta va trebui conceput? o diploma?ie special? pentru fiecare stat în care tr?iesc români. Nu avem o strategie na?ional? fa?? de ace?ti români, avem ni?te institu?ii bugetivore care nu au nici prestigiul necesar, nici activitatea pe care o a?tept?m de la lefegiii în cauz?: indivizi care nu au dovedit prin nimic voca?ia interesului na?ional. A?adar, avem nevoie de dou? strategii, de dou? politici distincte: una pentru Basarabia, a c?rei ?int? s? fie Unirea, ?i alta pentru românii extranei, inclusiv cei din diaspora occidental?. La rândul ei aceasta din urm? va trebui desp?r?it? în dou?, deosebindu-i pe românii care tr?iesc dintotdeauna, ca autohtoni, în ??rile din Balcani, în Ungaria sau în Ucraina, ?i românii care tr?iesc relativ de pu?in? vreme în diaspora occidental?. Aici intr? ?i românii din fosta U.R.S.S., risipi?i prin deport?ri ?i str?mut?ri for?ate. Pentru cele dou? categorii de români extranei trebuie s? imagin?m strategiile cele mai adecvate.

Unirea Basarabiei ?i Ungaria

Interesul cel mai mare pentru a se produce Unirea noastr? se pare c? îl are Ungaria. Ungaria mizeaz? pe ideea c? România Mare, de îndat? ce va ap?rea din nou pe harta lumii, va trezi adversitate ?i resentimente în multe capitale ale lumii. Mul?i se vor întreba, cu subîn?eles, dac? nu cumva este prea mare aceast? Românie Mare! Nu se vor întreba dac? este legitim? sau nu l?rgirea grani?elor, ci vor fi tenta?i s? aplece urechea la ungurii care vor considera c? este momentul cel mai potrivit pentru a ridica problema Transilvaniei. Este ultima speran?? pentru n?ucii de la Budapesta ca, prin Unirea noastr?, s? capete sus?inere proiectul lor politic, într-una dintre cele trei variante, ierarhizate în ordinea ?anselor:

- Transilvania stat separat, de sine st?t?tor, în care ponderea maghiar? ar cre?te de la 5-6%, cât este în interiorul grani?elor române?ti actuale, la circa 30%. Este varianta în care Budapesta investe?te cel mai mult;

- Transilvania împ?r?it? între România ?i Ungaria, dup? harta dictat? la Viena în august 1940;

Transilvania incorporat? în întregime în Ungaria, a?a cum a fost înainte de Trianon. Aceasta este varianta cea mai certat? cu logica istoriei ?i a dreptului interna?ional.

În mod normal, într-o lume normal?, care respect? principii de drept unanim recunoscute, niciuna dintre cele trei variante nu ar putea întruni recunoa?terea unui conclav interna?ional cât de cât obiectiv ?i responsabil. Dar prea-curvia Budapestei este bine cunoscut?, este inventiv?, ?i caut? f?r? încetare alte curve politice care s? le sus?in? jocul! Ultima în care î?i pun n?djde este Putin!... Budapesta sper? ca prin tulburarea ordinii interna?ionale s? se iveasc? ocazia implement?rii uneia dintre cele trei variante. Nu avem voie s? neglij?m ?ansele ca propaganda mincinoas? ?i neru?inat? maghiar?, combinat? cu jocuri ?i intrigi de culise murdare, s? aib? câ?tig de cauz?. Dac? a fost posibil Diktatul de la Viena - indiferent în ce condi?ii, nu avem voie s? coborîm garda! Nu avem voie s? ne auto-lini?tim, pe ideea c? absurditatea diktatului de la Viena exclude orice ?ans? de a se repeta. Trebuie contracarat? cu promptitudine orice ac?iune a Budapestei. Ba mai mult, trebuie preluat? ofensiva în disputa noastr? cu iredentismul maghiar! Nota bene: adev?rul ?i dreptatea sunt de partea noastr?, a interselor na?ionale române?ti! Avem argumente suficiente ca s?-i facem de ru?inea lumii. Ne lipse?te voin?a clasei politice, ai c?rei lideri, dup? 1990, ?tim foarte bine, sunt ?antaja?i de Budapesta! Ce este sigur este c? nu se vor bucura prea multe cancelarii de Unirea noastr?. Trebuie din vreme contracarate efectele adverse la care ne putem a?tepta. În primul rând trebuie s? ie?im din pasivitatea cu care asist?m la ac?iunile propagandei maghiare. Ce n-am f?cut aproape deloc în anii de dup? Trianon trebuie f?cut imediat. Nu este destul s? fie de partea noastr? dreptatea. Înscenarea mediatic? din martie 1990 de la Târgu Mure? trebuie s? ne pun? în gard? pentru viitor! Deja am pierdut momente importante când am fi putut puncta decisiv. Din aceea?i perspectiv? trebuie suspectat? ?i Serbia. Ac?iunile iresponsabile din 1989 ale Belgradului ne avertizeaz? asupra tristului adev?r c? nu putem conta pe sârbi prea mult.

Clasa politic? din Basarabia ?i Unirea

Este foarte important s? câ?tig?m pentru Unire clasa politic? din Basarabia, a?a p?c?toas? cum e! Nu-s mai breji cei de la Bucure?ti, dar ace?tia conteaz? mult mai pu?in! Nu la ei este decizia Unirii! Dac? poate exista opozi?ie intern? la unirea cu Basarabia, aceasta poate veni numai de la clasa politic?. Politicienii de la Chi?in?u au o problem? pe care trebuie s-o în?elegem. Ei î?i pun în mod legitim întrebarea: ce greutate mai avem noi, liderii din Basarabia, în cadrul României Mari. Vom mai avea acces la „ciolan”? Cum se va uita la noi Bucure?tiul? Constitu?ia României, la a c?rei modificare se lucreaz? acum, trebuie s? aib? în vedere aceste temeri, aceste probleme. Personal, pentru multiple considerente, inclusiv cele de mai sus, am propus s? fie instituit? func?ia de vicepre?edinte al României, func?ie pe care s-o ocupe numai un român n?scut în Basarabia sau în teritoriile locuite de românii din jurul ??rii, ori membru al diasporei. Vice-pre?edintele României s? se ocupe de problemele Unirii cu Basarabia, de problemele Basarabiei (dup? Unire), ?i de românii din afara ??rii, inclusiv cei din diaspora, s? se asigure de eficien?a politicii de prezervare a identit??ii lor na?ionale române?ti.

Constitu?ia ar mai putea include ?i aceast? prevedere: în urm?torii 40 de ani de dup? Unirea cu Basarabia ?i Bucovina, parlamentarii ale?i în aceste ?inuturi s? fie originari din aceste ?inuturi. Iar fiecare guvern s? includ? un ministru plin ?i doi secretari de stat originari din afara actualelor grani?e ale României. (M? rog, ceva asem?n?tor, nu intr?m acum în detalii. Ideea conteaz? ?i ideea ar fi ca basarabenii ?i bucovinenii s? fie siguri c? dup? Unire nu vor ajunge a cincea roat? la c?ru??!) De exemplu, g?g?uzii trebuie din vreme convin?i în mod oficial, prin tratat legiferat, c? vor avea reprezentare propor?ional? în Parlamentul României ?i în alte structuri politice. G?g?uzii au o situa?ie diferit? de a ru?ilor din Basarabia. Prezen?a g?g?uzilor în Basarabia are un caracter „natural”! Nu este efectul politicii de rusificare a Basarabiei. În schimb ru?ii din Basarabia, stabili?i în Basarabia dup? 1944 ?i urma?ii lor, nu pot emite emite preten?ii la o egalitate complet? în drepturi. Ar însemna s? legitim?m politica de rusificare. Trebuie aplicat modelul baltic. În ??rile Baltice, dup? 1990, rusofonilor nu li s-a permis accesul la câteva consult?ri electorale decisive pentru viitorul ??rilor respective.

Referendum?

Iuliu Maniu considera c? nu este legitim un referendum în Basarabia privind Unirea cu România. Cel mult un referendum la care s? participe to?i cet??enii celor dou? state române?ti, iar decizia s? fie comun?, s? ajung? la un singur rezultat: câ?i din cet??enii respectivi sunt „pro” ?i câ?i sunt „contra”? Dac? se va face referendum numai în Republica Moldova, trebuie preluat principiul dup? care s-au orientat balticii dup? 1992: cet??enii care nu sunt originari, autohtoni, ci au ajuns în Basarabia în cadrul politicii sovietice de dezna?ionalizare a basarabenilor, ei ?i urma?ii lor s? nu aib? voie s? participe la un astfel de referendum. Argumentele pot fi mai multe, nu le mai în?ir?m acum.

Ce facem mai departe?

În momentul de fa?? suntem pe hart? dou? state române?ti! Trimitem dou? echipe na?ionale la Olimpiad?, la diverse campionate europene ?i mondiale, la Eurovision... Este o situa?ie excep?ional?, mai rar întâlnit?. Trebuie v?zut care sunt avantajele de pe urma acestui statut. Nu pentru a amâna Unirea, ci pentru c? Unirea de la sine nu va rezolva problemele pe care le avem cu starea de s?r?cie ?i înapoiere. Dac? România ar avea azi poten?ialul economic pe care îl de?inea în 1990, Unirea se f?cea f?r? mari probleme... Cu cât vom fi economic ?i politic mai puternici, cu atât mai mari sunt ?ansele ca Unirea, dup? ce va fi declarat?, proclamat?, s? fie un succes! Fiecare succes economic sau social-politic al ??rilor noastre este un pas spre Unire. Lucrul cel mai important este ca în Basarabia via?a s?-?i recapete aspectul dominant românesc, de dinainte de 1812, de dinainte de 1944... Unirea în cuget ?i sim?iri este mai important? decât cea politic? ?i se cuvine s? o precead?. Nu trebuie neglijat un aspect: în multe privin?e românii din Basarabia sunt mai ...români decât cei de la Bucure?ti, din România actual?. Unele atribute ale fiin?ei noastre române?ti s-au consevat mai bine în Basarabia ?i Bucovina. S? nu se gr?beasc? fra?ii no?tri basarabeni s? „se schimbe”, dup? modelul nostru, al celor de dincoace de Prut! Dup? p?rerea ma, exprimat? înc? dinainte de 1990, sediul celui mai fierbinte ?i mai viu na?ionalism românesc este mai degrab? dincolo de Prut. Suntem îns? de câ?iva ani spectatori încânta?i de apari?ia, cu note specifice, a unui na?ionalism al diasporei, realitate tot mai consistent?, mai reconfortant?... Date fiind cele ce se petrec în lumea de azi, înt?rirea românismului, edificarea Unirii noastre în spirit, a tuturor românilor, este lucrul cel mai important. Trebuie s? fie ?inta noastr? suprem?!

Pân? când ni se va permite (sic!) s? ne unim, st? în puterile noastre s? ne cunoa?tem mai bine, s? sporim zestrea comun? româneasc?, s? înv???m s? ne coordon?m ?i s? colabor?m, s? înv???m s? ne suport?m unii pe al?ii, s? c?p?t?m mai mult? încredere unii într-al?ii. Astfel ca atunci când vom proclama Unirea, ea s? existe deja în fapt, în realitate. Prea multe s? nu a?tept?m de la guvernan?i! Societatea civil?, O.N.G.-urile dedicate acestei cauze, fiecare dintre noi, de capul s?u sau împreun? cu al?ii, putem face ca Unirea s? nu fie o form? f?r? con?inut, ci temelia României Viitoare. Ca orice lucru omnesc, Unirea se poate face „ca lumea” sau de mântuial?, de ochii lumii, pur formal?, lipsit? de organicitate! Este ?i acesta un pericol, mai mare chiar decât prelungirea situa?iei în care ne afl?m azi! În concluzie, a? spune c? încercarea Rusiei de a dezna?ionaliza Basarabia, de?i a f?cut atâtea victime, nu ?i-a atins scopul. Martirii no?tri, zeci, sute de mii la num?r, nu s-au jertfit în zadar. Basarabia a rezistat. Suntem aproape de mal, de izb?vire ?i de izbând?! Revenirea Basarabiei la sînul Patriei mume este inevitabil? ?i ireversibil?. Rusia trebuie s? se împace cu gândul acesta ?i s? se orienteze spre alt? atitudine fa?? de români, fa?? de Basarabia, de România.

footer